„ Votul pe Strategia Națională de Apărare 2020-2024 – care indică Federaţia Rusă ca ameninţare la adresa statului român – va arăta cine din Parlamentul României îşi asumă apartenenţa la acest viespar anti-NATO”, scrie Melania Cincea într-un articol apărut în ediția electronica a revistei 22. Despre documentul care așteaptă să intre în Parlament jurnalista notează că exprimă continuarea „liniilor de politică externă şi de securitate trasate în mandatele lui Traian Băsescu şi în primul mandat al lui Klaus Iohannis”. Așadar, „Apartenenţa la Uniunea Europeană şi la NATO, precum şi Parteneriatul Strategic cu SUA reprezintă fundamentele politicii externe a României”. Elementul de noutate este și cel care a stârnit reacția Rusiei: faptul că e direct nominalizată ca principal pericol la adresa securității României. Dar, scrie Melania Cincea, „Răbufniri anti-NATO se aud şi în spaţiul public din România”. De pildă, fostul premier Adrian Năstase, dublu condamnat pentru corupție, a scris masiv pe propriul blog mai întâi ca să-și aroge meritul pentru aderarea țării la NATO, dar și ca să se refere la „nişte documente de acum 30 de ani, declasificate între timp”, care “arată asigurări de securitate împotriva extinderii NATO”, și pe care „Alianţa le-a încălcat”. Propaganda rusă „a fost în extaz”, a lăudat textul și apreciază, probabil, celelalte voci anti-NATO din spațiul public: „foşti sau actuali moguli media, unii trecuţi prin puşcărie pentru fapte de corupţie (…), foşti turnători la Securitate, rămaşi, în democraţie, în sfera de influenţă a unor foşti generali de Securitate, generali de armată în rezervă transformaţi în editorialişti ai unor site-uri cu politică editorială anti-occidentală, site-uri închinătoare de ode ultimului şef al Securităţii, dar şi politicieni declaraţi pro-occidentali la care însă adversitatea faţă de preşedintele Klaus Iohahnis e mai puternică decât raţiunea”.
Dan Tăpălagă scrie pe site-ul G4Media de ce este necesară prelungirea stării de alertă și de ce respingerea ei în parlament va atrage toată responsabilitatea asupra partidelor care votează împotrivă. Eventuale măsuri extraordinare, cum ar fi limitarea libertății de circulație, impunerea stării de carantină etc., ar fi imediat declarate neconstituționale de Curtea Constituțională, deci n-ar putea fi luate, la nevoie, în afara stării de alertă. Dan Tăpălagă a observat însă că PSD a dat oarecum înapoi: înaintea ședinței de azi, Robert Cazanciuc anunța că partidul vrea un raport din partea guvernului cu argumente. „Nu este nevoie de nimic din toate acestea pentru a te manifesta responsabil, scrie Tăpălagă. Puțin realism ar fi suficient pentru a înțelege că suntem încă expuși, că epidemia n-a trecut și că este nevoie de maximă prudență”. Argumentul cu care opoziția ar respinge starea de alertă este că, la adăpostul ei, guvernul vrea să poată face în continuare achiziții fără licitație. Or, dacă e așa, n-au decât să sesizeze organele în drept pentru corectarea abuzurilor. „La fel cum PNL și Klaus Iohannis au fost criticați, pe bună dreptate, la începutul epidemiei, că au ezitat să intervină din calcule electorale, visând mai departe la anticipate, și acum trebuie spus că opoziția se comportă iresponsabil, tot cu gândul la viitoarele alegeri, sperând că astfel va da satisfacție unei părți din populație”, mai scrie analistul site-ul G4Media.
