Linkuri accesibilitate
Sari la conținutul principal
Sari la navigarea principală
Sari la căutare
Produse
Europa Liberă explică
Cultura la frontieră
Pe agendă cu Cristina Popușoi
Podcasturile Europei Libere
Dincolo de Știri
În esență
Laboratorul Social
Reporterii
Pe agendă
Povești din diasporă
Istorii despre ceea ce contează
Amprente istorice
Cartea la pachet
Arhiva
Asta-i meseria mea!
Să fie lumină
În vizor
Cum învață Moldova
Panorama Interviu
Jurnal de corespondent
Arhiva istorică Radio Europa Liberă
Dicționar European
NATO
Alegeri locale 2023
Română
Русский
Urmărește-ne
Toate site-urile REL/RL
Caută
RU
RO
Caută
Precedent
Următorul
Ultima oră
Internaţional
Cu cortul prin istorie
11 ianuarie, 2018
Sorin Şerb
Expoziția de la Muzeul Ţăranului Român face parte din proiectului european CU TENDA – Stories, images and sounds on the move. Living memory of southeastern Europe, co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene (2015-2019).
1
Cu
tenda
, cu cortul adică, au străbătut aromânii istoria și geografia Europei de sud-est, devenind condimentul etnic și cultural cel mai des întâlnit în Balcani. Identificați uneori cu
vlahii
( nu doar în sensul larg de populație latină transhumantă, ci chiar de valahi din zona dunăreană) aromânii au ținut vreme de secole la identitatea lor și, în ciuda faptului că mare parte din cultura lor este orală și că apele istoriei i-au atomizat în grupuri mici ba uneori chiar i-au topit în rândul populației locale, descoperim și acum la tot locul comunități bine închegate în care limba de comunicare este aromâna (considerată de unii un dialect în diasistemul latin european răsăritean, adică parte a limbii române, în vreme ce alții o consideră o limbă de sine stătătoare), marile rituri de trecere sau obiceiurile de peste an sunt aceleași, relațiile familiale și societale se bazează pe aceleași principii.
2
Principala lor activitate a fost multă vreme păstoritul și mare parte din istoria și cultura lor au fost modelate și motivate de transhumanță. Nu e de mirare, așadar, că Muzeul Țăranului Român a organizat o expoziție itinerantă dedicată aromânilor și nici faptul că aceasta pivotează tocmai în jurul cortului, avanpostul cultural aromânesc și însemn universal al adăpostului vremelnic, al tranziției, călătoririi sau inițierii. Am descifrat, cu ajutorul Lilianei Passima, director interimar al Muzeului țăranului, alfabetul portului, costumelor și cutumelor aromânești.
3
Costum femeiesc grămostenesc se compune din
câmeași
/ cămașă cu poale, origine Dupnița, Rila, bulgaria, încep. sec. XX, (colecția MȚR),
cânduși
/ sarafan, Dobrogea, sec. XX (colecția MȚR)
mintanŭ
/ vestă cu mâneci, Dobrogea, sec. XX, (colecția MȚR),
câciulâ di șiacŭ cu mâyuri
/ căciulă din aba cu lătițare, Dobrogea, sec. XX, ((colecția MȚR)),
minghiuș di câciulâ
/ cercel de tâmplă, podoabă pentru căciulă, (colecția Daniel Nancu),
lâhurâ cu leasâ
/ basma, (colecția Daniel Nancu
pafta „lacrimi”
, pe cordon catifea creație contemporară, (colecția Daniel Nancu)
4
Riturile trecerii au o mare însemnătate la aromâni și sunt însoțite de un complex ritual din care nu pot lipsi vasele de nuntă, pahare învelite în mărgele, (colecția MȚR) și nici sticlă învelită în mărgele, 1912, (colecția MȚR)
Încarcă mai mult
Cu cortul prin istorie
Sus
XS
SM
MD
LG