Linkuri accesibilitate

Franța: Guvernul ar putea să cadă prin vot de neîncredere, pentru prima dată din 1962


Barnier se pregătește. Premierul francez înaintea unui interviu televizat, la Paris, pe 3 decembrie.
Barnier se pregătește. Premierul francez înaintea unui interviu televizat, la Paris, pe 3 decembrie.

Forțele de extremă dreapta și de stânga din Franța s-ar putea uni miercuri pentru a înlătura guvernul premierului Michel Barnier, într-un vot istoric de neîncredere provocat de disputele bugetare. Ar fi pentru prima dată când un guvern francez este răsturnat în acest fel în peste 60 de ani.

Situația este cu atât mai încurcată, cu cât organizarea de alegeri anticipate este imposibilă, așa că criza se poate gestiona doar prin „cârpeli”, nu prin delimitări radicale.

Macron nu pleacă nicăieri

Președintele Emmanuel Macron a insistat că își va duce la capăt restul mandatului până în 2027, în ciuda apelurilor din ce în ce mai numeroase ale opoziției de a salva situația dându-și demisia.

Dacă guvernul cade, Macron va trebui să numească un nou prim-ministru pentru a doua oară în acest an, periclitând și mai mult echilibrul politic al Franței după pierderile partidului său în alegerile legislative din iulie.

Drama politică are loc în timp ce Macron, aflat în prezent într-o vizită prezidențială în Arabia Saudită, pare neconvins de amenințarea unei prăbușiri a guvernului, potrivit relatărilor de presă de marți, spunând că discuțiile despre potențiala sa demisie din funcție sunt doar „politici de fațadă".

„Sunt unde sunt pentru că am fost ales de două ori de poporul francez", a spus, sigur de sine, Macron. El ar fi spus, de asemenea: „Nu trebuie să speriem oamenii cu astfel de lucruri. Avem o economie puternică".

Cu ochii în soare? Drama politică franceză l-a găsit pe Macron în vizită la al-Hijr, în Arabia Saudită. „Sunt simple jocuri de fațadă”, ar fi reacționat președintele.
Cu ochii în soare? Drama politică franceză l-a găsit pe Macron în vizită la al-Hijr, în Arabia Saudită. „Sunt simple jocuri de fațadă”, ar fi reacționat președintele.

Bugetul și concesiile cerute de extreme

Moțiunea de cenzură a pornit de la opoziția acerbă față de bugetul propus de Barnier, veteranul de 73 de ani revenit în prim-plan în septembrie. Adunarea Națională, camera inferioară a parlamentului francez, este profund fracturată, niciun partid neavând majoritatea. Ea cuprinde trei blocuri majore: aliații de centru ai lui Macron, coaliția de stânga Noul Front Popular și formațiunea de extremă dreapta Rassemblement National (RN), dominată de Marine Le Pen.

Ambele blocuri de opoziție, de obicei în conflict, par gata să se unească acum împotriva lui Barnier, acuzându-l că impune măsuri de austeritate și ignoră nevoile cetățenilor.

Jordan Bardella, liderul carismatic al extremei-drepte franceze.
Jordan Bardella, liderul carismatic al extremei-drepte franceze.

Marți dimineață, liderul RN, Jordan Bardella - a cărui „toleranță” a fost crucială pentru menținerea lui Barnier la putere - a confirmat sprijinul pentru moțiune, numind bugetul „viciat și dăunător" pentru poporul francez.

Liderii de stânga au reluat critici similare, cerând cheltuieli sociale mai robuste. Regulamentul Adunării Naționale prevede că moțiunea de cenzură necesită cel puțin 288 din cele 574 de voturi pentru a trece. Stânga și extrema dreaptă numără peste 330 de deputați - dar unii s-ar putea abține de la vot.

Deputata partidului de stânga La France Insoumise (LFI), Daniele Obono, reacționând într-o sesiune de întrebări și răspunsuri cu guvernul în Adunarea Națională, la 3 decembrie.
Deputata partidului de stânga La France Insoumise (LFI), Daniele Obono, reacționând într-o sesiune de întrebări și răspunsuri cu guvernul în Adunarea Națională, la 3 decembrie.

Presa liberală franceză acuză deja extrema dreaptă de haosul care se profilează. Potrivit ziarului de dreapta Le Figaro, „Le Pen va arunca Franța în marele necunoscut politic și financiar".

Asemenea condamnări vin, firește, și din partea guvernului: ministrul de Finanțe, Antoine Armand, a declarat marți la televiziunea France 2 că deputații ar „provoca daune" țării prin înlăturarea guvernului lui Barnier. „Cine va suporta consecințele? În primul și în primul rând, francezii", a avertizat Armand.

Dacă guvernul Barnier va cădea, notează RFI, ar fi primul vot de neîncredere reușit de la demiterea guvernului lui Georges Pompidou în 1962, când Charles de Gaulle era președinte.

Ou sont les neiges? Georges Pompidou la 10 ani după ce a căzut ca premier. La 15 mai 1972, o primea la Paris, ca președinte, împreună cu soția, Claude (centru) pe regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
Ou sont les neiges? Georges Pompidou la 10 ani după ce a căzut ca premier. La 15 mai 1972, o primea la Paris, ca președinte, împreună cu soția, Claude (centru) pe regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

Impas după impas

Dacă guvernul Barnier cade, Macron trebuie să numească un nou prim-ministru, dar parlamentul fragmentat rămâne neschimbat.

Nu pot fi organizate noi alegeri legislative până cel puțin în iulie (deja au fost unele, vara aceasta, iar răgazul minim este de un an), ceea ce creează un potențial impas pentru factorii de decizie politică.

Deși Franța nu riscă o „închidere a guvernului” în stilul SUA, unde i s-a spus „shutdown”, instabilitatea politică în a doua cea mai mare economie din UE și zona euro ar putea speria piețele financiare.

Barnier a avertizat chiar cu privire la „o mare furtună și turbulențe foarte grave pe piețele financiare", în cazul în care proiectul său de buget ar fi respins de Parlamentul francez.

Franța se află sub presiunea Uniunii Europene pentru a-și reduce datoria colosală. Se estimează că deficitul țării va atinge 6% din produsul intern brut în acest an, iar analiștii spun că ar putea crește la 7% anul viitor fără ajustări drastice. Instabilitatea politică ar putea împinge în sus ratele dobânzilor franceze, adâncind și mai mult datoria.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG