Linkuri accesibilitate

Franța: Macron respinge demisia lui Attal în timp ce stânga revendică formarea noului guvern


Premierul Gabriel Attal s-a numărat printre cei care s-au opus deciziei președintelui Emmanuel Macron de a dizolva legislativul francez.
Premierul Gabriel Attal s-a numărat printre cei care s-au opus deciziei președintelui Emmanuel Macron de a dizolva legislativul francez.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a refuzat să accepte luni, 8 iulie, demisia prim-ministrului Gabriel Attal, după ce rezultatele alegerilor parlamentare anticipate nu au dat majoritatea vreunei formațiuni politice. Vestea înfrângerii extremei drepte a fost salutată în unele capitale europene.

„Președintele i-a cerut lui Gabriel Attal să rămână premier temporar, pentru a asigura stabilitatea țării”, a anunțat Palatul Elysee într-un comunicat, potrivit Reuters.

Anunțul vine după ce rezultatele alegerilor parlamentare anticipate de duminică, 7 iulie, au relevat un Parlament divizat între partidele de stânga, centru și dreapta, fără ca niciuna dintre forțele politice să obțină majoritatea necesară de 289 de mandate pentru a guverna. Această situație ridică îngrijorări cu privire la o eventuală paralizie politică a celei de-a doua economii a Uniunii Europene.

Macron anunțase anterior că decizia de a dizolva Parlamentul și organiza alegeri anticipate urma să ofere Franței „un moment de clarificare”, dar situația de pe teren - spun observatorii - pare să sugereze opusul, cu mai puțin de trei săptămâni înainte de Jocurile Olimpice de la Paris, când țara va fi în centrul atenției internaționale.

Attal a precizat duminică că nu a fost de acord cu decizia lui Macron de a convoca alegeri surpriză.

Rezultatele anticipatelor, privite cu prudență

Deputații aleși în urma alegerilor parlamentare anticipate sunt așteptați să se reunească la Adunarea Națională pentru a începe negocierile privind formarea unui nou guvern.

Sarcina este dificilă, ținând cont de sistemul politic al Franței și de lipsa unei culturi a negocierilor și coalițiilor de guvernare în deceniile de la instaurarea celei de-a cincea Republici, notează AP.

Macron însuși va pleca curând din țară la un summit NATO, la Washington.

Impasul politic ar putea avea implicații majore pentru războiul din Ucraina, diplomația globală și stabilitatea economică a Europei. Totuși, cel puțin un lider european a declarat că rezultatele au fost o ușurare.

„La Paris entuziasm, la Moscova dezamăgire, la Kiev ușurare. Suficient pentru a fi fericit la Varșovia”, a scris premierul polonez Donald Tusk, fost șef al Consiliului Uniunii Europene, duminică târziu pe X.

La rândul său, cancelarul german, Olaf Scholz și-a exprimat speranța în formarea unei „guvernări constructive” în Franța după acest scrutin, menționând că se simte „ușurat” după aflarea rezultatelor.

„Guvernul german și eu suntem ușurați. Ar fi fost o mare provocare dacă președintele francez ar fi trebuit să accepte coabitarea cu un partid populist de dreapta”, a declarat Olaf Scholz pentru presă, potrivit AFP.

Rezultatul obținut de extrema dreaptă franceză a fost salutat de liderul formațiunii spaniole „Vox”, Santiago Abascal, care a felicitat partidul lui Marine le Pen pentru „progresul electoral spectaculos”, scrie The Guardian.

Stânga revendică formarea noului guvern

Noul Front Popular, care a câștigat alegerile în turul al doilea, i-a cerut imediat lui Macron să îi ofere prima șansă de a forma un guvern și de a propune un prim-ministru. Fracțiunea se angajează să anuleze multe dintre reformele principale ale lui Macron, să se angajeze într-un program costisitor de cheltuieli publice și să adopte o poziție mai dură față de Israel din cauza războiului acestuia cu Hamas.

Dar nu este clar, chiar și în rândul stângii, cine ar putea conduce guvernul fără a-și îndepărta aliații cruciali.

Macron a avertizat că programul economic al stângii, care prevede cheltuieli publice de multe zeci de miliarde de euro, finanțate parțial prin impozite pe avere și majorări pentru persoanele cu venituri mari, ar putea fi dăunător pentru Franța, deja criticată de autoritățile de supraveghere ale UE pentru deficitul său excesiv și datoria publică ridicată.

Un parlament divizat este o noutate pentru Republica Franceză, al cărei regim politic se bazează pe majorități absolute, obținute de obicei de partidele prezidențiale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Cristian Bolotnicov

    Sunt istoric devenit jurnalist cu timpul. Între 2021 și 2023, am lucrat ca reporter la Agora.md, acoperind teme de politică internă și externă, justiție și tehnologie. În prezent, sunt bursier în cadrul programului Vaclav Havel al Europei Libere.

XS
SM
MD
LG