Francezii au fost chemați duminică să decidă dacă președintele centrist pro-european Emmanuel Macron își va păstra fotoliul, sau va fi înlocuit de euro-sceptica de extremă-dreapta Maine Le Pen. O analiză a agenției Reuter de dinainte de sondajele de opinie realizate la ieșirea de la urnă e tradusă și adaptată de Lucian Ștefănescu.
Sondajele de opinie din ultimele zile îi dau lui Macron un avans solid și pe alocuri în creștere, în timp ce unii observatori ai scenei politice franceze spun că Le Pen, în ciuda eforturilor ei de a-și îmblânzi imaginea și de a atenua unele din politicile formațiunii sale Adunarea Națională, continuă să rămână nefrecventabilă pentru mulți.
Dar o victorie surpriză a lui Le Pen nu poate fi exclusă, dat fiind numărul mare de alegători care nu știu încă pe cine vor vota, sau chiar dacă vor merge până la urmă la vot.
Cum sondajele arată că niciunul din candidați nu poate conta pe suficienți suporteri dedicați, mult va depinde acum de acei votanți care pun în balanță anxietățile legate de o președinție de extremă-dreapta și nemulțumirile privind prestația lui Macron de la alegerea sa în 2017 încoace.
O victorie a lui Le Pen ar fi o răsturnare politică extrardinară, similară cu votul britanicilor de a părăsi Uniunea Uniunea Europeană, sau cu victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale americane din 2016.
Urnele s-au deschis la 8 dimineața și se închid la 8 seara, sondajele la ieșirea de la vot fiind așteptate imediat după aceea.
Macron, 44 de ani, învingătorul în cursa cu aceeași competitoare de acum cinci ani, a avertizat asupra riscului unui „război civil”, dacă e aleasă Le Pen - ale cărei politici includ interdicția purtării în public a vălului islamic -, și le-a cerut democraților de toate culorile politice să-l sprijine.
Le Pen, 53 de ani, și-a concentrat campania pe creșterea costului vieții în cea mai mare a șaptea economie a lumii, cost despre care mulți francezi spun că s-a înrăutățit odată cu scumpirea energiei pe plan global. Ea a luat de asemenea în vizor stilul abraziv de conducere al lui Macron, despre care spune că arată un dispreț elitist față de oamenii de rând.
Candidata de extremă-dreapta, criticată de președintele Macron pentru admirația arătată în trecut față de președintele rus Vladimir Putin, respinge acuzațiile de rasism la adresa sa. Ea spune că toți francezii, indiferent de religiile sau originile lor, vor avea de câștigat de pe urma planurilor sale de a acorda prioritate cetățenilor francezi în alocarea de locuințe sociale și de locuri de muncă și de a renunța la mai multe beneficii sociale destinate străinilor.
Potrivit lui Jean-Daniel Levy de la casa de sondaje Harris Interactive, citat de agenția Reuters, cercetările sociologice sugerează că e puțin probabil ca Le Pen să câștige, pentru că ar fi nevoie de mutații imense în intențiile de vot ale alegătorilor ca să se întâmple asta.
Dacă Macron va ieși învingător, el va avea în față un mandat dificil, fără perioada de grație de care s-a bucurat după prima sa victorie, și va avea de înfruntat posibile proteste contra reformelor sale pro-afaceri, între care și ridicarea vârstei de pensionare de la 62 la 65 de ani.
Dacă Le Pen îi ia locul lui Macron, ea va încerca să facă schimbări radicale în politica internă și cea externă a Franței, și protestele de stradă ar putea începe imediat, iar undele de șoc vor fi resimțite în toată Europa și dincolo de ea.
Indiferent însă cine iese pe primul loc, se spune în încheierea analizei agenției Reuters, o primă mare încercare care urmează va fi câștigarea alegerilor parlamentare din iunie, pentru asigurarea unei majorități viabile care să pună în practică programul învingătorului de duminică.
