Linkuri accesibilitate

Frica și conștiința civică


Protest la Bucureşti, 5 noiembrie
Protest la Bucureşti, 5 noiembrie

Oamenii n-au ieșit în stradă pentru mai mulți bani sau pentru încălcarea unor drepturi, ci în mod preventiv, pentru evitarea unor abuzuri viitoare.

Protestele masive de duminică seara au deja efecte colaterale. Coaliția de guvernământ a amânat azi adoptarea Ordonanței de Urgență privind modificarea Codului fiscal, sub presiunea sindicatelor care anunțaseră de săptămâna trecută că încep procedurile de declanșare a grevei generale. Liderii sindicali au explicat că schimbările legislative pregătite de guvern vor duce la scăderea salariilor mai ales în mediul privat și la pierderea locurilor de muncă, din cauza modificării Codului fiscal prin care se transferă plata contribuțiilor sociale de la angajator la angajat.

Nemulțumirile sindicatelor se suprapun peste enervarea celor aproape 20.000 de oameni care au ieșit în stradă în toată țara pentru a protesta împotriva modificării Legilor justiției. Dacă în cazul Codului fiscal este vorba despre lucruri concrete, care îi afectează pe toți salariații din România, în privința Legilor justiției, sunt chestiuni mult mai abstracte și greu de înțeles, de aceea protestele care au avut loc în multe orașe arată o conștiință civică foarte dezvoltată.

Oamenii n-au ieșit în stradă pentru mai mulți bani sau pentru încălcarea unor drepturi, ci în mod preventiv, pentru evitarea unor abuzuri viitoare. De la câștigarea alegerilor, în decembrie anul trecut, liderii social-democrați au avut două obsesii: 1) creșterea salariilor, promisiune repetată până la refuz în campania electorală și 2) modificarea legilor juridice, cu ajutorul cărora ar putea scăpa de pedepse clienții lor politici și tovarășii lor de partid care au dosare penale. Prima obsesie ar fi urmat să o mascheze pe a doua, numai că în absența unor experți serioși, PSD nu a știut cum să jongleze cu banii bugetului fără să ajungă la fundul sacului înainte de vreme, așa că a inventat tot soiul de măsuri noi, pe care apoi le-a abandonat, pentru altele, ajungând în cele din urmă la concluzia că nu au suficienți bani pentru promisiunile făcute. Pensiile s-au mărit, astfel, cu 17%, în vreme ce diferitele prețuri au crescut cu 20%.

Apoi, modificarea brutală, cu includerea grațierii colective, prin Ordonanța de Urgență 13, adoptată într-o noapte la începutul acestui an, a dus la o neîncredere totală față de eventualele bunele intenții ale PSD. Cele două luni de proteste de astă-iarnă au amânat schimbările pe care social-democrații vor să le facă la Codul Penal, la cel de Procedură Penală și în interiorul Legilor Justiției. Ministrul de resort, Tudorel Toader a tras de timp toată vara cu aceste schimbări, tocmai de teama străzii sau poate și de complicatele explicații pe care, în cele din urmă, va trebui să le dea celor din Comisia Europeană.

Legile Justiției, scrise cu sprijinul specialiștilor de la Bruxelles și adoptate înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, încep să devină piatra de încercare a democrației autohtone. Nu sunt perfecte, dar orice schimbare poate da peste cap un sistem funcțional, care are în centrul său ideea de anticorupție. PSD vrea să introducă un prag pentru infracțiunea de abuz în serviciu, de 4200 de euro și să transforme Inspecția Judiciară într-un organism autonom sub controlul unui consiliu zis de integritate. Inspecția Judiciară poate fi o instituție-cheie, atunci când politicienii au nevoie să blocheze un proces sau să compromită un magistrat, de aceea coaliția aflată la putere vrea cu orice preț să desprindă Inspecția de sub Consiliul Superior al Magistraturii.

XS
SM
MD
LG