Electricitate pentru câteva ore pe zi, cel mult. Apartamente fără încălzire zile întregi. Generatoare electrice care zumzăie pe trotuarele acoperite de zăpadă. Apă curentă cu intermitențe. Cele mai reci temperaturi din ultimii ani. Astfel descriu situația din Kiev jurnaliștii de la televiziunea Current Time a RFE/RL, la o săptămână după atacul rusesc masiv care a lăsat peste o mie de blocuri cu apartamente fără curent electric și căldură.
Nervii sunt la pământ, răbdarea e pe sfârșite, iar Kievul îngheață. Ucrainenii încearcă să fac față atacurilor rusești neîncetate care au distrus o bună parte a infrastructurii energetice a țării. După bombardamentul rusesc deosebit de puternic din 9 ianuarie, multe clădiri din capitală încă nu au căldură și alte utilități.
„În apartamentul meu sunt 15 grade Celsius”, a mărturisit, jurnaliștilor de la Current Time, o femeie ce se plimba nu departe de blocul ei din Kiev. „Îmi pun haine groase, beau ceai fierbinte”.
Un alt locuitor al capitalei a spus că a rămas fără căldură timp de trei zile, perioadă în care s-a încălzit cu aragazul. „Slavă Domnului că aveam gaz”, a adăugat el.
Președintele Volodimir Zelenski și alți oficiali încearcă să mențină moralul ucrainienilor ridicat, dar și sprijinul aliaților occidentali și fluxul constant de armament necesar pentru a doborî rachetele și dronele inamice.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat vineri, 16 ianuarie, într-un interviu pentru agenția Reuters că, după atacurile rusești asupra infrastructurii critice, capitala dispune doar de jumătate din energia electrică necesară.
„Este pentru prima dată în istoria orașului nostru când, în condiții de frig extrem, am rămas fără încălzire și cu un deficit enorm de energie electrică”, a spus Kliciko.
Potrivit lui, Kievul are nevoie de 1.700 de megawați de energie electrică pentru acoperirea necesităților vitale ale celor 3,6 milioane de locuitori.
După atacurile rusești de săptămâna trecută, 6.000 de blocuri de locuințe din capitală au rămas fără încălzire. Pe 16 ianuarie, aproximativ 100 de blocuri încă nu aveau căldură.
Zilele acestea, temperatura la Kiev a coborât pe timp de noapte până la minus 19 grade Celsius.
De asemenea, Kliciko a anunțat că școlile din oraș vor fi închise între 19 ianuarie și 1 februarie.
Șmîhal: Nicio centrală rămasă nelovită
În Ucraina nu a mai rămas nicio centrală electrică care să nu fi fost lovită în timpul războiului, iar capacitățile de generare au pierdut mii de megawați, a declarat proaspătul ministru al Energiei, fostul premier Denis Șmîhal, la audierile de vineri în Rada Supremă.
Potrivit lui, capitala ucraineană și regiunea Kiev se confruntă cu cea mai gravă situație în privința alimentării cu energie electrică. Probleme mari întâmpină și alte regiuni - Odesa, Dnipropetrovsk și Harkov, precum și toate zonele din apropierea frontului, a adăugat el.
Ministrul a spus că nici în biroul său nu există încălzire, motiv pentru care stă la serviciu îmbrăcat în geacă.
„Anul trecut, forțele rusești au lansat 612 atacuri țintite asupra sectorului energetic. În prezent, intensitatea atacurilor este în creștere, acestea având loc zilnic”, a spus Șmîhal.
În ciuda acestui fapt, sistemul continuă să funcționeze, a dat asigurări oficialul.
În capitală și alte localități afectate de loviturile rusești continuă întreruperile de urgență a energiei electrice. Uneori, curentul e furnizat doar 3 ore pe zi.
La Kiev, autoritățile au instalat corturi gonflabile încălzite în cartierele cele mai afectate, unde oamenii se pot încălzi și își pot încărca telefoanele.
Jurnaliștii Current Time au vizitat și câteva asemenea corturi din capitală, discutând cu cei veniți să se încălzească.
„A doua noapte, am început să înghețăm”
Ina, mamă a trei copii, dintre care unul de numai 3 săptămâni, a spus că familia sa a trecut cu bine de prima noapte după întreruperea curentului și a încălzirii. În a doua noapte, însă, temperatura în apartament a coborât la 15 grade, iar ei au început să sufere de frig.
„L-am îmbrăcat pe cel mic cu două salopete și o bluză călduroasă. Un vecin ne-a adus un pulover de lână din anii 1940. L-am învelit și cu o pătură groasă primită la maternitate”, a pus ea.
„Nu am curent electric cam de 55 de ore. Așa că râd pentru a nu plânge”, a spus o altă femeie, pe nume Ana, care juca cărți la un alt centru de încălzire.
„Ne dorim negocieri, însă cred că Rusia nu vrea să discute. Și ce urmează? Nu știu”, a spus o altă femeie, adăugând că nu vrea să plece din Ucraina.
Pe 15 ianuarie, președintele Volodimir Zelenski a anunțat introducerea stării de urgență în sectorul energetic al Ucrainei. El a explicat că măsura ar permite mobilizarea mai multor resurse pentru restabilirea rețelelor de energie electrică și termică, puse la grea încercare de atacurile masive ale Rusiei, dar și de temperaturile foarte scăzute.
Ucraina a convocat o reuniune denumită „Ramstein energetic” ca să obțină sprijin suplimentar de la aliații occidentali pentru sectorul energetic al țării, similar mecanismului de coordonare pentru livrările de armament.
Ministrul de Externe, Andri Sîbiha, a anunțat vineri că Ucraina a primit deja 200 de milioane de dolari de la Norvegia pentru procurarea gazelor naturale și a unor echipamente. El a adăugat că se așteaptă semnarea unor noi acorduri de sprijin energetic și de apărare antiaeriană împotriva rachetelor și dronelor rusești.
„Planurile Rusiei de a înfrânge spiritul ucrainienilor prin frig vor eșua”, a spus Sîbiha.
Tot pe 16 ianuarie, autoritățile britanice au anunțat că Londra va aloca 20 de milioane de lire sterline pentru refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei.
În baza relatărilor Current Time, Reuters și BBC
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
