Linkuri accesibilitate

Ştiri

Funcționari moldoveni, reținuți după ce ar fi ajutat infractori să fugă de Interpol

Procuratura Anticorupție a pornit acest dosar penal la 2 aprilie 2024.
Procuratura Anticorupție a pornit acest dosar penal la 2 aprilie 2024.

Procuratura Anticorupție (PA) investighează alături de Parchetul Național Financiar (PNF) din Franța, o schemă de corupție internațională prin care funcționari publici din Moldova și alte țări ar fi primit mită pentru a împiedica publicarea de către Interpol a „Notificărilor Roșii”.

Marți, 4 iunie, procurorii au efectuat 33 de percheziții la 12 persoane, cu asistența ofițerilor francezi și a Biroului Federal de Investigații (FBI) din SUA. Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin a anunțat în briefingul de presă din 4 iunie, că în urma descinderilor, patru persoane au fost reținute pentru 72 de ore. Totodată au fost ridicate mai multe dispozitive, printre care telefoane mobile, laptop-uri și calculatoare, fiind solicitată asistența FBI pentru a cerceta conținutul acestora.

Potrivit probelor acumulate până în prezent în cadrul anchetei comune, un grup de persoane de diferite naționalități au implementat o presupusă schemă de corupție pentru a permite persoanelor care fac obiectul „Notificărilor Roșii” de la Interpol să obțină azil sau statut de refugiat în Republica Moldova și în alte țări.

O Notificare Roșie este o solicitare adresată autorităților de aplicare a legii din întreaga lume pentru a localiza o persoană în scopul extrădării, predării sau altor acțiuni similare. Se bazează pe o cerere făcută de o țară membră, care furnizează un mandat de arest sau un ordin judecătoresc emis de autoritățile judiciare din țara solicitantă. Țările membre își aplică propriile legi pentru a decide acțiunile întreprinse pe baza unei Notificări Roșie.

Prin asemenea acțiuni, ei aveau intenția de a bloca și șterge acest tip de notificări, emise pe numele celor dați în căutare internațională prin Interpol, prin oferirea de mită unor funcționari publici, inclusiv din R. Moldova.

Potrivit procurorilor, presupusele sume plătite de beneficiarii acestei scheme se ridică la câteva milioane de dolari.

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin a adăugat că, într-o schemă de corupție suprapusă, o organizație criminală internațională ce ar avea legături cu persoane din Rusia, Ucraina, Belarus și alte țări, fiind suspectată și de comiterea unor infracțiuni cibernetice care au cauzat daune de milioane de dolari, a plătit mită intermediarilor și persoanelor publice din R. Moldova pentru a informa infractorii dați în căutare cu privire la statutul „Notificărilor Roșii”, în schimbul acestor plăți.

Dragalin a precizat că Procuratura Anticorupție a pornit acest dosar penal la 2 aprilie 2024, pe baza informațiilor primite de la Parchetul Național Financiar al Franței (PNF). Ulterior, procurorii moldoveni au primit informații relevante și de la autoritățile britanice.

La 11 aprilie 2024, Republica Moldova și Republica Franceză au încheiat în acest sens un acord de Echipă Comună de Investigație la sediul Eurojust la Haga, Olanda.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vezi ultimele știri

Albania: Fost primar grec, eliberat temporar din închisoare după ce a fost ales europarlamentar

Politicianul de etnie greacă, fostul primar Fredis Beleris este primit de premierul grec, Kiriakos Mitsotakis, la Atena, pe 15 iulie, la scurt timp după ce a primit permisia de a părăsi penitenciarul din Albania.
Politicianul de etnie greacă, fostul primar Fredis Beleris este primit de premierul grec, Kiriakos Mitsotakis, la Atena, pe 15 iulie, la scurt timp după ce a primit permisia de a părăsi penitenciarul din Albania.

Autoritățile albaneze i-au permis unui fost primar grec, încarcerat în închisoare, unde execută o condamnare la doi ani pentru corupție, să părăsească penitenciarul pentru cinci zile. Ales eurodeputat, el va asista la ședința de deschidere a noii legislaturi a Parlamentului European.

Este vorba de cazul fostului primar al orașului Himare, situat la 240 kilometri sud de Tirana, Fredis Beleris, care deține cetățenia albaneză și greacă. El a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare de justiția albaneză anul trecut, fiind acuzat că a oferit 360 de euro pentru a cumpăra opt voturi, fapt respins de fostul oficial, scrie AP.

Deși a fost în cele din urmă ales primar al localității, el nu a mai primit mandatul, pentru că se afla în arest. Autoritățile electorale au anunțat ulterior alegeri repetate în luna august.

Cazul lui a tensionat relațiile dintre Tirana și Atena, care au fost aproape mereu tensionate, din cauza disputelor legate de drepturile minorității grecești din Albania și cele ale comunității albaneze din Grecia.

Eliberarea fostului edil a fost posibilă grație imunității de care se bucură în calitate de eurodeputat, ales pe listele partidului de guvernământ „Noua Democrație” a premierului grec, Kiriakos Mitsotakis. El a fost primit la Atena de șeful guvernului Greciei și urmează să asiste la ședința de deschidere a noii legislaturi a Parlamentului European, care va avea loc la 16 iulie.

În mod normal, el ar urma să fie eliberat, iar procesele penale în care este vizat ar urma să fie „suspendate” deoarece imunitatea parlamentară îl absolvă inclusiv de infracțiunile comise înainte de a fi ales, însă acest lucru nu este posibil, întrucât Albania nu este o țară membră a Uniunii Europene, aflându-se încă la etapa negocierilor de aderare.

Un caz mai „fericit” este al activistei antifasciste italiene, Ilaria Salis. Acuzată de procurorii maghiari de un presupus atac asupra unor activiști neo-naziști la Budapesta și de apartenență la mișcări de extremă-dreapta, ea a fost eliberată de justiția maghiară după ce a fost alesă în Parlamentul European, deși risca până la 11 ani de închisoare, notează Politico.

Cazul Ilariei Salis a devenit cunoscut după ce în aprilie, ea a apărut în lanțuri într-o sală de judecată din Budapesta, stârnind un scandal diplomatic între Italia și Ungaria. Ulterior, membrii Alianței Verde-Stânga au anunțat că au inclus-o pe lista lor de candidați la alegerile europarlamentare. Peste 170.000 de italieni au votat pentru a o alege membră în Parlamentul European și a o elibera din arest. (C.B)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Admiterea la universități, în premieră, online

Site-ul e_Admitere, care va putea fi accesat de către viitorii studenți începând cu 22 iulie.
Site-ul e_Admitere, care va putea fi accesat de către viitorii studenți începând cu 22 iulie.

Admiterea la universitățile din R.Moldova se va face online, la licență. Platforma e_Admitere va fi funcțională pe 22 iulie. La masterat și doctorat, actele vor fi depuse în continuare în format fizic de candidați.

În perioada 21-22 iulie, Ministerul Educației va pune la dispoziția viitorilor studenți și o linie fierbinte. Apelând numărul 080005005, candidații vor putea afla informațiile necesare despre depunerea actelor în noul format.

Ministrul Educației, Dan Perciun, a făcut o demonstrație și a arătat cum va funcționa platforma e_Admitere. Pentru a o accesa, candidații vor avea nevoie de codul personal din buletinul de identitate și de semnătură electronică. În cazul în care nu o dețin, trebuie să-și creeze un cont cu ajutorul poștei electronice.

„Viitorul student poate face totul de la calculator, de la el de acasă. Validezi contul, iar apoi selectezi universitatea dorită, achiți serviciile prin intermediul MPay sau îți generezi un cont ca să plătești la bancă. La fiecare etapă, veți primi un mesaj pe poșta electronică”, a spus Dan Perciun.

Platforma deține deja informațiile necesare privind diploma de bacalaureat al absolvenților, concursurile la care au participat, în cazul elevilor olimpici sau a celor care provin din familii numeroase, etc.

Dan Perciun spune că tinerii care au studiat la școli profesionale sau colegii, vor trebui să introducă manual actele în program. Se vor face excepții și pentru candidații din stânga Nistrului.

„În mod normal, tot procesul nu trebuie să dureze nu mai mult de 10-12 minute. Informațiile vor fi transmise live pe site-ul Ministerului Educației. În universități vor fi centre de informare, tinerii vor putea să vină să întrebe despre facultățile care îi interesează sau dacă vor avea alte întrebări”, a precizat ministrul Educației.

Reprezentanții universităților: la noi e ceva wow, în alte țări este o practică obișnuită

Candidații vor putea aplica la trei universități și vor trebui să pună în ordine prioritară pentru ei instituția și facultatea la care vor dori să studieze. De asemenea, să bifeze în program dacă acceptă să studieze la contract, în cazul în care nu iau unul dintre cele 8607 de locuri pe care ministerul Educației le oferă cu finanțare de la bugetul de stat. Universitățile sunt acum în regim de testare a platformei e_Admitere.

Prorectoarea Academiei de Studii Economice, Angela Casian, a spus pentru Europa Liberă că este sigură că softul va face procesul de depunere a actelor în universități mai ușor.

„Universitățile nu vor mai trebui să verifice autenticitatea diplomelor, etc. Platforma face legătura cu Agenția Servicii Publice care va furniza actele necesare. E o abordare civilizată, asta la noi e ceva wow, în alte țări e o practică obișnuită. Dacă folosesc Instagram-ul, Tik-Tok-ul, de ce nu s-ar descurca tinerii cu această platformă?”, a spus Angela Casian.

Universitățile urmează să-și sincronizeze softurile interne cu cel al Ministerului Educației, iar în cazul în care acesta va pica, procesul de admitere să nu fie întrerupt.

„Departamentul nostru IT a testat platforma, conexiunea și s-a făcut cu succes, vedem ce o să fie. Dacă vor fi probleme, noi o să procesăm datele și o să le putem transmite ministerului. Noi suntem deschiși pentru schimbări, schimbarea mereu provoacă nedumeriri, dar eu consider că noi o să ne descurcăm”, a spus Natalia Popa, secretară responsabilă de admitere la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”.

Admiterea în universitățile din Moldova începe, tradițional, la sfârșitul lunii iulie și se încheie în august. Lista persoanelor înmatriculate va fi anunțată pe 20 august, tinerii vor primi toate informațiile prin email pe contul pe care și-l vor crea.

În acest an, absolvenți vor putea depune actele la 16 universități, dintre care două private. Potrivit ministerului Educației, în anul de studii 2024-2025 urmează să fie înmatriculați circa 15 mii de studenți.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pădurea de lângă Cahul, mistuită de flăcări. Au ars 6 hectare de vegetație

Serviciul hidrometeorologic de stat a emis o avertizare cu cod galben pentru pericol de incendiu.
Serviciul hidrometeorologic de stat a emis o avertizare cu cod galben pentru pericol de incendiu.

Pompierii încearcă să stingă un incendiu forestier în apropierea orașului Cahul. Flăcările au mistuit deja șase hectare de pădure de salcâm, pin și stejar, dintr-o suprafață totală de 10 hectare.

Intervenția a fost solicitată în după amiaza zilei de luni, 15 iulie. La fața locului au fost trimise 6 echipe de pompieri și 5 unități de tehnică din subordinea autorităților locale, precizează Inspectoratul general situații de urgență (IGSU).

Cauza și circumstanțele producerii incendiului încă nu au fost stabilite.

IGSU a îndemnat din nou populația să fie prudentă și să respecte cu strictețe regulile antiincendiare, mai ales pe timp de caniculă. Cetățenii sunt avertizați să nu dea foc vegetației uscate și să nu arunce mucuri de țigară, chibrituri sau alte obiecte aprinse în apropierea spațiilor forestiere.

Serviciul hidrometeorologic de stat a emis pe 11 iulie un avertisment cu cod roșu de caniculă pentru raioanele de centru și sud ale Republicii Moldova – ceea ce înseamnă temperaturi maxime de +39..+40°C. Meteorologii au avertizat că valul de căldură va continua să se extindă și să se intensifice până la 17 iulie.

Totodată, a fost emisă o avertizare cu cod galben pentru pericol de incendiu. Serviciul hidrometeorologic spune că până pe 22 iulie, din cauza temperaturilor ridicate și a lipsei precipitațiilor, pe arii extinse se va menține un „pericol excepțional de incendiu (clasa V) cu caracter natural”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Arcașii Dan Olaru și Alexandra Mîrca vor purta drapelul R. Moldova la Jocurile Olimpice de la Paris

Arcașii moldoveni Dan Olaru și Alexandra Mîrca au purtat drapelul Republicii Moldova și la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2020.
Arcașii moldoveni Dan Olaru și Alexandra Mîrca au purtat drapelul Republicii Moldova și la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2020.

Comitetul Executiv al Comitetului Național Olimpic și Sportiv (CNOS) de la Chișinău a decis luni, 15 iulie, că arcașii Dan Olaru și Alexandra Mîrca sunt sportivii care vor purta drapelul R. Moldova la ceremoniile Jocurilor Olimpice de la Paris. 

Într-un interviu cu Europa Liberă, președintele CNOS, Nicolae Juravschi, a spus că decizia a fost adoptată „în unanimitate”.

Cei doi sportivi de la proba „tir cu arcul” au fost portdrapelul R. Moldova și la Jocurile Olimpice de la Tokyo (2020), iar Dan Olaru a purtat drapelul moldovean și la Jocurile Olimpice de la Londra (2012), când sportivul avea doar 15 ani.

Jocurile Olimpice de la Paris se vor desfășura între 26 iulie și 11 august.

Lotul olimpic al R. Moldova este format de 25 de sportivi care vor evolua la zece discipline sportive, inclusiv, în premieră, la echitație (hipism). Delegația moldoveană, după cum a spus Europei Libere Nicolae Juravschi, va fi compusă din 70 de persoane.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

R. Moldova are o rețea de specialiști în protecția victimelor violenței

Specialiștii în protecția victimelor violenței și reabilitării victimelor infracțiunilor vor activa în cadrul celor 10 agenții teritoriale de asistență socială.
Specialiștii în protecția victimelor violenței și reabilitării victimelor infracțiunilor vor activa în cadrul celor 10 agenții teritoriale de asistență socială.

O rețea națională de specialiști în protecția victimelor violenței și reabilitării victimelor infracțiunilor va funcționa în Republica Moldova.

Rețeaua, lansată oficial de Ministerul Muncii la 15 iulie, este parte a reformei sistemului de asistență socială RESTART, care a instituit anul acesta o funcție nouă – cea de specialist în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie și reabilitării victimelor infracțiunilor.

Specialiștii vor activa în cadrul celor 10 agenții teritoriale de asistență socială. Cu ocazia lansării rețelei, aceștia au primit 51 de laptopuri și genți cu rechizite pentru birou procurate cu sprijinul UE, în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților naționale ale Moldovei de a asigura protecție de calitate, educație, servicii de sănătate și oportunități socio-economice pentru refugiații ucraineni”, implementat de Organizația Internațională pentru Migrațiune (OIM).

Anterior, în cadrul aceluiași proiect, pentru psihologi au fost organizate cursuri de instruire pentru consolidarea capacităților acestora în lucrul cu victimele infracțiunilor.

Prezent la eveniment, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, i-a îndemnat pe specialiștii rețelei să fie „proactivi”.

„Specialiștii în protecția victimelor violenței și reabilitării victimelor infracțiunilor sunt cei care vor lupta pentru beneficiari, vor fi portavocea persoanelor care au suferit în urma infracțiunilor și în urma violenței”, a declarat ministrul.

„OIM susține eforturile Guvernului Republicii Moldova în lupta împotriva traficului de persoane încă de la începutul anilor 2000. Donația de astăzi, acordată de Uniunea Europeană și facilitată de OIM, este în concordanță cu reforma RESTART a Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Aceasta va sprijini practic lucrătorii din întreaga țară să asiste victimele infracțiunilor cu violență, inclusiv refugiații și resortisanții țărilor terțe”, a declarat la rândul său, Damien Fresnel, Șeful programelor al Organizației Internaționale pentru Migrație în Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

O stea a presei liberale americane, Masha Gessen, condamnată în contumacie de ruși pentru „defăimarea armatei”

Masha Gessen, care a lucrat inclusiv la RFE/RL, într-o fotografie de arhivă.
Masha Gessen, care a lucrat inclusiv la RFE/RL, într-o fotografie de arhivă.

Un tribunal din Moscova a pronunțat luni o pedeapsă de 8 ani de închisoare împotriva lui Masha Gessen, unul din cei mai cunoscuți critici ai lui Vladimir Putin din presa internațională.

Gessen colaborează de decenii cu New Yorker și alte publicații de frunte din SUA și a scris printre altele despre crimele de război comise de Rusia în Ucraina, inclusiv la Bucea, în martie 2022.

Rusia neagă comiterea vreunui masacru la Bucea, susținând că ucrainenii ar fi „înscenat” scenele de groază care au oripilat lumea întreagă.

Tribunalul a motivat pedeapsa împotriva lui Gessen, care trăiește în SUA, prin „răspândirea deliberată de informații false despre întrebuințarea forțelor armate ruse”, potrivit unei declarații din instanță citată de AFP.

La scurt timp după ce și-a început invazia din Ucraina, Rusia a făcut un delict din a relata în mod independent despre războiul pe care îl numește „operațiune specială”.

Gessen a publicat în 2012 o biografie a lui Putin aplaudată în cercurile de experți, criticând de asemenea represiunea din Rusia împotriva persoanelor LGBT+, precum și corupția larg-răspândită. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Soldat ucrainean, ucis de un grănicer în vreme ce voia să treacă în Moldova

Autoritățile ucrainene au publicat fotografii cu incidentul din apropiere de localitatea Marinovca, din regiunea Odesa, în care un militar a fost ucis.
Autoritățile ucrainene au publicat fotografii cu incidentul din apropiere de localitatea Marinovca, din regiunea Odesa, în care un militar a fost ucis.

Autoritățile Ucrainei au informat luni că un soldat ucrainean care încerca să fugă din regiunea Odesei spre Republica Moldova a fost împușcat mortal de un grănicer ucrainean, după ce fusese reținut.

Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), în total au fost capturați patru soldați care se apropiau, duminică, de frontiera moldoveană.

„Când au încercat să treacă granița, grănicerii i-au descoperit și i-au reținut”, a spus SBU.

„Unul din fugari a atacat grănicerul, încercând să scape. Ripostând, acesta și-a folosit arma din dotare și a împușcat atacatorul”, a spus SBU, precizând că s-a deschis o anchetă.

Serviciul de grăniceri al Ucrainei a spus ulterior că incidentul a avut loc în localitatea Mareanivca, în apropiere de punctul de trecere Palanca.

Un purtător de cuvânt al serviciului de grăniceri, Andrii Demcenko, a spus presei ucrainene că grănicerul a folosit arma în legitimă apărare.

Presa ucraineană a scris că cei patru puteau fi recruți proaspeți, care ar fi dezertat de la o unitate militară, unde se aflau la instrucție.

Autoritățile din țări vecine cu Ucraina, ca România, Moldova, Ungaria sau Polonia, informează frecvent despre treceri ilegale ale frontierelor lor de către cetățeni ai Ucrainei, în marea majoritate a cazurilor fiind vorba de bărbați care încearcă să scape de înrolare.

Potrivit presei, fluxul de fugari s-a mărit după ce autoritățile au coborât anul acesta vârsta minimă pentru luarea la oaste, de la 27 la 25 de ani.

Luni, grănicerii ucraineni au anunțat că au oprit nu mai puțin de 27 de bărbați ucraineni care încercau să treacă în Moldova, după ce plătiseră călăuzei sume între 4000 și 7000 de dolari americani.

Autoritățile din nordul României spun că zeci de bărbați și-au pierdut anul acesta viețile încercând să fugă din Ucraina prin traversarea râului Tisa sau a munților Carpați, la frontiera dintre cele două țări.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

România, interesată de achiziționarea furnizorului de energie RED Nord

Deocamdată, nu se cunoaște dacă au avut loc discuții între România și R. Moldova despre eventuala achiziție.
Deocamdată, nu se cunoaște dacă au avut loc discuții între România și R. Moldova despre eventuala achiziție.

Pentru a-și echilibra sistemul energetic, România ia în considerare cumpărarea distribuitorului de energie electrică din nordul R. Moldova, RED Nord, a declarat prim-ministrul român Marcel Ciolacu. 

În cadrul unei conferințe de presă, pe 12 iulie, Ciolacu a fost întrebat despre facilitățile energetice și despre posibilitatea scăderii prețurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici.

Prim-ministrul român a spus că pentru a reduce prețul este nevoie de o echilibrare a sistemului și de implementarea unor parcuri de stocare.

„Dacă o să ne extindem și în zona Republicii Moldova, ceea ce facem acum – poate cumpărăm [Rețelele Electrice de] Distribuție Nord din Moldova – atunci sistemul [energetic] se va echilibra”, a declarat Ciolacu.

Acesta nu a spus dacă a purtat deja discuții cu colegii săi din Moldova despre eventuala achiziție.

Întrebat de jurnaliști despre intenția României de a participa la dezetatizarea RED Nord și FEE Nord, ministrul moldovean al Energiei, Victor Parlicov, a răspuns luni, 15 iulie, într-o postare, că aceasta nu reprezintă „o noutate”.

„Am declarat și anterior că Guvernul pregătește cele două întreprinderi pentru dezetatizare, ele fiind excluse recent din lista obiectelor nepasibile privatizării”, a spus ministrul.

Parlicov a precizat că Guvernul este în căutarea investitorilor strategici pentru cele două întreprinderi și a salutat interesul părții române pentru acestea.

„România este țară membră a Uniunii Europene, are o experiență avansată în implementarea normelor europene în gestionarea sectorului electroenergetic. Noi deja avem o colaborare strânsă cu România și ne propunem să devenim parte a pieței energetice a Uniunii Europene către 2029, înainte de a deveni stat membru al UE, prin cuplarea piețelor de energie din Republica Moldova și România”, a adăugat ministrul.

El a ținut să precizeze însă că procesul de dezetatizare a întreprinderilor nu este în gestiunea Ministerului Energiei.

Ministrul Victor Parlicov spunea încă în august 2023 că executivul ar pregăti privatizarea societăților pe acțiuni RED Nord și FEE Nord, fiind în căutarea investitorilor.

Din septembrie 2023, compania Vestmoldtransgaz, deținută de întreprinderea de stat Transgaz din România - gestionează rețelele de transportare a gazelor din R. Moldova.

Acordul de gestionare a fost încheiat pentru o perioadă de 5 ani.

Ministerul Energiei a explicat că separarea companiilor producătoare, de transport, distribuție și furnizare a gazelor va duce la eliminarea monopolului și la intrarea noilor furnizori pe piața gazelor din R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Kaja Kallas demisionează ca prim-ministră a Estoniei ca să preia șefia diplomației UE

Ultima misiune importantă pentru Kallas ca prim-ministră a fost să reprezinte Estonia la summitul NATO din 9-11 iulie.
Ultima misiune importantă pentru Kallas ca prim-ministră a fost să reprezinte Estonia la summitul NATO din 9-11 iulie.

Prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, și-a prezentat luni oficial demisia de la șefia executivului țării sale pentru a putea prelua postul de coordonator al politicii externe a Uniunii Europene, spre toamnă.

Kallas, prima femeie prim-ministru din Estonia, i-a înmânat cererea de demisie președintelui Alar Karis în timpul unei scurte întâlniri la Palatul Prezidențial din capitala Tallinn, luni.

Sub conducerea lui Kallas, în vârstă de 47 de ani, Estonia a fost unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei în urma invaziei rusești pe scară largă din februarie 2022, amintește Associated Press.

Președintele Karis a fost citat de Baltic News Service cu declarația că în cei trei ani și jumătate ai lui Kallas la conducerea țării cu 1,3 milioane de locuitori, ea a avut de abordat mai multe crize grave, de la pandemia de coronavirus până la agresivitatea crescândă a Rusiei vecine.

Decizia următoarei noi șefe a diplomației europene a declanșat automat demisia guvernului de trei partide al lui Kallas, format din partidul ei de centru-dreapta, Partidul Reformei, Partidul Social Democrat și partidul liberal Estonia 200. Cabinetul va continua să lucreze cu titlu interimar până la învestirea noului guvern, cel mai probabil la sfârșitul lunii iulie sau începutul lunii august.

Partidul Reformei a anunțat pe 29 iunie că l-a ales pe veteranul partidului și ministrul climei Kristen Michal drept candidat pentru funcția de prim-ministru, în locul lui Kallas, a cărei ultimă misiune importantă pentru propria țară a fost să reprezinte Estonia la un summit NATO, la Washington, săptămâna trecută.

Nominalizarea lui Michal va trebui aprobată de președintele Karis și de parlamentul de 101 membri Riigikogu, unde coaliția deține o majoritate confortabilă. El a fost ministru pentru afaceri climatice din aprilie, anul trecut.

Fostul ministru al economiei și justiției, în vârstă de 49 de ani, a fost activ în Partidul Reformei, cea mai influentă forță politică estoniană, încă de la sfârșitul anilor 1990.

După nominalizarea aprobată la 28 iunie de liderii UE, Kallas va trebui să obțină aprobarea Parlamentului European în urma audierilor programate pentru toamnă. Este foarte probabil să o obțină, dată fiind repartiția mandatelor în noul legislativ european, rezultat din alegerile din luna iunie.

Ea îl va înlocui în funcția de la UE pe catalanul Josep Borrell, al cărui mandat a inclus gestionarea pandemiei mondiale, războaie la periferia UE în Nagorno-Karabah și Ucraina, criza de la frontiera cu Belarusul și dezacorduri cu privire la gestionarea de către Israel a războiului său cu gruparea Hamas din Fâșia Gaza, organizație declarată teroristă de UE și de SUA.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

R. Moldova trimite 40 de pompieri în Grecia într-o misiune europeană de prevenire a incendiilor

O parte din echipa de pompieri a IGSU al MAI care a plecat în misiunea de pre-poziționare a echipelor de stingere a incendiilor de pădure în Republica Elenă pe 13 iulie
O parte din echipa de pompieri a IGSU al MAI care a plecat în misiunea de pre-poziționare a echipelor de stingere a incendiilor de pădure în Republica Elenă pe 13 iulie

Republica Moldova trimite 40 de pompieri și șapte unități de tehnică în Grecia într-o misiune europeană de prevenire a incendiilor de vegetație.

Detașamentul moldovean se va afla până pe 15 august în regiunea elenă Nea Makri, alături de echipe de salvatori din Bulgaria, Malta și România.

Primul grup de 20 de pompieri moldoveni a plecat la 13 iulie, iar un al doilea grup va fi detașat pe 29 iulie, pentru efectuarea rotației de efectiv, potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Misiunea este parte a unui program al Uniunii Europene de pre-poziționare a echipelor de stingere a incendiilor de pădure în Grecia. Scopul acestuia este reducerea timpului de răspuns în cazul producerii incendiilor de pădure și creșterea interoperabilității între echipele de intervenție din diferite țări.

În anul 2024, cinci state au cerut ajutorul Uniunii Europene pentru limitarea incendiilor - Grecia, Italia, Franța, Spania și Portugalia.

Pentru participarea la acest program al UE au fost selectate echipe de intervenție din 12 țări: România, Bulgaria, Malta, Polonia, Slovacia, Italia, Slovenia, Grecia, Austria, Franța, Spania și Republica Moldova, cu efectiv total de peste 500 pompieri.

Republica Moldova este parte a mecanismului de protecție civilă al UE din septembrie 2023.

Vezi și galeria foto: Vara europeană începe cu primele valuri de căldură și incendii, din Grecia până în Spania

La ceremonia de detașare a efectivului moldovean, pe 13 iulie, a participat președinta Maia Sandu, ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, ambasadorul Greciei la Chișinău, Nikolas Krikos, și conducerea IGSU al MAI.

Șefa statului a spus că „această misiune este o dovadă în plus că Republica Moldova nu doar primește ajutor, ci și oferă ajutor”. Maia Sandu a mai vorbit despre importanța consolidării capacităților IGSU, adăugând că „rolul salvatorului doar va crește în anii ce urmează”.

„Astăzi, Republica Moldova face încă un pas înainte ca să demonstreze că este un partener de încredere pentru țările UE. Republica Moldova este unica țară admisă în Mecanismul de Protecție Civilă în această misiune, alături de Bulgaria, Malta și România. Dvs. aveți o misiune și o sarcină foarte dificilă și sunt convins că sunteți pregătiți pentru a face față acestei sarcini. Vă doresc succes și nu uitați că reprezentați nu doar IGSU și MAI, dar și întreaga țară. Vă mulțumesc pentru curajul și devotamentul pe care le manifestați, participând la astfel de misiuni.”

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Olimpiada de la Paris va fi ținta atacurilor cibernetice rusești, spun experții

Experții spun că pericolul atacurilor cibernetice este mai mare acum decât la edițiile anterioare, pentru că în această perioadă au loc cel puțin două conflicte armate majore: Ucraina și Gaza.
Experții spun că pericolul atacurilor cibernetice este mai mare acum decât la edițiile anterioare, pentru că în această perioadă au loc cel puțin două conflicte armate majore: Ucraina și Gaza.

O firmă finlandeză de securitate cibernetică spune că e de așteptat ca Olimpiada de la Paris, care începe la 26 iulie, să fie ținta unui număr mare de atacuri cibernetice, în special din partea actorilor ruși, conform unui nou studiu, publicat luni.

Experții firmei finlandeze de securitate cibernetică WithSecure, citați de dpa, au declarat că organizatorii Jocurilor Olimpice de Vară din acest an ar trebui să se pregătească pentru un risc mai mare de atacuri cibernetice în comparație cu edițiile anterioare „din cauza turbulențelor geopolitice”.

În raport, WithSecure indică Rusia ca fiind cea mai probabilă sursă de atacuri cibernetice, experții spunând că au identificat trei grupuri care intenționează să perturbe Jocurile: actori sponsorizați de stat, „hacktiviști" privați și „infractori cibernetici comuni”.

„Actorii statali ruși reprezintă aproape sigur cea mai mare amenințare pentru succesul Jocurilor Olimpice, având atât capacitatea, cât și intenția lor de a submina atât Jocurile Olimpice, cât și Franța”, se arată în raport.

Atleții ruși și belaruși au voie să participe la Jocurile Olimpice de la Paris doar sub un steag neutru, din cauza războiului Moscovei împotriva Ucrainei, și doar dacă dovedesc că nu au legături cu armata.

WithSecure întrevede, de asemenea, un risc crescut de atacuri cibernetice din partea actorilor sponsorizați de stat din China, Coreea de Nord și Iran. Experții au mai indicat grupuri de hackeri și infractori cibernetici organizați din afara Rusiei ca un factor de risc potențial.

Obiectivul principal al atacatorilor va fi să pătrundă în rețelele organizatorilor pentru a cripta datele și a perturba evenimentul, cred experții.

Colectivele de hacktiviști (hackeri cu o cauză, cum le spun unii), formate de obicei în canale Telegram, se concentrează adesea pe atacuri de tip DoS (denial-of-service), inundând site-urile web cu solicitări - pentru a le bloca.

„Grupurile de hacktiviști au apărut în jurul tuturor polilor conflictelor actuale”, au spus experții. „Grupurile pro-ruse, pro-ucrainene, pro-palestiniene și pro-israeliene desfășoară (predominant) atacuri de negare a serviciului aproape fără întrerupere, ca și operațiuni de hacking și scurgere de informații.”

Conform studiului, rețelele principale de computere ale Jocurilor Olimpice sunt bine protejate împotriva atacurilor cibernetice, ceea ce înseamnă că riscul de perturbare este „scăzut spre moderat”, a mai informat dpa. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

FBI nu știe încă de ce atacatorul a încercat să îl asasineze pe Donald Trump

Directorul FBI, Christopher A. Wray (în dreapta), a declarat că instituția pe care o conduce a mobilizat resurse semnificative pentru a duce investigația până la capăt. (Fotografie de arhivă)
Directorul FBI, Christopher A. Wray (în dreapta), a declarat că instituția pe care o conduce a mobilizat resurse semnificative pentru a duce investigația până la capăt. (Fotografie de arhivă)

În cea mai recentă actualizare a anchetei privind „tentativa de asasinare a fostului președinte Donald Trump”, Biroul Federal de Investigații (FBI) spune că nu a descoperit indicii că atacatorul ar fi fost ajutat. De asemenea, anchetatorii din SUA încercă încă să descopere motivele atentatorului.

FBI transmite într-un comunicat că investighează în continuare dacă atentatorul a acționat singur sau a fost sprijinit, chiar dacă indiciile de până acum sugerează că acesta a acționat solitar. O persoană din publicul venit la evenimentul electoral a fost ucisă în atac, iar alte două grav rănite, pe lângă fostul președinte Donald Trump, care a fost rănit la ureche.

FBI mai transmite că nu a identificat deocamdată un motiv pentru acțiunile atentatorului, însă investigația amplă continuă,

„Lucrăm pentru a determina succesiunea evenimentelor și mișcările trăgătorului înainte de împușcare, colectarea și revizuirea dovezilor, efectuarea interviurilor și urmărirea tuturor pistelor”, arată comunicatul FBI, care precizează că telefonul atentatorului este examinat de specialiștii biroului, împreună cu alte dispozitive găsite de anchetatori la locuința și în mașina atentatorului.

Biroul Federal de Investigații precizează că arma de foc folosită a fost cumpărată legal și că persoana care a tras nu era o persoană cunoscută de FBI înainte de acest incident.

Instituția a mai transmis că profilul de pe social media al atacatorului din Pennsylvania nu conține limbaj amenințător și nici nu au găsit antecedente de probleme de sănătate mintală.

Directorul FBI, Christopher A. Wray, a anunțat că ancheta FBI a mobilizat resurse semnificative:

„Trăgătorul o fi el decedat, dar ancheta este în curs de desfășurare. Și, din această cauză, suntem limitați în ce putem spune în acest moment. (...) Poporul american poate fi sigur că nu vom lăsa nicio piatră neîntoarsă pentru a înțelege ce s-a întâmplat”.

Pe 14 iulie, FBI a anunțat că l-a identificat pe Thomas Matthew Crooks, în vârstă de 20 de ani, din Bethel Park, Pennsylvania, ca fiind persoana implicată în tentativa de asasinare a fostului președinte Donald Trump din 13 iulie.

Donald Trump participă la Convenția Republicană

În timp ce investigația FBI continuă, Donald Trump a ajuns în Milwaukee, Wisconsin, pentru Convenția Națională Republicană, informează BBC.

Coborând din avion, fostul președinte a ridicat pumnul în aer, același gest pe care l-a făcut imediat după ce a fost împușcat sâmbătă.

Conferința partidului din Milwaukee se desfășoară conform planului, în ciuda împușcăturilor de sâmbătă seara la un miting din Pennsylvania.

Candidatul republican Donald Trump ajunge în Milwaukee, la Convenția Republicană, la doar o zi după tentativa de asasinat asupra lui.
Candidatul republican Donald Trump ajunge în Milwaukee, la Convenția Republicană, la doar o zi după tentativa de asasinat asupra lui.

Donald Trump a declarat pe rețelele de socializare că inițial s-a gândit să-și amâne călătoria cu două zile, dar ulterior a decis că nu poate permite unui potențial asasin să forțeze schimbarea programului.

Aproximativ 50.000 de persoane sunt așteptate să participe la evenimentul de patru zile, în timp ce partidul își susține cauza în fața alegătorilor înainte de alegerile generale din noiembrie.

Trump este, de asemenea, așteptat să-și anunța la convenție colegul de candidatură.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cine este presupusul atacator al lui Trump, identificat de FBI

Fostul președinte american Donald Trump este escortat de la mitingul electoral din Butler, după tentativa de asasinat din 13 iulie.
Fostul președinte american Donald Trump este escortat de la mitingul electoral din Butler, după tentativa de asasinat din 13 iulie.

Autoritățile americane s-au grăbit să identifice motivul din spatele tentativei de asasinat asupra fostului președinte american Donald Trump, candidatul Partidului Republican în cursa prezidențială din SUA din acest an.

Oficialii spun că principalul învinuit care l-a atacat pe Trump, în timpul unei întâlniri electorale din Pennsylvania, este un bărbat de 20 de ani.

Presupusul atacator, identificat de FBI drept Thomas Matthew Crooks, a fost ucis de ofițerii Serviciului Secret, iar un alt participant la miting a murit. Alte două persoane au fost grav rănite.

Trump a declarat ulterior că a fost împușcat în ureche, iar în înregistrările video de la mitingul din 13 iulie se poate vedea sânge vizibil pe partea dreaptă a capului său, în timp ce agenții Secret Service îl scoteau de pe scenă.


În cadrul unui briefing de presă, desfășurat la sfârșitul zilei de 13 iulie, agentul responsabil de biroul local al FBI, Kevin Rojek, a declarat că atacul este investigat prin prisma unei „tentative de asasinat”.

Într-o declarație publicată pe rețeaua de socializare X, la scurt timp după incident, purtătorul de cuvânt al Serviciilor Secrete, Anthony Guglielmi, a spus că atacatorul a tras mai multe focuri de armă spre scenă, dintr-o poziție ridicată, în timp ce se afla în afara zonei în care se desfășura mitingul electoral.

Într-o declarație oferită pentru RFE/RL, FBI a transmis că Crooks, în vârstă de 20 de ani, este presupusul atacator și a precizat că acesta provine dintr-un oraș situat în sud, la aproximativ o oră distanță de Butler, acolo unde a avut loc mitingul.

Mai multe canale de știri din SUA au transmis că, potrivit înregistrărilor electorale din statul Pennsylvania, Crooks era un susținător republican, dar făcuse și mici donații pentru campaniile democraților.

Pe parcursul nopții de 13 iulie, forțele de ordine au blocat drumurile care duc spre casa care ar aparține familiei lui Crooks.

La fața locului, poliția a ridicat un pistol de tip AR, care este ușor, semiautomat, similar cu M16, care se află în dotarea armatei americane, a transmis Associated Press. Arma este populară în Statele Unite și este disponibilă pe scară largă pentru vânzare în întreaga țară.

Trump a fost tratat local, înainte de a zbura la clubul său de golf din statul vecin New Jersey. Videoclipul sosirii sale, publicat de un oficial al campaniei, îl arată escortat la club de agenți ai Serviciului Secret puternic înarmați.

Atacul armat are loc cu două zile înainte de deschiderea Convenției Naționale Republicane, la care se așteaptă ca omul de afaceri și fosta vedetă de reality TV să obțină nominalizarea partidului la prezidențiale și cu mai puțin de patru luni înainte de alegerile din 5 noiembrie.

Pennsylvania este considerat unul dintre statele-cheie care vor determina rezultatul alegerilor prezidențiale americane. Vicepreședinta democrată Kamala Harris a fost în acest stat, în cadrul campaniei prezidențiale, în aceeași zi în care a avut loc mitingul lui Trump.

Liderul republican al Camerei Reprezentanților a scris într-o postare pe X că Congresul va organiza audieri pe acest caz, pentru a afla circumstanțele din spatele atacului și modul în care s-a reușit aducerea unei arme la miting.

Responsabil de efectuarea controalelor de securitate la mitingurile politice, la care participă candidați de top cum ar fi Donald Trump, este Serviciul Secret din SUA.

Deși violența politică este rară în Statele Unite, mai mulți președinți sau candidați au fost împușcați de-a lungul istoriei.

Cel mai recent caz a avut loc în 1981, când președintele Ronald Reagan a fost împușcat și grav rănit în timp ce părăsea un eveniment organizat la un hotel din Washington.

În 1975, președintele Gerald Ford a scăpat nevătămat, după două tentative separate de asasinat.

Patru președinți americani - John F. Kennedy, Abraham Lincoln, James Garfield și William McKinley - au fost asasinați.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Trump este „bine” după ce a fost atins de un glonț la o întâlnire electorală, într-o presupusă „tentativă de asasinat”

Donald Trump, candidatul republican la președinție, evacuat de pe scenă după ce a fost atins de un glonț la ureche, în timpul unei întâlniri electorale la Butler Farm Show, în Pennsylvania, pe 13 iulie 2024.
Donald Trump, candidatul republican la președinție, evacuat de pe scenă după ce a fost atins de un glonț la ureche, în timpul unei întâlniri electorale la Butler Farm Show, în Pennsylvania, pe 13 iulie 2024.

Fostul președinte american, Donald Trump, a fost atins de un glonț, care i-a străpuns urechea dreaptă, în timpul unei întâlniri electorale din Pennsylvania, calificată de FBI drept „tentativă de asasinat”. În incidentul din 13 iulie, două persoane au fost ucise, inclusiv presupusul atacator.

Candidatul republican la alegerile prezidențiale din noiembrie tocmai își începuse discursul la mitingul din orașul Butler, când s-au auzit focurile de armă.

În acel moment, Trump și-a dus mâna dreaptă spre cap, în timp ce din ureche părea că îi curge sânge.

El s-a ascuns rapid în spatele rampei, în timp ce agenții din dispozitivul său de protecție s-au năpustit asupra scenei, iar din mulțime au răsunat țipete.

Trump evacuat de pe scenă, după împușcături la o întâlnire electorală
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:12 0:00

Imediat după incident, fostul președinte a fost verificat de agenții de securitate, după care a fost escortat de urgență de pe scenă. Echipa sa de campanie a anunțat într-o declarație că Trump este „bine”.

În timp ce era condus de pe scenă, fostul președinte de 78 de ani s-a întors către mulțime, a ridicat pumnul în aer și părea să strige „luptați, luptați, luptați!”.

„Este incredibil că un astfel de act poate avea loc în țara noastră”, a spus el ulterior pe platforma sa Truth Social după împușcăturile din Butler, la aproximativ 50 km nord de Pittsburgh.

Donald Trump Jr., fiul cel mare al fostului președinte, a spus după circa o oră de la incident că a vorbit cu tatăl său la telefon și că acesta „este într-o dispoziție excelentă”.

Donald Trump este înconjurat de agenți ai Serviciului Secret al SUA, în timp ce este evacuat, 13 iulie 2024. Înainte să se urce în autovehicul, fostul președinte s-a întors spre mulțime și a ridicat pumnul în aer.
Donald Trump este înconjurat de agenți ai Serviciului Secret al SUA, în timp ce este evacuat, 13 iulie 2024. Înainte să se urce în autovehicul, fostul președinte s-a întors spre mulțime și a ridicat pumnul în aer.

Procurorul districtului Butler a declarat pentru Associated Press că presupusul atacator a fost ucis. A mai fost ucis cel puțin un participant la miting, ar alți doi spectatori au fost răniți.

Deocamdată nu sunt informații cu privire la ce tip de armă a folosit suspectul. Imagini și informații publicate pe rețelele sociale, dar neverificate oficial, arată că presupusul atacator ar fi tras de pe acoperișul unei clădiri de la peste 100 de metri distanță.

Un martor a declarat pentru BBC că se afla în afara locului în care avea loc mitingul și îl auzea pe Trump în timp ce vorbea, când a observat un bărbat urcat pe un acoperiș.

Poliția nu a dezvăluit imediat numele atacatorului și nu a dat informații despre motivația acestuia.

Lunetiștii poliției americane ripostează cu focuri de armă în direcția presupusului atacator.
Lunetiștii poliției americane ripostează cu focuri de armă în direcția presupusului atacator.

Joe Biden: Nu e loc în America pentru acest tip de violență

Imediat după incident, Casa Albă a anunțat că președintele Joe Biden a fost pus la curent. Într-o declarație ulterioară Biden a spus într-o scurtă conferință de presă că a încercat să ia legătura cu Trump și că speră să vorbească cu el în scurt timp.

„Nu există loc în America pentru acest tip de violență. Este tulburător, este tulburător”, spus Biden.

Președintele american a completat că agențiile federale sunt implicate în investigație.

Președintele american Joe Biden vorbește într-o conferință de presă după ce adversarul său republican, Donald Trump, a fost rănit la un miting electoral.
Președintele american Joe Biden vorbește într-o conferință de presă după ce adversarul său republican, Donald Trump, a fost rănit la un miting electoral.

„Vreau să mă asigur că avem toate datele”, a răspuns Biden, întrebat de un reporter dacă el crede că a fost vorba de o tentativă de asasinat.

De asemenea, mai mulți lideri ai Partidului Republican, precum și ai Partidului Democrat, au condamnat incidentul și i-au urat sănătate lui Trump.

Fostul președinte democrat Barack Obama a transmis la scurt timp după incident că „deși nu știm încă exact ce s-a întâmplat, ar trebui să fim cu toții ușurați că fostul președinte Trump nu a fost rănit grav”. Alături de soția sa, Michelle, el îi urează lui Trump „o recuperare rapidă”.

Incidentul a avut loc cu două zile înainte de Convenția Națională Republicană, la care Trump urmează să fie nominalizat să candideze din partea partidului la alegerile prezidențiale din 5 noiembrie.

Pennsylvania este considerat unul dintre statele-cheie care vor determina rezultatul alegerilor. Vicepreședintele Kamala Harris a fost, de asemenea, în statul respectiv sâmbătă, făcând campanie (AE).

(Știre preluată de pe Europa Liberă România)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ședință ad-hoc în Guvernul R. Moldova. S-a convenit modificarea legislației privind azilul

La ședința convocată de prim-ministru au participat ministra Justiției, ministrul Afacerilor Interne, șeful Inspectoratului General al Poliției, la care au fost invitați reprezentanții SIS, ai Procuraturii Generale și ai CSM.
La ședința convocată de prim-ministru au participat ministra Justiției, ministrul Afacerilor Interne, șeful Inspectoratului General al Poliției, la care au fost invitați reprezentanții SIS, ai Procuraturii Generale și ai CSM.

Prim-ministrul R. Moldova, Dorin Recean, a convocat vineri, 12 iulie, o ședință ad-hoc la Guvern, în urma căreia s-a decis modificarea de urgență a legislației privind azilul. Se întâmplă după omorul unui cetățean străin, solicitant de azil, pe 10 iulie, în Chișinău.

În prezent, din cauza unei breșe din cadrul normativ, cetățenii străini care solicită azil nu pot fi reținuți și nu li se poate interzice intrarea în R. Moldova.

„Am constatat că anumiți cetățeni străini, solicitanți de azil, care se află în căutare internațională, utilizează o schemă de corupție și profită de breșele din sistem pentru a rămâne în libertate pe teritoriul R. Moldova”, a punctat premierul.

Dorin Recean a spus că a solicitat Ministerului Afacerilor Interne să verifice situația solicitanților de azil, inclusiv a celor cărora le-au fost respinse cererile de azil și se află în procedură judecătorească, întrucât tergiversarea dosarelor ani la rând permite aflarea în libertate a acestor persoane.

Reprezentanții executivului spun că, în prezent, în R. Moldova se află 38 de cetățeni străini, căutați pentru fraude bancare, evaziuni fiscale și infracțiuni cu violență, care profită de breșa descrisă mai sus.

La ședința convocată de prim-ministru au participat ministra Justiției, ministrul Afacerilor Interne, șeful Inspectoratului General al Poliției, la care au fost invitați reprezentanții Serviciului de Informații și Securitate, ai Procuraturii Generale și ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Participanții la ședința de la Guvern au convenit să modifice legislația privind azilul, după ce a ieșit la iveală că victima omorului din 10 iulie din Chișinău, un bărbat de 41 de ani, de origine turcă, își desfășura activitatea criminală preponderent în Marea Britanie, dar nu a putut fi extrădat autorităților de la Londra, pentru că în R. Moldova nu este permisă extrădarea persoanelor cărora li s-a acordat dreptul de azil.

Autoritățile britanice l-au anunțat în căutare pe canalele Interpol pentru că avea de executat 21,5 ani de închisoare pentru deținerea armelor de foc și muniții și comiterea altor fapte ilegale. El mai era investigat pentru contrabandă și comercializare a heroinei.

Potrivit procurorilor, victima se afla în R. Moldova din 2022, iar britanicii au solicitat extrădarea lui de patru ori. Aceste cereri sunt examinate, din 2023, în instanța de judecată, fără a fi luată o decizie finală.

Tot în 2022, bărbatul a fost reținut, dar imediat după asta a depus o cerere de azil către Inspectoratul General pentru Migrație (IGM). La scurt timp, cererea a fost respinsă, dar solicitantul a contestat decizia IGM în instanță. Astfel, el nu putea fi predat britanicilor până la o decizie definitivă a instanței privind azilul.

„În urma unor multiple peregrinări a cazului de la judecătoria de fond (Judecătoria Chișinău sediul Râșcani) la Curtea de Apel, hotărârea pe fondul cauzei și anume menținerea Deciziei IGM, a fost luată abia peste doi ani, la data de 3 iulie 2024”, au precizat procurorii.

Procuratura Generală a mai transmis că „tergiversarea” cererii de azil nu a permis ca bărbatul să fie plasat în arest. Procurorii susțin că au informat, pe 3 aprilie 2024, Consiliul Superior al Magistraturii, dar adresarea lor a fost respinsă la sfârșitul lunii mai.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Primii studenți vârstnici și-au primit diplomele

Programul „Universitatea de vârsta a treia” a fost lansat în octombrie 2023 și s-a desfășurat în cadrul Universității de Stat din Moldova (USM).
Programul „Universitatea de vârsta a treia” a fost lansat în octombrie 2023 și s-a desfășurat în cadrul Universității de Stat din Moldova (USM).

Proiectul „Universitatea de vârsta a treia” va fi extins și la universitățile din Cahul și Bălți. La ceremonia de absolvire a primei promoții de studenți vârstnici, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu a spus că au un număr record de solicitări din partea pensionarilor.

Printre vârstnicii care și-au primit diplomele de absolvire a „Universității de vârsta a treia” este și profesoara de istorie, Vera Banari. Pensionara spune că a avut parte de o experiență de neuitat: a învățat despre noile tehnologii și cum să utilizeze corect rețelele sociale.

Profesoara de istorie, Vera Banari, absolventă a programului „Universitatea de vârsta a treia”.
Profesoara de istorie, Vera Banari, absolventă a programului „Universitatea de vârsta a treia”.

„Am devenit studenți și vă mulțumim pentru asta. Am învățat despre inteligența artificială, părțile bune și cele care ne pot dăuna. Despre știrile false de pe rețelele sociale și cum să ne protejăm. Am creat o comunitate, mergem împreună la teatru sau la alte evenimente împreună”, a spus pensionara la ceremonia de absolvire.

Timp de un an, 57 de studenți cu vârsta 60+ au urmat cursurile „Dezvoltarea abilităților digitale” și „Starea de bine și comunicarea între generații”, predate atât în limba română, cât și în limba rusă la Universitatea de Stat din Moldova.

„Să știți că a fost o provocare și pentru noi. Că să putem să organizăm acest program, ca să fie și util, interactiv și interesant. Sper să rămâneți în continuare dornici de a învăța”, a spus Otilia Dandara, pro-rectoră USM.

Începând cu septembrie 2024, programul „Universitatea de vârsta a treia” va fi replicat și în universitățile din Bălți și Cahul.

„Sunteți o inspirație pentru noi toți, pentru că dacă la această vârstă spui: eu vreau să mă reinventez, eu vreau să învăț lucruri noi, să-mi dezvolt capacitățile. Atunci noi toți ceilalți, nu avem nicio scuză. Noi o să încercăm să extindem acest program, avem discuții cu colegii de la universitățile din Cahul, din Bălți să lărgim acest program și să le dăm această posibilitate și altor vârstnici”, a spus ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.

Proiectul „Universitatea pentru vârsta a treia” a fost lansat în octombrie 2023 pentru a încuraja vârstnicii să îmbătrânească activ și să poată să fie încadrați activ și după pensionare.

Vezi și reportajul din octombrie 2023 despre studenții seniori care au început orele la „Universitatea pentru vârsta a treia”
Studenți la 70 de ani: „Am visat toată viața să învăț”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:45 0:00

„Universitatea pentru vârsta a treia” reprezintă o formulă de educație adaptată pentru femeile și bărbații în vârstă, misiunea căreia constă în promovarea conceptului de învățare pe tot parcursul vieții. Programul este foarte popular în întreaga lume. Proiectul este realizat cu suportul Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației și Cercetării și Universitatea de Stat din Moldova.

Potrivit studiului „Generații și gen”, ponderea persoanelor de 55-74 de ani implicate în activități de învățare pe parcursul vieții în R. Moldova este de doar 2%, sub media UE de 4,5%.

În prezent, una din cinci persoane din R. Moldova are peste 60 de ani. Se estimează că, până în 2040, una din trei va avea peste 60 de ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Militarii moldoveni și români au încheiat o nouă rundă de instruiri

Unul din poligoanele Armatei Naționale a R. Moldova, unde a demarat exercițiul internațional „JCET 2024”
Unul din poligoanele Armatei Naționale a R. Moldova, unde a demarat exercițiul internațional „JCET 2024”

Vineri, 12 iulie, s-a încheiat instruirea comună a militarilor moldoveni și români, în cadrul exercițiului multinațional Joint Combined Exchange Training – 2024 (JCET), care a început pe 30 iunie.

Ministerul Apărării al R. Moldova a transmis că, în cadrul exercițiului, s-a urmărit:

  • creșterea nivelului de cooperare;
  • sincronizarea procedurilor operaționale între militarii participanți;
  • dezvoltarea competențelor pentru executarea misiunilor speciale.

„Pe parcursul exercițiului, au fost organizate acțiuni tactice, trageri de luptă avansate și misiuni specifice de combatere a terorismului”, au comunicat reprezentanții ministerului.

La instruire au participat militarii moldoveni din cadrul Batalionului cu Destinație Specială „Fulger” și militarii români din Batalionul 52 Operații Speciale „Băneasa—Otopeni”.

Autoritățile moldovene spun că „JCET—2024” s-a desfășurat în conformitate cu Planul de activități externe al Ministerului Apărării și Armatei Naționale pentru anul 2024.

Ultimele instruiri în cadrul exercițiului multinațional „JCET—2024” au avut loc în luna aprilie curent. Atunci, militarii moldoveni s-au antrenat alături de colegii lor din România și SUA.

Militarii moldoveni participă la exercițiul „JCET” din anul 2009.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decretul prezidențial de eliberare a lui Stoianoglo din funcția de procuror general, constituțional

Sediul Curții Constituționale a R. Moldova
Sediul Curții Constituționale a R. Moldova

Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibilă sesizarea unor deputați din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) care au cerut verificarea legalității decretului prezidențial de eliberare a lui Alexandr Stoianoglo din funcția de procuror general, în prezent candidat la prezidențiale.

În decizia din 11 iulie, magistrații CC spun că președinta Sandu l-a eliberat din funcție pe Stoianoglo în baza propunerii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), așa cum prevede Constituția și astfel și-a exercitat „prerogativele constituţionale”.

Decizia Curții a fost luată în baza sesizării, din 2 noiembrie 2023, deputaților BCS Diana Caraman, Vladimir Voronin, Oleg Reidman, Nicolai Rusol și Constantin Starîș, care au solicitat Curții să verifice constituționalitatea decretului președintei Maia Sandu.

Stoianoglo a fost demis din funcția de procuror general la 26 septembrie 2023, după doi ani de suspendare. Președinta Sandu a semnat decretul la propunerea CSP înaintată încă în mai 2022.

CSP a propus ca procurorul general să fie demis după ce o comisie specială i-a evaluat performanțele și i-a dat calificativul „nesatisfăcător”.

Ulterior, la 9 noiembrie 2023, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul în baza căruia a fost evaluat Alexandr Stoianoglo în calitate de procuror general.

Atunci, Curtea a decis că prevederea din legea procuraturii, în redacția de până la 6 octombrie 2022, care îi delega Consiliului Superior al Procurorilor competența de a schimba criteriile de evaluare a performanțelor procurorului general, nu respectă exigența prevăzută de articolul 125 aliniat 2 din Constituție potrivit căruia procurorul general poate fi demis în condițiile legii pentru motive obiective.

În octombrie curent, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a stabilit că autoritățile moldovene i-au încălcat drepturile lui Alexandr Stoianoglo atunci când l-au suspendat din funcția de procuror general, în 2021. El urma să primească de la stat 3.600 de euro pentru prejudiciul moral.

CEDO urmează să se expună și pe o altă plângere depusă de Stoianoglo, cu privire la legalitatea reținerii lui.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Indignare în Germania pe tema presupusului complot rusesc împotriva șefului Rheinmetall

Armin Papperger, CEO la Rheinmetall, adresându-se unei conferințe de bilanț la sediul din Duesseldorf al companiei, la 14 martie 2024.
Armin Papperger, CEO la Rheinmetall, adresându-se unei conferințe de bilanț la sediul din Duesseldorf al companiei, la 14 martie 2024.

Politicienii germani și-au exprimat indignarea după informațiile televiziunii americane CNN că Rusia ar fi pus la cale asasinarea șefului companiei de armament germane Rheinmetall, care furnizează arme Ucrainei.

CNN a relatat că serviciile de informații americane ar fi descoperit complotul anul acesta, avertizând autoritățile germane, care au luat măsuri speciale de protejare a lui Armin Papperger.

DPA scrie că Rheinmetall nu a comentat până acum informațiile.

Șeful comisiei de Apărare din Parlamentul german, Marcus Faber, a fost unul dintre primii care au reacționat la informațiile de la CNN, spunând tabloidului Bild că ele dovedesc că „Rusia își exportă războiul și teroarea în Europa”.

Șeful comisiei de Externe din Bundestag, Michael Roth, a spus aceleiași publicații că președintele rus Vladimir Putin „nu poartă numai un război de distrugere împotriva Ucrainei, dar și împotriva suporterilor ei și a valorilor noastre”.

DPA relatează că Armin Papperger, care a criticat de la bun început invazia rusească din Ucraina, are gărzi de corp mai numeroase de o vreme. Firma Rheinmetall este unul din cei mai mari furnizori de echipament militar blindat și de obuze pentru Ucraina și, potrivit estimărilor proprii, cel mai mare producător de muniție de artilerie din Occident.

Potrivit CNN, tentativa de asasinare a lui Papperger făcea parte dintr-o campanie de atacuri împotriva producătorilor europeni de armament care colaborează cu Kievul.

Un expert în apărare din formațiunea conservatoare de opoziție CDU a declarat pentru Bild că „răspunsul Germaniei (la presupusul complot – n. red.) nu poate fi decât un sprijin și mai mare pentru Ucraina. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Amenzi de până la 37 mii de lei pentru „pomeni electorale”

Simpatizanții fostului partid Șor primind alimente în timpul unei demonstrații organizate de oligarhul (acum) fugar în PMAN, august 2018.
Simpatizanții fostului partid Șor primind alimente în timpul unei demonstrații organizate de oligarhul (acum) fugar în PMAN, august 2018.

Parlamentul a aprobat un amendament legislativ care prevede amenzi pentru persoanele care acceptă bani, bunuri sau alimente în perioada alegerilor. Modificările au fost votate de legislativ în prima lectură, la ședința din 11 iulie, fiind nevoie și de lectura a doua.

Prin urmare, în codul contravențional va apărea un nou articol privind „coruperea electorală pasivă”. Legea va pedepsi primirea așa-numitelor „pomeni electorale” cu amenzi de la 25.000 până la 37.500 lei.

Vor putea fi sancționate persoanele, care în perioada campaniei electorale, în ziua alegerilor și ziua precedentă lor vor accepta bunuri în schimbul votării pentru un anumit candidat sau împotriva altuia.

Prin lege a fost interzisă primirea:

  • banilor;
  • bunurilor;
  • produselor alimentare;
  • băuturilor alcoolice;
  • produselor din tutun;
  • serviciilor sau altor foloase.

În același timp, nu va fi pedepsită primirea pliantelor și a altor materiale electorale (calendare, pixuri, tricouri ș.a.) a căror valoare nu depășește 100 de lei. De examinarea potențialelor cazuri de „coruperea electorală pasivă” se va ocupa Centrul Național Anticorupție (CNA).

În prezent, legislația R. Moldova pedepsește penal „coruperea electorală activă”, adică cei care dau „pomeni electorale”.

Cetățenii găsiți vinovați de darea mitei electorale pot primi amenzi între 37.500 și 57.500 lei sau închisoare de pană la cinci ani. La rândul lor, persoanele juridice (firmele) riscă amenzi de până la 400.000 lei cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau chiar cu lichidarea. Amenzile sunt și mai mari dacă persoanele sau firmele care corup sunt implicate în campanie electorală.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

O navă cargo ieșită din portul Giurgiulești, reținută de Ucraina. Ar fi exportat în trecut grâne „furate”

La bordul navei, autoritățile ucrainene susțin că au găsit mai multe documente emise de administrația portului Sevastopol.
La bordul navei, autoritățile ucrainene susțin că au găsit mai multe documente emise de administrația portului Sevastopol.

Autoritățile ucrainene au reținut o navă cargo sub pavilion camerunez și echipajul acesteia, care se deplasa din portul Giurgiulești din R. Moldova. Potrivit procurorilor ucraineni, nava a fost implicată în exportul de grâne „furate” din Crimeea ocupată de Rusia și a trecut ilegal frontiera de stat.

Denumită „USKO MFU”, nava circula sub pavilion camerunez și se afla în apele din apropierea portului ucrainean Reni, lângă granița cu România, când a fost arestată de forțele ucrainene, scrie Reuters.

Șeful biroului procurorului ucrainean pentru Crimeea, Ihor Ponociovnî, a declarat pentru presa ucraineană că oficialii au fost surprinși să vadă nava pe Dunăre, deoarece navele implicate în transportul ilegal de cereale din zonele controlate de Rusia, tind să evite apele Ucrainei. Din 2022, autoritățile de la Kiev au dispus arestarea în contumacie a 21 de nave implicate în acest tip de comerț, a notat el.

„(Confiscarea) ar trebui să fie un semnal clar pentru acele țări care ajută Rusia să eludeze sancțiunile și să vândă produsele furate în teritoriile ocupate, că ar putea exista o responsabilitate pentru aceste fapte”, a spus el.

Procurorii au precizat că reținerea navei s-a făcut în baza unui ordin al unei instanțe judecătorești.

Serviciul ucrainean de securitate (SBU) a declarat că nava a acostat repetat în portul maritim Sevastopol din Crimeea pentru a ridica produse agricole, între 2023-24.

De cealaltă parte, un oficial al administratorului navei, cu sediul în Turcia, a declarat că încărcătura vaporului la momentul „arestării” era din Republica Moldova.

„Nava, în timp ce se afla în proprietatea noastră, nu a luat nicio încărcătură din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia și nu a folosit niciodată porturile ucrainene”, a spus reprezentantul companiei ce administrează nava.

El a acuzat că soldații ucraineni au urcat la bordul navei în timp ce naviga pe Dunăre în prezența unui pilot român și că au ancorat-o „cu forța” pe malul ucrainean.

Nava a fost percheziționată și i s-a interzis să plece, a declarat Avalon Shipping.

Usko Mfu este încărcată cu orz și destinația sa este Souda, Grecia, notează portalul Lloyd List.

„Avocații noștri urmăresc acum cazul”, a spus oficialul.

SBU a declarat că deține dovezi care ar atesta că cei 12 membri ai echipajului și căpitanul, cetățean azer, au ajutat Rusia să exporte cereale din sudul ocupat către Orientul Mijlociu, unde au fost vândute în numele Rusiei, notează AFP. În timpul perchezițiilor, ar fi fost descoperite documente emise de administrația portului Sevastopol, iar unele note din registrul de călătorie al navei ar fi fost falsificate, susțin ofițerii de securitate ucraineni.

Parchetul ucrainean a declarat că, într-una dintre călătoriile sale din noiembrie 2023, USKO MFU a încărcat la Sevastopol peste 3.000 de tone de produse agricole destinate unei companii turcești.

Nava și-a raportat ultima dată poziția la 8 iulie, fiind ancorată în apropierea portului Reni de pe Dunăre, au arătat joi datele de urmărire a navelor LSEG.

Căpitanul ar putea face până la cinci ani de închisoare pentru încălcarea restricțiilor de călătorie care reglementează teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, a declarat SBU. (C.B)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cerealele ucrainene vor tranzita sudul R. Moldova fără a fi controlate de ANSA

Moldova, Vama Giurgiulești, 29 iuilie 2023
Moldova, Vama Giurgiulești, 29 iuilie 2023

Cerealele ucrainene destinate exportului în UE, care tranzitează sudul R. Moldova, nu vor trece controlul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Este vorba despre încărcăturile care trec prin punctele de trecere a frontierei Giurgiulești – Reni (intrare) și Giurgiulești – Galați (ieșire), pe cale terestră și feroviară.

Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost votat în lectură finală de parlamentul de la Chișinău, pe 11 iulie curent. Derogarea de la „legea cu privire la protecția plantelor și carantina fitosanitară” se va aplica până pe 14 septembrie 2024.

Autoritățile motivează decizia prin faptul că cerealele sunt transportate în mijloace de transport specializate și riscul introducerii unor organisme de carantină este redus.

„În cazul producerii unor accidente rutiere și a încărcăturilor aflate în tranzit, transportatorii sunt obligați să notifice, în decurs de două ore, ANSA”, se precizează într-un comunicat al Parlamentului.

Autorul proiectului de lege, președintelui Comisiei agricultură și industrie alimentară, Alexandr Trubca, spune că astfel nu se vor mai crea ambuteiaje la frontieră, în urma creșterii fluxului de mărfuri din Ucraina.


Potrivit ANSA, problema tranzitului cerealelor ucrainene a fost ridicată de partenerii europeni în una din ședințele Sub-Comitetului pentru Măsurile Sanitare și Fitosanitare (SPS) Moldova – Uniunea Europeană.

SPS se întrunește cel puțin o dată în an pentru a aborda subiecte de cooperare în domeniul Măsurilor Sanitare și Fitosanitare din Acordul de Asociere cu UE.

În urma discuțiilor, UE a recomandat ANSA preluarea practicilor europene de gestionare a fluxurilor de produse și furaje de origine non-animală, ceea ce presupune inclusiv renunțarea la controalele fitosanitare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

România și Ucraina semnează un acord de securitate în care promit să aibă grijă și de Moldova

Președinții ucrainean și român arătând înțelegeri semnate cu ocazia vizitei lui V. Zelenski la București, în octombrie 2023.
Președinții ucrainean și român arătând înțelegeri semnate cu ocazia vizitei lui V. Zelenski la București, în octombrie 2023.

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat joi la Washington, în marginea summitului aniversar NATO, un acord bilateral de securitate cu omologul său din Ucraina, Volodimir Zelenski.

Într-unul din paragrafele documentului se spune că vecinii R. Moldova vor încerca să coopereze și mai strâns cu ea, „pentru a îmbunătăți securitatea regională și pentru a contracara încercările Rusiei de a o destabiliza”. Documentul recunoaște de asemenea „importanța cooperării trilaterale cu Republica Moldova pentru avansarea procesului de integrare în UE pentru ambele țări”.

„Este o zi bună pentru relația noastră”, a spus președintele Klaus Iohannis, citat de Digi24, la ceremonia semnării acordului de securitate cu Ucraina.

Kievul a semnat asemenea acorduri cu peste 20 de țări aliate. Ca și România, ele se obligă să ajute Ucraina împotriva agresiunii Rusiei și să se asigure că Ucraina va fi capabilă să respingă o eventuală nouă invazie.

Acesta este însă unul din puținele acorduri de acest tip, dacă nu singurul, care menționează și preocuparea pentru soarta R. Moldova pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

„Ne alăturăm altor aliați și parteneri, prin continuarea angajamentului pe care ni l-am asumat prin Declarația G7 de la Vilnius”, a scris Klaus Iohannis pe X.

Într-un comunicat de presă al guvernului de la Kiev se spune că acordul cu România, față de altele, similare, „se distinge prin puncte specifice de cooperare pentru consolidarea securității în regiunea Mării Negre. România va sprijini Ucraina în deminarea Mării Negre și va oferi sprijin prin intermediul instrumentelor UE și NATO”.

În acord sunt menționate multiplele forme de ajutor militar al României pentru Ucraina, inclusiv furnizarea unui sistem antiaerian Patriot sau instruirea piloților ucraineni pe avioane de producție americană F-16.

În acordul semnat de Iohannis și Zelenski, România promite să sprijine integrarea Ucrainei în UE și NATO.

„Viitorul Ucrainei este în NATO și (...) Ucraina va deveni membru NATO în viitor”, se spune în documentul publicat pe site-ul președintelui român, într-un ecou al declarației summitului NATO de la Washington, la care Moldova a fost reprezentată, ca țară parteneră, de ministrul de Externe Mihai Popșoi. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Privatizarea Aeroportului Internațional Chișinău, interzisă prin lege

Aeroportului Internațional Chișinău a revenit în proprietatea statului în 2023, după ce a fost concesionat timp de zece ani.
Aeroportului Internațional Chișinău a revenit în proprietatea statului în 2023, după ce a fost concesionat timp de zece ani.

Aeroportul Internațional Chișinău a fost inclus în lista întreprinderilor și societăților pe acțiuni cu capital de stat care nu pot fi privatizate. Un proiect de lege în acest sens a fost votat de deputați la ședința din 11 iulie.

Potrivit proiectului elaborat de Agenția Proprietății Publice (APP), lista actualizată a instituțiilor de stat care nu pot fi privatizate include 27 societăți comerciale (între care Termoelectica, Energocom, Moldovagaz), 66 întreprinderi de stat (Calea Ferată din Moldova, Poșta Moldovei, Aeroportul Mărculești ș.a.) și 38 de publicații periodice publice.

Proiectul a fost susținut de majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate, dar a stârnit critici din partea opoziției formate de comuniști și socialiști.

Deputații Vlad Bătrîncea și Petru Burduja au fost nemulțumiți că în listă nu au fost incluse „entități de importanță strategică” precum Moldtelecom, Casa Presei sau Palatul Republicii. „Noi credem că se încearcă niște jonglări pentru aceste bunuri ca să fie supuse vânzării sau privatizării, numiți-o cum doriți, este o nouă jumulire în viziunile noastre”, a spus Burduja.

Șeful APP, Roman Cojuhari, cel care a prezentat proiectul, a spus că entitățile menționate de socialiști au fost reorganizate și astăzi sunt „instituții publice și prin noțiune nu pot fi privatizate”.

La rândul său, șeful legislativului Igor Grosu a legat nemulțumirile opoziției de dorința privatizării aeroportului: „Asta să vă fie clar și transmiteți «drujilor» (prietenilor, în rusă - n.r.) voștri care tare au vrut să aibă aeroportul ăsta. Aeroportul nu se privatizează”, a spus Grosu.

Cum a revenit aeroportul în proprietatea statului?

Aeroportul a revenit în proprietatea statului în martie 2023. În 2013, acesta a fost dat în concesiune companiei Avia Invest, pentru o perioadă de 49 de ani. Compania se obligase să investească circa 250 de milioane de euro în dezvoltarea aeroportului.

În 2019, o comisie parlamentară a investigat concesionarea aeroportului și a concluzionat că selectarea companiei a avut loc cu încălcări, iar Avia Invest ar fi fost administrată indirect de oligarhul Ilan Șor. Guvernarea a acuzat concesionarul că nu a investit sumele promise în dezvoltarea aeroportului și a inițiat procedura de reziliere a concesiunii.

În martie 2023, Procuratura Anticorupție a încheiat urmărirea penală privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău. În dosar au fost puși sub învinuirea de abuz în serviciu opt foști demnitari, inclusiv fostul premier Iurie Leancă.

otrivit învinuirii, cei opt inculpați ar fi permis concesionarea aeroportului în interesul „grupării criminale” conduse de oligarhul Ilan Șor, prejudiciind statul cu 392 milioane de lei.

Toți pledează nevinovați, iar avocații spun că nu le este clar cum a fost formată suma prejudiciului și cer o expertiză judiciară repetată.

În prezent, dosarul este examinat la Judecătoria Buiucani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șeful Interpol Moldova, Viorel Țentiu, revine în arest preventiv

Viorel Țentiu, comisarul principal al biroului Interpol Moldova, este învinuit de corupere pasivă pe două capete de acuzare din Codul Penal.
Viorel Țentiu, comisarul principal al biroului Interpol Moldova, este învinuit de corupere pasivă pe două capete de acuzare din Codul Penal.

Șeful Interpol Moldova, Viorel Țentiu, va sta următoarele 30 de zile în arest preventiv, fiind cercetat pentru „corupere pasivă”.

Procuratura Anticorupție a anunțat pe 11 iulie că judecătorii Curții de Apel Chișinău au admis recursul procurorilor împotriva deciziei Judecătoriei Chișinău care pe 2 iulie l-a plasat pe Țentiu în arest la domiciliu. Până atunci, el a mai stat 30 de zile în arest preventiv, începând cu 6 iunie.

Comisarul principal al biroului Interpol Moldova, Viorel Țentiu, a fost reținut pe 4 iunie, într-un dosar în care funcționari publici din Republica Moldova și din alte țări ar fi luat mită pentru a împiedica publicarea unor notificări de către Interpol.

Procuratura Anticorupție a spus că a efectuat 33 de percheziții la 12 persoane, cu asistența ofițerilor francezi și a Biroului Federal de Investigații (FBI) din SUA.

Procuratura Anticorupție a pornit acest dosar pe 2 aprilie 2024, în baza unor informații de la Parchetul Național Financiar al Franței (PNF).

Potrivit probelor acumulate în cadrul anchetei comune, un grup de persoane de diferite naționalități au implementat o presupusă schemă de corupție pentru a permite persoanelor care fac obiectul „Notificărilor Roșii” de la Interpol să obțină azil sau statut de refugiat în Republica Moldova și în alte țări.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG