Pentru a demonstra acest lucru, Victoriabank colaborează cu autoritățile și așteaptă etapele următoare ale procesului, se spune în același comunicat.
Jurnalistul de la portalul cu profil economic Mold-Street, Ion Preașcă, spune că Victoriabank nu ar trebui să fie surprinsă. Și iată de ce:
De ce autoritățile nu au intervenit?
„În raportul Kroll negru pe alb se ridică problema că în luna noiembrie anul 2014, în câteva zile, Victoriabank a pompat o sumă foarte mare de bani în Banca de Economii, adică a dat un fel de credit de scurtă durată sau a deschis niște conturi „Nostro”, cum li se mai spune lor, la Banca de Economii și experții și-au pus întrebarea cum s-a întâmplat și de ce s-a întâmplat aceasta în condițiile în care deja se știa că Banca de Economii se confruntă cu probleme și o bancă normală nu putea risca să transfere asemenea sume de aproape două miliarde de lei în câteva zile altei bănci. Doar că atunci e și normală întrebarea: de ce autoritățile nu au intervenit sau nu au investigat ulterior această problemă? Și cred că o explicație este legată de cine a condus țara până anul trecut și în subordinea căruia se afla practic justiția și o mare parte din structurile statului.”
Europa Liberă: Deci, în mâinile dlui Plahotniuc, asta lăsați să se înțeleagă?
Ion Preașcă: „Da, fiindcă din cele ce rezultă se poate constata că beneficiarul acestor operațiuni a fost el, doar că deocamdată nimeni nu spune aceasta deschis. Dar Veaceslav Platon a declarat de câteva ori și a avertizat investitorii că banca a fost implicată în operațiuni suspecte atunci, în noiembrie 2014. El a avertizat anterior, probabil el știa mai bine, deoarece a fost o perioadă unul dintre beneficiarii acestei bănci. Întrebarea este logică, investitorii întreabă: de ce acum? Dar ei când au venit nu au făcut un studiu, nu au verificat care sunt riscurile intrând într-o bancă care, din câte se vede, avea multe probleme?
Ex-ministrul Finanțelor Veaceslav Negruța salută intenția Victoriabank să coopereze cu ancheta, doar că această bancă nu ar trebui să se arate surprinsă acum că este inclusă în dosarul furtului miliardului.
„Oricine care investește sau are intenții să investească într-un domeniu cum e sectorul bancar, mai întâi colectează toate informația relevantă și cu siguranță chiar și aceleași rapoarte Kroll erau disponibile încă din 2015, primul și din 2017, cel de-al doilea raport.”
Europa Liberă: Și mai cu seamă că BERD-ul era acționar cu mult înainte?
Veaceslav Negruța: „Asta dacă vorbim de Banca Transilvania, cu siguranță a analizat toată informația disponibilă la acel moment. Iar dacă vorbim de BERD, BERD a fost acționar de zeci de ani, încă din anii ‘90 e acționar, atunci când banca a fost cumva controlată de diverse grupuri de bancheri, să le zic așa, inclusiv Plahotniuc, Platon în perioada de mai încoace. Din punctul acesta de vedere, toate ingredientele necesare pentru decizii vizavi de investiția făcută erau pe masă, deci investitorii au știut. Respectiv, eventualele riscuri și clarificări care puteau să fie, dar și având la bază informațiile din noiembrie 2014 vizavi de tranzacții, fluxuri financiare care au existat între banca respectivă și cele trei vizate în frauda miliardului, informația a fost disponibilă. Respectiv, investitorul și-a asumat riscul de a avea situații de clarificat, cum se întâmplă acum.”
Europa Liberă: Și acum nu ar mai trebui să se arate surprinși de ceea ce investighează procurorii?
Veaceslav Negruța: „Surprinderea ar putea să fie doar din momentul în care banca e parte a unei investigații despre care procurorii n-au informat însăși banca, iar prin deciziile de judecată a fost aplicat sechestru pe active. Asta e cumva ciudat și aici ar trebui să fie o clarificare: cine minte în cazul de față – procurorii sau acționarii, precum că n-au cunoscut anumite informații.”
Europa Liberă: Apropo, unii dintre acționarii de azi sunt și acționarii de ieri și de atunci?
Veaceslav Negruța: „Da, este adevărat.”
Europa Liberă: Ne referim și la dl Țurcanu, și la alte persoane.
Veaceslav Negruța: „Cu siguranță, lumea care a fost atunci acționară și care este acum acționară cunoaște toată epopeea prin care au trecut diverse bănci, inclusiv Victoriabank cu perioade mai tumultoase, dar și mai liniștite, când banca a putut să se dezvolte. Unii sunt acum acționari și, respectiv, presupun că comunicarea între acționari ar fi trebuit să existe și noii acționari care au venit ulterior au avut, cel mai probabil, toată informația necesară. Aici e un rol important al Băncii Naționale, care în 2018 a supravegheat cap-coadă toată operațiunea de înstrăinare a foștilor acționari și intrarea noilor acționari în Victoriabank. Respectiv admit că a fost și un dialog, o siguranță oferită de către Banca Națională către acționari că toate lucrurile sunt perfect legale și nimeni nu va crea vreun deranj noilor proprietari de bună-credință intrați în această bancă.”
Europa Liberă: Dar până la urmă, parte din acei acționari de ieri și de azi trebuie să-și presoare și ei cenușă pe creștet?
Veaceslav Negruța: „Cu siguranță e cazul să-și formuleze întrebări și să încerce să găsească răspunsuri nu doar la procurorii care sunt implicați în investigarea fraudei, dar și în propriile decizii și propriile acțiuni din acea perioadă.”
