Cateva ganduri legate de discursul de la Varsovia al presedintelui american:
1. a fost reafirmat angajamentul american in privinta NATO si al apărării civilizatiei democratice occidentale;
2. a fost accentuată dimensiunea libertătii, constitutivă pentru valorile care definesc cooperarea transatlantică;
3. s-au reiterat teme care au marcat campania electorală, inclusiv rezistenta in raport cu o globalizare care ar duce la extinctia statului-natiune;
4. România a fost mentionată pozitiv, ceea ce este un semn încurajator.
Mesajul lui Donald Trump este astfel diferit, in termeni de gândire strategică si de filosofie a drepturilor omului de cel al unor Angela Merkel si Emmanuel Macron. Faptul că discursul a fost rostit la Varsovia, intr-o atmosfera de entuziasm popular si chiar populist, este si el simptomatic.
Țin să remarc si viziunea privind Rusia: a trecut timpul euforic când Donald Trump se exprima admirativ despre energia unui Vladimir Putin. Divergentele dintre supraputerea planetară (SUA) si cea care incearcă să redevina un actor global (Rusia) sunt pronuntate si nu pot fi ignorate: Ucraina/Crimeea, incurajarea noilor autoritarisme, sufocarea societătii civile in Rusia, expansionism si imperialism.
Probabil că expertii din Consiliul Securitătii Nationale i-au furnizat lui Donald Trump o agendă limpede privind aceste diferente. Mai mult, sunt sigur că liderii de la Varsovia i-au impărtăsit aprehensiunile lor legate de crescandul hegemonism rus.
Pe scurt, cred că administratia Trump incepe să inteleaga riscurile izolationismului si să accepte continuitatea politicii externe americane. Altfel spus, si sper că nu e doar wishful thinking, pragmatismul pare să prevaleze.
