O analiză semnată de Mădălin Necșuțu pe veridica.ro arată că gazoductul Iași-Chișinău e aproape condamnat să rămână nefolosit. Construcția lui a fost necesară doar ca să pună în mâinile autorităților moldovene o soluție de avarie în caz că ar rămâne fără gaz rusesc. Expertul moldovean Sergiu Tofilat crede că totuși existența gazoductului i-a fost de folos Moldovei în negocierea contractului cu Gazprom. Iar contractul negociat de ministrul Andrei Spânu e comentat de Mădălin Necșuțu, care spune că, la un calcul detaliat, se cam obține o formulă de preț posibil „mai costisitoare pentru Republica Moldova decât dacă ar fi achiziționat gazele de pe piețele libere și le-ar fi transportat apoi prin gazoductul Iași-Chișinău”. Alt motiv de nemulțumire ar fi alegerea unei companii indiene, și excluderea uneia românești, pentru construcția viitoarei infrastructuri de interconectare electrică dintre Moldova și România.
Unitatea NATO este (acum) abil testată în cazul Ucrainei
Radu Carp își publică pe contributors.ro analiza despre amenințarea Rusiei la adresa Ucrainei. E pentru a doua oară în același an când Rusia masează la graniță trupe importante, iar acum, scrie el, „Posibilitatea unui atac asupra Ucrainei este (...) mult mai ridicată decât a fost (vreodată) de la momentul în care Ucraina şi-a declarat independenţa”. Este și motivul pentru care, de această dată, președintele american se consultă cu aliații din NATO. Potrivit lui Carp, Putin a contabilizat divergențele din interiorul Alianței. „Unitatea NATO este (acum) abil testată în cazul Ucrainei, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul provocărilor de la graniţa Poloniei cu Belarus”. Analistul trece în revistă instrumentele de care dispune Occidentul pentru dezescaladarea acestor tensiuni majore. Între ele pomenește și varianta ca Ucraina să respecte totuși Acordurile de la Minsk. „O asemenea ipoteză, scrie Radu Carp, nu trebuie deloc neglijată dar trebuie analizat foarte atent care este obiectivul strategic mai important pentru Federaţia rusă: autonomie pentru Donbas sau înlăturarea oricărei dependenţe a Crimeei de o parte a Ucrainei (obiectiv care poate fi realizat doar printr-o intervenţie militară)”. O sugestie aparte în această analiză: Crimeea a fost anexată fulger de către Rusia „pe baza unor informaţii eronate potrivit cărora ar fi existat o implicare militară masivă în favoarea Ucrainei din partea aliaţilor occidentali. Momentul de faţă este destul de asemănător, spune Carp: Moscova a început să creadă în propria ei propagandă potrivit căreia Ucraina ar avea un sprijin militar important extern(…)”.
Aktual24 difuzează informațiile comunicate de publicația Politico referitor la topul personalităților europene ale anului 2022. Au fost nominalizate acolo Maia Sandu și Laura Codruța Kovesi. Reprezentantele Moldovei și respectiv a României figurează la categorii diferite, dar sunt prezentate elogios, iar site-ul Aktual24 citează in extenso.
Dan Tăpălagă (G4Media) tocmai constată că, înaintea zilei anticorupției, marcată azi în Europa, președintele Klaus Iohannis a participat la ședința de bilanț a Consiliului Superior al Magistraturii. În alocuțiunea ținută a omis „orice referire la lupta anticorupție”. Cu un an în urmă, tot la ședința de bilanț a CSM, „președintele (…) le amintea magistraților că lupta anticorupție reprezintă o temă importantă pentru societatea românească”. Pentru că nici nu se prea mai aude de mari dosare de corupție în România, Tăpălagă înclină să vadă ceva-ceva din metoda bulgarilor, care ar fi scăpat de monitorizarea europeană pe justiție raportând tot mai puține cazuri de corupție.
