Compania de stat rusă Gazprom a întrerupt miercuri 27 aprilie aprovizionarea cu gaze a Poloniei și Bulgariei, după ce ambele țări au refuzat să plătească în ruble, prin Gazprombank, așa cum se cere într-un decret al președintelui Vladimir Putin din martie.
Întreruperea bruscă a livrărilor, decizia fusese anunțată de Gazprom marți 26 aprilie, a fost condamnată la nivel internațional, inclusiv de președintele Ucrainei Volodimir Zelenski, drept un șantaj, acuzație respinsă de Kremlin. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a acuzat totodată Rusia că nu este „un partener de încredere”, iar la Washington Casa Albă a spus că Rusia „transformă acum energia într-o armă”.
Uniunea Europeană ar trebui să sancționeze țările care folosesc ruble pentru a plăti gazul rusesc, a declarat ministrul polonez pentru Mediu, în urma deciziei Moscovei de a întrerupe aprovizionarea Poloniei și Bulgariei din cauza refuzului lor de plăti în ruble.
„Ce lipsește azi e un embargo pe gaz, care ar rezolva definitiv problema cu Gazprom, și problema viitoarelor cu sancțiuni”, a declarat Anna Moskwa pentru postul privat de televiziune PolsatNews miercuri seara.
Răspunsul cel mai la îndemână este că acum venise scadența plăților. Dar decizia are și o importantă componentă politică, care trece de logica rece a cifrelor. „Decretul președintelui Putin conform căruia plățile de gaze efectuate de țările «neprietenoase» trebuie făcute în ruble crește riscul ca aprovizionarea către alte țări europene să fie întreruptă în următoarele săptămâni, când plățile sunt scadente” scrie analistul Edward Gardner, de la Capital Economics, într-un raport recent.
Este exact ce avertiza miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, care a spus că și alte țări europene ar putea rămâne fără gaze, după Polonia și Bulgaria, și că Rusia a luat deja în calcul pierderile financiare pe care le-ar putea suferi.
Rusia a ridicat acum „oficial gazul la nivel de armă politică”, comentează analistul Edward Gardner.
Calculul economic din spatele deciziei de a opri livrările de gaze către Polonia și Bulgaria este mai greu de înțeles. În acest moment, concernul Gazprom e oricum obligat să convertească în ruble 80% din veniturile obținute în valută străinî. Așa că sprijinul pentru rata de schimb a rublei, care se devalorizase cu peste 50% imediat după lansarea invaziei rusești în Ucraina, e relativ mic.
E adevărat însă că miercuri 27 aprilie, după ce s-a confirmat oprirea livrărilor de gaze către Bulgaria și Polonia, prețul gazului pe piața internațională a crescut cu 10%. Depinzând de evoluția situației, prețul ridicat ar putea compensa pentru pierderea unor clienți europeni. Numai că și Rusia depinde de veniturile din energie.
Rusia furnizează 40% din gazul consumat în țările UE și 25% din petrol , și câștigă în jur de 850 de milioane de dolari pe zi.
Capacitatea Moscovei de a exporta spre alți clienți decât cei tradiționali este limitată de rețeaua de gazoducte și de lipsa capacității de a lichefia volume importante de gaz pentru a-l exporta cu vase.
Polonia a declarat deja că nu va fi afectată mult de decizia Gazprom, pentru că depozitele sale sunt pline în proporție de 70%, iar la sfârșitul anului ar fi renunțat oricum la gazul rusesc, pentru a se reorienta spre Norvegia, prin noul gazoduct Baltic Pipe.
Alte state membre ale Uniunii Europene sunt însă într-o situație mai complicată: Bulgaria, de exemplu, este dependentă aproape în totalitate de importurile de gaz rusesc. Germania, cea mai mare economie europeană, e dependentă în proporție de aproape 50%, spre deosebire de țări ca România și Olanda, care nu importă direct din Rusia decât în jur de 10% din gazul consumat.
„Principalele state membre ale UE care rezistă sancțiunilor vizând gazul rusesc sunt Austria, Germania și Ungaria”, remarca miercuri ministra poloneză pentru Mediu. „Contăm că vor exista consecințe pentru aceste țări (care plătesc în ruble) și, ca urmare, vor înceta să plătească în ruble”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen avertiza miercuri că Rusia încearcă să divizeze Uniunea Europeană, „dar a eșuat”, pentru că UE este pregătită să reacționeze „coordonat” la pericolul „șantajului” cu gazele naturale.
Simone Tagliapietra, expertă în energie la think tank-ul Bruegel de la Bruxelles, împărtășește analiza președintei Comisiei Europene: „Rusia încearcă să profite de fragmentarea din UE, (...) motiv pentru care avem nevoie de un răspuns coordonat al UE”.
Noul sistem de plăți de gaze al Rusiei implică deschiderea de conturi la Gazprombank, unde plățile în euro sau dolari sunt convertite în ruble. Acest sistem al conturilor duble oferă o marjă de manevră, ceea ce ar putea determina unele țări din UE să continue să cumpere gaz rusesc, subminând unitatea răspunsului Uniunii Europene la provocările Moscovei.
Cheia schemei de plăți este că banca Gazprom-ului, a treia cea mai mare din Rusia și amenințată de următoarele sancțiuni europene, preia controlul asupra tuturor plăților și tranzacțiilor. Ceea ce, speră Moscova, ar putea să o apere de sancțiuni prea dure.
Unul din cei mai mari clienți ai Gazprom, compania germană de energie electrică Uniper a declarat deja joi ziarului Rheinische Post că va transfera plățile pentru gazul rusesc către o bancă rusă și nu către o bancă din Europa. OMV din Austria vrea să facă același lucru, mizând pe marja de manevră oferită pentru moment de schema „conturilor duble” la Gazprombank.
Ungaria este pentru moment singura țară din UE care a acceptat de la bun început condițiile Moscovei și plătește în ruble.
