Inaugurarea urmează să aibă loc la 29 decembrie, însă în condițiile în care Georgia este zguduită de proteste antiguvernamentale continue, președinta în exercițiu Salome Zurabișvili, în vârstă de 72 de ani, al cărei mandat se încheie în acest an, a declarat că nu pleacă nicăieri.
„Nu va fi nici o inaugurare, iar mandatul meu continuă", a declarat la 30 noiembrie experimentată politiciană care, spre deosebire de urmașul ei probabil, a fost aleasă prin vot popular.
Diplomata și fotbalistul
Trecutul și viziunile celor doi politicieni nu puteau fi mai diferite.
Zurabișvili s-a născut într-o familie de georgieni exilați în Franța în 1921. A fost diplomată franceză vreme de decenii, înainte de a deveni ministră de Externe georgiană, în 2004.
Prestigiul ei politic a crescut mereu, fiind îndrăgită mai ales de segmentele urbane și progresiste ale societății georgiene, ca o susținătoare consecventă a integrării țării în Uniunea Europeană. Nu o singură dată, ea s-a alăturat protestatarilor care, timp de peste două săptămâni, ies în stradă în întreaga țară pentru a protesta față suspendarea aderării Georgiei la UE printr-o decizie a guvernării Visului Georgian.
Deși inițial a fost susținută de Visul Georgian în candidatura sa prezidențială încununată de succes în 2018, Zurabișvili a devenit tot mai mult un ghimpe în coasta partidului de guvernământ.
În mod oficial, ea este un președinte nepartizan, limitat la un rol ceremonial. În realitate, Zurabișvili a criticat Visul Georgian pentru politica sa din ce în ce mai autoritară.
„Elitista” și „omul din popor”
În timp ce Zurabișvili s-a prezentat frecvent ca o campioană a democrației, Kavelașvili s-a considerat un campion al poporului. „Georgianul obișnuit” Kavelașvili este de fapt un fost fotbalist celebru, care a avut o carieră de succes în străinătate, jucând în Elveția, Anglia și Rusia.
După ce a intrat în parlament în 2016, Kavelașvili a continuat să înființat partidul Puterea Poporului, o ramură mai radicală și antioccidentală a partidului Visul Georgian.
Apelând la inima rurală, conservatoare a țării, el pune în contrast frecvent „valorile tradiționale georgiene" cu ceea ce el consideră a fi degenerarea liberalismului occidental, adoptând o linie dură în ce privește imigrația și suveranitatea națională. Kavelașvili are sprijinul Visului Georgian și al fondatorului partidului, miliardarul Bidzina Ivanișvili.
„El este întruchiparea bărbatului georgian. Un soț minunat și tată a patru copii", a declarat Ivanișvili când l-a prezentat drept candidat la președinție, pe 27 noiembrie.
Alegeri contestate
În centrul impasului se află disputa privind recentele alegeri parlamentare din țară. La scrutinul din 26 octombrie, Visul Georgian a câștigat o victorie pe care a prezentat-o ca zdrobitoare, obținând 54% din voturi, în timp ce cele patru forțe de opoziție care au colaborat electoral au avut doar 38%.
Observatorii internaționali și opoziția au obiectat, afirmând că rezultatul a fost viciat, cu nereguli pe scară largă și fraude electorale. Președinta Zurabișvili a declarat că alegerile au fost „furate" cu ajutorul Rusiei și a spus că ea consideră parlamentul - și, prin urmare, colegiul electoral - ilegitim.
Zurabișvili este ultimul președinte georgian votat direct de popor. În 2017, Georgia a adoptat un nou sistem de alegeri prezidențiale indirecte, ca parte a modificărilor constituționale menite, teoretic, să consolideze democrația parlamentară, să reducă polarizarea politică și să se alinieze normelor europene, în care președinții sunt de obicei limitați la roluri ceremoniale.
Cu toate acestea, criticii reformei spun că este vorba despre o acaparare a puterii de către Visul Georgian, menită să slăbească concurența politică și să prevină eventualele controale asupra autorității parlamentare și guvernamentale.
Tensiuni crescânde
De la preluarea mandatului în 2012, Visul Georgian s-a confruntat cu critici tot mai numeroase pentru autoritarismul său crescând. Au apărut acuzații de falsificare a alegerilor, interferență judiciară și represiune mediatică. În ultimul an, Georgia a fost criticată de Statele Unite și Uniunea Europeană pentru legile sale controversate, una anti-LGBT și alta privind „agenții străini". Ambele au fost susținute cu entuziasm de Kavelașvili.
În timp ce mii de georgieni continuă să protesteze zi de zi în capitală, confruntându-se cu tactici brutale ale poliției, în ultimele zile au circulat zvonuri nefondate conform cărora Zurabișvili se va baricada în interiorul palatului prezidențial. Mulți protestatari se tem că poliția va începe să „curețe” bulevardul Rustaveli, unde sunt concentrate demonstrațiile, înainte de alegerea noului șef al statului.
Votul este așteptat să înceapă la ora locală 9 dimineața pe 14 decembrie, iar rezultatele vor fi anunțate în aceeași zi. Deși sunt și membri ai opoziției în colegiul electoral, aceștia refuză să participe. Iar din moment ce există un singur candidat, nu există posibilitatea unui al doilea tur.
Precedente istorice apăsătoare
Nu este prima dată când Georgia se confruntă cu o situație de mare suspans în privința succesiunii la șefia statului. După ce a fost ales primul președinte al țării în mai 1991, Zviad Gamsahurdia a fost înlăturat de la putere prin lovitură de stat. În exil, a refuzat să cedeze puterea sau să recunoască noua guvernare, condusă de Eduard Șevardnadze, ministrul de externe sovietic din epoca Glasnost.
În 1993, Gamsahurdia s-a întors în Georgia, conducând o rezistență armată fără succes, dar a murit la sfârșitul aceluiași an în circumstanțe misterioase. Rezultatul votului prezidențial din 14 decembrie nu va fi aproape sigur recunoscut de opoziția din Georgia sau de activiștii societății civile. În timp ce Kavelașvili și partidul de guvernământ rămân populari printre unii georgieni - în special cei care nu simpatizează cu demonstranții și vor „liniște” - Zurabișvili are sprijinul protestatarilor, dintre care unii au fost bătuți cu sălbăticie de forțele de ordine.
„Pe mine mă apără oamenii care sunt pe străzi", a declarat ea pentru BBC pe 1 decembrie. „Cred că partidul de guvernământ este foarte izolat astăzi și va deveni și mai izolat".
Articol de Eka Kevanișvili, Lela Kunciulia și Luke Allnutt.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
