După cîteva săptămîni de tensiuni între ministrul federal de interne, bavarezul Horst Seehofer, şi cancelara Angela Merkel, cei doi adversari au anunţat că divergenţele au fost aplanate. În principiu, cancelara a declarat că este de acord ca persoanele care au solicitat azil într-o terţă ţară să fie trimise înapoi în statul în care au depus cererea. Seehofer care a cerut insistent înfiinţarea unor „centre de tranzit” în care să fie reţinută categoria de persoane vizate, s-a distanţat de această propunere. Asta după critici masive ale societăţii civile, cît şi a partidelor parlamentare care au sprijinit tabăra lui Merkel. Acum, persoanele respective urmează să fie reţinute doar 2 zile în centre de control existene ale poliţiei şi trimise imediat în ţările europene unde au fost înregistrate. Această rectificare s-a produs după ce mass-media a demonstrat că numărul de persoane din această categorie, care sosesc zilnic, este minimal. S-a vorbit despre 3-4 persoane.
Unii comentatori sînt de părere că Seehofer a acceptat să facă un compromis pentru a nu-şi pierde postul. Merkel, în schimb, cred alţi comentatori, a reuşit să salveze unitatea coaliţiei guvernamentale deşi, în esenţă, ea a confirmat doar reglementările care oricum existau deja înaintea declanşării conflictului zgomotos de către Seehofer.
Rezultatul vizibil al acestui pseudoconflict între cei doi protagonişti este o polarizare a societăţii. Din sondajele publicate în ultimele zile (de televiziunea ZDF, de exemplu) se desprinde că 58 la sută din populaţie este de acord ca migranţii care au solicitat azil în altă parte să nu fie primiţi în Germania. 36 la sută nu sînt de acord cu aceste măsuri. Împărţite sînt şi părerile în ceea ce priveşte înfiinţarea aşa-numitelor „centre de tranzit”. Potrivit unui alt sondaj (dat publicităţii de televiziunea ARD), 61 la sută salută propunerea privind crearea acestor centre, 34 o resping.
Cred că nu trebuie să folosim un limbaj care dezbină. Acest limbaj îi face mai siguri de sine tocmai pe cei care se opun unei politici europene comune în ceea ce priveşte o politică migraţionistă unitară...
Despre această polarizare produsă în urma controverselor care au fost percepute ca o reală ameninţare pentru continuarea alianţei guvernamentale a vorbit şi preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, într-un interviu difuzat duminică (de postul TV, ZDF). După încheierea certurilor privind azilanţii, Steinmeier a avertizat faţă de „abrutizarea” limbajului politic. În acest context el şi-a exemplificat aserţiunea cu termenul „turism-azilant” (Asyltourismus) inventat de politicienii bavarezi ai Uniunii Creştin-Sociale:
„Cred că nu trebuie să folosim un limbaj care dezbină. Acest limbaj îi face mai siguri de sine tocmai pe cei care se opun unei politici europene comune în ceea ce priveşte o politică migraţionistă unitară.”
Termenul „Asyltourismus” a fost criticat în ultimele zile şi de către lingvişti, şi de alţi politicieni germani, fiind perceput ca un eufemism agresiv care ascunde în realitate drama unor oameni care s-au hotărît să-şi părăsească ţinuturile natale din cauza unor probleme majore.
În interviul citat, preşedintele Germaniei a cerut guvernului să se ocupe de lucruri serioase. Mulţi oameni, a spus Steinmeier, se consideră neglijaţi, mai ales în ceea ce priveşte pensiile şi îngrijirea bolnavilor, bătrînilor sau oamenilor cu dizabilităţi.
Criza pe care a depăşit-o guvernul, a mai spus Steinmeier, nu a fost de folos rolului Germaniei ca „ancoră de stabilitate în Europa”. Germania trebuie să promoveze, în continuare, ideea ca „noi să urmăm calea unei politici europene comune”.
