Linkuri accesibilitate

Germania: controverse legate de soarta jihadiştilor capturați în Siria


Serviciile speciale germane escortează la tribunal un sirian suspectat de legături cu ISIS, septembrie 2016

Dezbateri privind rezolvarea problemei jihadiştilor care au cetăţenia germană, capturaţi în Siria

Solicitarea preşedintelui american, Donald Trump, de a-i judeca pe combatanţii străini din ISIS în ţările europene de unde provin, a declanşat în Germania o amplă dezbatere referitoare la soluţionarea acestei probleme.

Aproximativ 800 de islamişti radicalizaţi, din ţări europene, care s-au alăturat aşa-numitului Stat Islamic (IS sau ISIS) au fost capturaţi. Televiziunea germană ARD, citînd surse ale Ministerului federal de externe, afirmă că ministerul a întocmit o listă cu 63 de persoane care, în prezent, se află în detenţie în Siria, Irak, Turcia şi Grecia. Dintre acestea, 42 de persoane au cetăţenia germană. Acestea au şi numeroşi copii care s-au născut în regiunile din aşa numitul „califat” al jihadiştilor, în care au activat.

Ministerul federal de Interne vorbeşte despre circa 270 de femei şi copii germani care încă se află în Siria şi Irak. După anul 2013 ar fi plecat din Germania 1.050 de persoane spre Siria şi Irak. Între timp, o treime s-ar fi întors.

Potrivit legislaţiei de aici, fiecare cetăţean german are dreptul să se reîntoarcă în ţară.

Readucerea în ţară a celor capturaţi a fost descrisă de către oficialităţi germane ca o acţiune complexă şi complicată. În momentul cînd sînt aduşi în Germania trebuie să existe dovezi pentru a justifica deţinerea şi anchetarea lor şi apoi trimiterea lor în judecată. O reîntoarcere necontrolată în Germania a unor jihadişti, spunea ministra apărării, creştin-democrata Ursula von der Leyen, trebuie împiedecată. Reprezentanţi ai Partidului Stîngii şi ecologiști au pledat pentru „repatrierea” celor în cauză, în conformitate cu legislaţia în vigoare, urmată de judecarea şi condamnarea lor de către tribunale germane.

Într-un interviu cu DLF, expertul social-democrat pentru politică internă, Uli Grötsch, a atras atenţia asupra greutăţilor în vederea procurării unor dovezi concludente care ar permite justiţiei să condamne persoanele în cauză. El a mai spus că justiţia nu se poate sprijini doar pe dovezi furnizate de către Irak, dar nici pe cele ale BND-ului (Serviciul Federal de Informaţii Externe), culese în timpul audierii unora dintre cei capturaţi.

Uniunea Creştin-Democrată propune retragerea cetăţeniei germane persoanelor cu dublă cetăţenie. Asta ar fi o modalitate ca Germania să nu se mai ocupe de aceste persoane. Un ecou ambivalent a stîrnit şi propunerea venită din partea kurzilor din cadrul Forţelor Democratice Siriene de a se înfiinţa tribunale internaţionale sub egida Naţiunilor Unite. Unii spun că problemele juridice vor fi identice cu cele pe care le-ar avea justiţia germană, atunci cînd s-ar ocupa de jihadişti.

Presa germană este de părere că nu ar fi atît de greu să se strîngă dovezi contra celor capturaţi – care ar demonstra implicarea acestora în crime de război şi crime împotriva umanităţii sau aderenţa la o organizaţie teroristă. Dacă nu există dovezi suficiente, repatriaţii suspecţi trebuie supravegheaţi de către servicii. Alternativa cea mai proastă ar fi, dacă teroriştii germani din ISIS, într-o bună zi, ar fi puşi în libertate de către kurzi, şi ar reveni necontrolaţi şi pe căi ocolite în Germania.

XS
SM
MD
LG