Victor Pițigoi, comentator la spotmedia.ro, așază prezența foarte vocală a co-liderului Alianței pentru Unirea Românilor George Simion, la granița cu Republica Moldova, în rând cu vociferările fostei membre a partidului, Diana Șoșoacă, la poarta unei clinici. Chiar mai mult: „Războiul deputatului Simion cu vameșul sau grănicerul moldovean din vama Leușeni/Albița, care își făcea datoria acolo, nelăsând accesul celui declarat în Republica Moldova indezirabil, până în anul 2023” „a lovit greu în ideile unioniste la Chișinău doar ca să câștige dânsul capital politic la București. Abject”. Pentru că, spune comentatorul, rolul parlamentarului este „să dezbată legi, să le voteze, să aibă el însuși propuneri legislaive, să interpeleze Guvernul, să analizeze problemele supuse comisiilor, toate doar în sălile Parlamentului”. Victor Pițigoi se întreabă și dacă e corect ca un politician român să ceară unirea Moldovei cu România. Și nu este, pentru că istoria arată clar: dorința de unire a venit întotdeauna dinspre moldoveni, cum e și normal. În clipa de față, procentul moldovenilor care și-ar dori-o e tot mic, 37 și ceva la sută, așa că gestul lui George Simion poate fi etichetat de „exhibiționism” politic, iar felul în care a reacționat președintele Republicii Moldova Maia Sandu merită, crede analistul, epitetul „superb”.
Aceste acțiuni sunt similare cu acțiuni ale unor teroriști
Editorialistul revistei 22, Andrei Cornea, tratează tema fierbinte a măsurilor restrictive impuse de pandemie. Și pornește de la o declarație „severă” a premierului Florin Cîțu: „Există o campanie împotriva portului măștii în spațiul public. Există o campanie împotriva măsurilor de distanțare. Și există o campanie împotriva vaccinării. Vă spun că, din punctul meu de vedere, aceste acțiuni sunt similare cu acțiuni ale unor teroriști”. „Aspre vorbe. Dar oare și adevărate?”, se întreabă Cornea. Demonstrația lui atenuează implicit cuvântul „teroriști”: „Autorii elucubrațiilor șeruite în toate părțile pe rețele și pe forumuri nu sunt arestați și închiși precum cei care fabrică bombe sau depozitează puști de asalt; și totuși, o stupidă știre falsă difuzată pe rețele poate produce indirect – dacă e crezută – mai mulți morți decât o bombă. Căci bomba, cel puțin, n-are putere de reproducere și de multiplicare geometrică în populație, așa cum o au deopotrivă virusurile, dar și știrile false și teoriile conspiraționiste, care îi ajută să se disemineze”. Un deficit de imaginație îi împiedică pe români, crede Cornea, să-și imagineze la fel de ușor ca o scena devastată de un atac terorist un salon de terapie intensivă plin ochi cu „muribunzi” bolnavi de COVID. Concluzia: e vorba de „o diminuare majoră a reactivității afective”.
În pandant cu acest editorial poate fi citit și comentariul lui Tudor Alexandru Jinga, de pe site-ul marginaliaetc.ro, care discută soluția „nesupunerii civice” față de restricțiile impuse de pandemie, în România și nu numai. E vorba de cum înțelegem libertatea, pentru că, de fapt, restricțiile acestea ne-o limitează, fără discuție. Dar nu se poate trece sub tăcere definiția dată de filosoful englez John Stuart Mill: „într-un stat liberal, limita libertății fiecărui individ este libertatea celorlalți indivizi”. Ca atare, în opinia lui Tudor Alexandru Jinga, „nesupunerea civică” nu e soluția, atâta timp cât ne apără libertatea individuală primejduindu-i pe ceilalți.
