Valentina Ursu a stat de vorbă cu istoricul și analistul politic Gheorghe Cojocaru despre angajamentul european al R. Moldova exprimat explicit la reuniunea de la Batumi.
Gheorghe Cojocaru: „Întâlnirea de la Batumi a celor trei președinți, Salome Zourabișvili, gazda reuniunii, Maia Sandu și Volodimir Zelenski, în prezența președintelui Consiliului European, Charles Michel, marchează un eveniment important în efortul de coordonare a cursului de integrare europeană a celor trei state suverane, Georgia, Republica Moldova și Ucraina, la trei decenii de la despărțirea de fosta Uniune Sovietică. Cele trei foste republici unionale au parcurs până în prezent o cale complicată, s-au confruntat cu războaie și conflicte militare sau cu fenomenul statului capturat și și-au redescoperit propriile identități europene.”
Europa Liberă: Să vorbim și ce au în comun aceste trei state, Georgia, Republica Moldova și Ucraina, în afară de problemele interne cu care se confruntă și, în primul rând, separatismul, ce le determină să se întrunească împreună?
Gheorghe Cojocaru: „Georgia, Republica Moldova și Ucraina sunt parte a Parteneriatului Estic și toate trei au statutul de state asociate la Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, toate au ca obiectiv aderarea într-o perspectivă anume la Uniunea Europeană, împărtășesc valori comune, iar Georgia și Ucraina și-ar dori și integrarea în structurile nord-atlantice. Vecinătatea la Marea Neagră ar putea fi un alt factor care să determine o mai strânsă apropiere între cele trei state, iar Uniunea Europeană încurajează această cooperare regională.”
Europa Liberă: La Batumi, Moldova, Georgia și Ucraina au pledat pentru integrarea europeană. Să ne referim la Declarația reuniunii celor trei șefi de stat. Ce-și propun aceste state? Ce ar vrea să mai obțină aceste trei state?
Gheorghe Cojocaru: „Cu prilejul întâlnirii de la Batumi, cei trei parteneri asociați ai Uniunii Europene au reafirmat atașamentul lor pentru valorile comune pe care se întemeiază Uniunea Europeană, precum democrația, drepturile omului și statul de drept, ca și angajamentul lor ferm pentru reforme cuprinzătoare și armonizarea legislațiilor lor naționale cu cea europeană. A fost reiterat sprijinul plenar pentru consolidarea Parteneriatului Estic ca instrument pentru promovarea păcii și prosperității în regiune și a fost exprimată disponibilitatea de a participa la alte inițiative europene complementare, în domeniul conectivității, al tranziției ecologice și digitale și al economiei circulare. Cei trei lideri s-au angajat să coopereze cu Uniunea Europeană în sfera securității și apărării, în special în ceea ce privește combaterea amenințărilor hibride, dezinformării și consolidării rezilienței cibernetice. A fost salutată, de asemenea, creșterea rolului Uniunii Europene în identificarea și punerea în aplicare a unor soluții pașnice pentru conflictele care amenință integritatea teritorială a celor trei state.”
Europa Liberă: Dar cum privesc cei trei lideri, cei trei președinți - Maia Sandu, Volodimir Zelenski și Salome Zourabișvili - perspectivele aderării statelor lor la Uniunea Europeană? Și poate, mai ales, cine și cum au auzit declarațiile pe care le-au făcut cei trei la această reuniune de la Batumi?
Gheorghe Cojocaru: „Aderarea la Uniunea Europeană, după cum se precizează în finalul Declarației de la Batumi, este un obiectiv major care unește cele trei state, iar integrarea europeană, după cum se subliniază, n-are alternativă. Cei trei șefi de stat și-au făcut publică voința de a lucra împreună „în vederea obținerii recunoașterii perspectivei europene pentru Georgia, Moldova și Ucraina”. Acordarea unei perspective europene din partea forurilor de la Bruxelles, după cum se arată, ar putea impulsiona puternic efortul de reforme în cele trei țări. Pentru prima dată într-un document de o asemenea anvergură se menționează că Georgia, Republica Moldova și Ucraina, ca state europene, pot solicita, în baza articolului 49 al Tratatului Uniunii Europene, să devină membre ale familiei europene. Prezența președintelui Consiliului European, Charles Michel, la semnarea Declarației de la Batumi este o dovadă directă că această solicitare a fost auzită și că, mai devreme sau mai târziu, autoritățile de la Bruxelles vor trebui să se pronunțe în consecință.”
