Procuratura Generală se afla printre instituțiile în care moldovenii aproape că nu au deloc încredere – cota de neîncredere în această entitate este de aproape 70 la sută, arată un sondaj al Institutului Republican Internațional (IRI) care a fost făcut public la Chișinău cu 20 de zile înaintea alegerilor parlamentare. Principalul act legislativ care stă la baza reformei Procuraturii e legea intrată în vigoare la 1 august 2016. Experții susțin că ar fi o lege bună, dar din cauza politizării și corupției din sistem, a rămas doar pe hârtie. Ce crede avocatul Gheorghe Malic, fost șef în cadrul MAI și fost procuror despre situația din justiția moldovenească?
Gheorghe Malic: „Justiția este un institut care trebuie să mențină echilibrul, o instituție care în ultima instanță atunci când ai greșit vei fi pedepsit și, invers, atunci când ai dreptate trebuie să fii despăgubit. În condițiile în care acest
Dacă justiția lucrează prost, persoanele până la urmă n-au să-și găsească dreptatea...
institut nu lucrează, apar fel de fel de variante – hoți în lege care soluționează problemele, cumetri care soluționează problemele, oricine vrei, dacă nu lucrează justiția. Sau dacă justiția lucrează prost, iarăși persoanele până la urmă n-au să-și găsească dreptatea, fiindcă fiecare persoană are tendința de a-și demonstra adevărul său, de a-și obține dreptatea și dacă justiția nu-i face această treabă, bineînțeles că ei găsesc și alte modalități, inclusiv răzbunări, chiar și maltratări ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Cum s-a ajuns ca să fie atât de compromisă justiția în Republica Moldova? Despre magistrați, procurori, judecători, avocați se spune că și ei sunt cei care ar fi acceptat mita, că în baza intereselor personale au putut să-și crească veniturile, să-și facă palate și ei. Sunt investigații jurnalistice foarte multe care arată în ce case locuiesc unii magistrați. Cum s-a reușit să se compromită justiția?
Gheorghe Malic: „Justiția... noi am depășit limitele libertății instituției judecătorești. Noi tare mult pledăm că judecătorul
Tare mult pledăm că judecătorul trebuie să fie liber, procurorul să fie liber în sensul independent; în același timp, ei nu pot fi independenți, ei trebuie să fie responsabili ...
trebuie să fie liber, procurorul să fie liber în sensul independent; în același timp, ei nu pot fi independenți, ei trebuie să fie responsabili. Institutul independenței se referă la independența de părți într-un proces concret, dar asta nu înseamnă că ei sunt în afara societății și ei sunt o castă sau niște extratereștri care au nimerit în societatea respectivă și pot face ce vor, cum vor și când vor.
Deci, independența care trebuie să fie relativă și mai mult independentă de părți în procesul concret s-a transformat într-un fel de independență, în glumă sau în serios, dar am auzit nu numai un judecător care spunea că „noi suntem atât de independenți, încât nici de lege nu vrem să depindem”. Iată interpretarea aceasta, dar această interpretare s-a făcut prin anii ‘95-’96, când judecătorii s-au rupt, să spunem așa, de sub controlul, supravegherea procurorilor, pentru că în perioada sovietică da, așa era echilibrul, orice societate trebuie să fie echilibrată, pentru că omul așa-i, este hapsân de la naștere, nu poți să-l crești în laborator și să-l prezinți, că chiar și azi am auzit cum cineva zicea că-i problema în oameni.
Nu este problema în oameni, este vorba de circumstanțele, condițiile în care oamenii aceștia sunt asigurați prin pârghii efective de a-i stopa la timp, să nu facă nebunii și de a-i responsabiliza. Sigur că în limitele legii garantându-le
După anii ’95, judecătorii, practic, au ieșit de sub controlul procurorilor ...
mecanisme eficiente de a interveni cu responsabilități atunci când ei încalcă legea. Acest institut la noi a dispărut chiar după anii ’95 când judecătorii, practic, au ieșit de sub controlul procurorilor, că așa era controlul, procurorul avea dreptul să verifice toate acestea, dar în schimb nu s-a creat nimic efectiv. Ce Consiliul Superior al Magistraturii? Dar ei între ei acolo fac ce vor și își soluționează problemele. Poți să contești ce vrei, până la urmă câteodată își mai bat și joc: „Dar scrieți, că o să vă dăm răspuns”...”
Europa Liberă: Unii experți care cunosc bine situația din domeniul justiției spun că păcatul cel mai mare ar fi că justițiarii ar fi acceptat să meargă uneori mână în mână cu politicul sau se spune chiar și mai tranșant, că mulți dintre ei sunt la cheremul puterii și instrumentează dosarele în funcție de cum vrea să se răzbune puterea pe opoziție sau există și alte împrejurări, Dvs. le cunoașteți mai bine. De ce s-au intersectat interesele politicienilor cu ale justițiarilor și, invers, ale justițiarilor cu ale politicienilor?
Gheorghe Malic: „Iarăși revenim la aceea că suntem într-o societate în care nu poate nimeni să fie separat de cineva. Este firesc că omul care are o problemă, după cum am spus, dacă nu lucrează mecanismul judiciar, el găsește în altă parte soluționare, am spus, hoțul în lege în altă parte și până la urmă găsește la politic. De aceea se contopesc interesele.
Pe de altă parte, iarăși pornind de la ipoteza că judecătorii nu pot fi absolut independenți și procurorii ș.a.m.d., politicul, de fapt, este instituția care a căpătat votul de încredere al majorității societății și, respectiv, trebuie să-și realizeze, în tot sensul bun al cuvântului să-și realizeze acel program pe care l-a promis alegătorilor, dar când ajunge să-l realizeze se ciocnește cu problema că justiția nu lucrează, se ciocnește cu problema că procuratura nu lucrează, se ciocnește cu problema că alte instituții de forță nu lucrează și bineînțeles că trebuie cumva ordonate acestea, trebuie făcută ordine în ele.”
Europa Liberă: Banul a stricat totul?
Gheorghe Malic: „Nu! Nu, nu banul a stricat totul, banul este o consecință, un simptom, dar nu este cauza principală. Cauza principală este omul. Pornind de la
Fiecare funcționar public când o să știe că pentru încălcarea legii o să poarte răspundere și răspunderea o să fie inevitabilă ...
tendința omului de a trăi bine, tendința omului de a-i fi bine lui și pe urmă omul se gândește la altcineva. Mecanismul legal în societate trebuie să țină cont de lucrurile acestea. Fiecare funcționar public când o să știe că pentru încălcarea legii o să poarte răspundere și răspunderea o să fie inevitabilă, dânsul o să se gândească ce să facă.”
Europa Liberă: Dl Malic, cum poate un judecător, un procuror să examineze un dosar unde un om nevinovat îi adus pe banca acuzaților, pentru că fie i s-a luat businessul, i s-a fabricat un dosar de șantaj, pentru că nu împărtășește viziunile politice ale unui actor politic, dacă chiar justițiarul acela a luat el mită sau se lasă a fi mituit?
Gheorghe Malic: „Judecătorii astăzi în Republica Moldova sunt majoritatea vulnerabili. Contra lor sunt nu numai oameni de rea-credință, dar sunt și oameni de bună-
Judecătorii astăzi în Republica Moldova sunt majoritatea vulnerabili...
credință care au fost victime ale acestor abuzuri ale lor și, respectiv, cineva îi administrează și pe oamenii aceștia și folosesc pârghiile acestea contra judecătorilor. Judecătorii chiar în mai multe cauze și în discuții private așa sau mai avem noi întruniri nu legate de un proces concret, se vede că judecătorii au frică, dar au frică pentru că au ce pierde, pentru că au făcut multe nu prea așa cum trebuiau să le facă. Deja ei sunt pierduți, dar nu putem să-i luăm din altă parte, ei sunt realitatea, trebuie de ținut cont de realitatea aceasta, de tras o linie și de făcut un început nou...”
Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. demararea acestei reforme veritabile în justiție despre care se vorbește ani la rând? Au fost investiți atâția bani din exterior ca această reformă să ajungă a fi una de succes, dar din contra a fost ratată, a suferit eșec.
Gheorghe Malic: „Nu a fost, în viziunea mea, o reformă de succes, chiar Strategia ceea 2010-2016 despre care se trâmbița atât de mult. Eu am fost când s-a prezentat această strategie, am abordat mai multe probleme și am
Problema reformelor în Republica Moldova până la momentul de față a fost că nu se analiza în ce constă viciul care trebuie lichidat, nu se punea strategic o poziție unde vrem să ajungem ...
spus că o să fie un fiasco, pur și simplu, o cheltuială de bani. Deci, problema reformelor în Republica Moldova până la momentul de față a fost că nu se analiza în ce constă viciul care trebuie lichidat, nu se punea strategic o poziție unde vrem să ajungem și nu se căutau mijloace adecvate pentru a lichida acest viciu. La noi, pur și simplu, cineva a vrut să schimbe denumirea judecăților, altcineva a vrut să schimbe raioanele, al treilea a vrut să facă județe, al patrulea a vrut să facă nu știu ce, Judecătoria Chișinău – o singură judecătorie, sedii ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Și aici se oprea reforma?
Gheorghe Malic: „Și aici se oprește reforma. Mai mult ca atât, eu m-am ciocnit chiar și cu experții internaționali, așa-zișii „experți”, pentru că ei veneau și ne întrebau pe noi cum să facem, dar până la urmă ne spuneau: „Haideți să facem cumva numai să arătăm că s-a făcut”. Și aceasta pe mine mă deranja și m-a deranjat permanent.”
Europa Liberă: Cum ar trebui să recâștige justiția încrederea cetățeanului? Există dosare grele în care lumea mai mult a fost zăpăcită decât i s-a oferit posibilitatea să afle adevărul. Despre evenimentele din aprilie 2009, unde e dosarul? Ce e cu dosarul? Despre „Pădurea Domnească” – ce s-a întâmplat, cine poartă vina? Despre furtul miliardului, despre spălarea banilor rusești pe teritoriul Republicii Moldova și lista poate fi continuată... Dacă nu a existat finalitate în aceste grele dosare, cum poate lumea să vorbească despre o încredere pe care trebuie și ar putea s-o aibă în justiție?
Gheorghe Malic: „Situația aceasta pe care ați menționat-o Dvs., începând, să zicem, cu aprilie 2009 sau cu alte dosare care au fost și mai înainte, până la aprilie 2009, că sunt și de acestea, au fost administrate de anumiți factori care și astăzi sunt în funcții. Ei permanent au făcut tot posibilul, inclusiv prin sabotaj, ca să nu se stabilească adevărul, ca să nu se cerceteze cauzele acestea și să nu se scoată la iveală. Orice pretexte vrei, au trâmbițat când cerea politicul că asta-i imixtiune politică, dacă cerea politicul de opoziție, dar dacă cerea politicul de la putere, mergeau și raportau, și spuneau...
Dar cel mai grav este faptul că și acel de la guvernare, și
Trebuie să fie o balanță, trebuie să fie demonopolizat procurorul ca instituție care efectuează urmărirea penală...
acel din opoziție tot timpul a ascultat și a urmărit ceea ce i se spune și ceea ce i se dădea răspuns. Trebuie să fie o balanță, trebuie să fie demonopolizat procurorul ca instituție care efectuează urmărirea penală, astfel încât să o facă altcineva pe anumite cauze speciale pe care procurorii le sabotează.”
Europa Liberă: Adevărul despre 7 aprilie 2009 va fi cunoscut vreodată?
Gheorghe Malic: „Va fi cunoscut doar dacă va fi creată o instituție separată din oameni noi care nu au fost implicați în 7 aprilie și care nu au fost implicați în cercetarea evenimentelor de la 7 aprilie, pentru că toți aceștia, pe de o parte, sunt persoane interesate ca să mușamalizeze, să nu se stabilească adevărul, pe de altă parte, sunt interesați în aceea ca să se apere ei înșiși, demonstrând de ce nu au făcut nimic timp de 10 ani. Toate acestea stau pe loc și au să stea pe loc.”
Europa Liberă: Făptașii furtului miliardului vor fi cunoscuți?
Gheorghe Malic: „Lucrul acesta este foarte ușor de stabilit. Este un principiu internațional, care se numește „Pe urmele banilor” și pe el ajungi până acolo unde au ajuns banii în ultima fază. Da, sunt sisteme prin offshore-uri, prin lichiditate, prin transferuri sofisticate, dar până la urmă se vede. Deci, trebuie să fie stabilit, dar în condițiile în care o să fie o echipă nouă, o instituție nouă, care să cerceteze. Cei care până acum au cercetat nu mai sunt capabili și ei nici n-au să facă lucrul acesta, pentru că pentru ei este prioritar să-și apere pielea lor. Vedeți, în ultimul moment sechestru pe bunurile lui Șor; unul mai deștept trebuia să înțeleagă că astfel și-a demonstrat vinovăția, pentru că de ce până acum n-ai considerat necesar de a aplica sechestru, dar astăzi ai considerat, când s-au schimbat lucrurile, înseamnă că ai demonstrat...”
Europa Liberă: Vă referiți la procurora Bețișor?
Gheorghe Malic: „Da, mă refer concret la dumneaei sau alte lucruri: două mandate de arest și la o zi procurorul le anulează pe ambele.”
Europa Liberă: Vă referiți la dosarul lui Renato Usatîi?
Gheorghe Malic: „Deci, vreau să fie destul de clar: eu nu pot să spun că erau întemeiate acele două mandate. În primul rând, este absurd să fie două mandate pe o persoană și asta ne-a spus-o nu numai CEDO, asta ne-o spun elementarele lucruri. Mă miră cum poate să fie așa ceva, că nu poate omul să stea în același timp în două pușcării. Așadar, până când n-o să vină altcineva să le ia dosarul și să le zică: „Faceți, băieți, borderoul” și să se apuce de lucru, dar iarăși trebuie de văzut, de selectat cine și cum și trebuie de găsit, pentru că ei, cu părere de rău, nu prea sunt în Republica Moldova, cu atât mai mult când toți îs dependenți, toți îs cumetri, toți îs nu știu cum.”
Europa Liberă: Acum i se cere insistent și demisia dlui procuror general Harunjen. El spune că nu ar exista motive pentru care să-și depună această demisie. Vedeți deznodământul acestui subiect?
Gheorghe Malic: „În condițiile în care nu te vrea lumea, chiar îi și ridicol poate să zici: „Nu, eu vă vreau pe voi!”, nu poți să mergi contra fluxului din societate.”
