Gheorghe Cojocaru: „Spre deosebire de liderii socialiștilor și ai blocului ACUM, care au decis să nu se hazardeze în declarații și să aștepte verdictul Curții Constituționale pe marginea scrutinului din 24 februarie, liderii democrați au început să se miște destul de energic și mai peste tot în spațiul public, făcându-și cunoscute poziția și opțiunea pentru rămânerea la guvernare. Prima opțiune a democraților, dacă ar fi să judecăm după scrisoarea pe care au adresat-o celor de la ACUM, ar viza o alianță pro-europeană și un curs pro-european.”
Europa Liberă: Dar de la ce premise plecați atunci când afirmați acest lucru, cunoscându-se că în alegerile parlamentare Partidul Democrat a pledat pentru un curs pro-Moldova, de altfel, ca și socialiștii? S-ar fi gândit cineva anticipat că ar putea să se creeze o coaliție PD-PSRM?
Gheorghe Cojocaru: „Guvernul democrat în frunte cu Pavel Filip a urmat și continuă să urmeze o agendă conformă cu Acordul de Asociere la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, bucurându-se în Legislativul precedent de sprijinul unei majorități parlamentare confortabile. Continuarea acestui curs și relansarea raporturilor cu Bruxelles-ul, deteriorate mai ales după invalidarea alegerilor locale din Chișinău de anul trecut, este în dependență directă de culoarea politică a viitoarei majorități parlamentare.
Teoretic, blocul ACUM, se pare, ar avea potențialul valoric și numeric necesar pentru ca, împreună cu democrații, să aducă în scenă o nouă guvernare pro-europeană. Însă căderea în patetism postelectoral a unor lideri de dreapta, ca și luarea în răspăr a partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova nu pare să-i pună în cea mai bună lumină, ridicând semne de întrebare asupra capacității lor de discernământ și orientare în condițiile complicate de astăzi.”
Europa Liberă: Totuși, acești lideri de dreapta au și motivele lor să nu ajungă într-o barcă cu democrații la guvernare, au în față exemplul alegerilor prezidențiale din 2016. Atunci, Igor Dodon ar fi fost sprijinit de democrați să ajungă în fotoliul de președinte.
Dreapta se poate condamna la „o splendidă izolare”, visând la revanșă...
Gheorghe Cojocaru: „Victoria lui Dodon și înfrângerea Maiei Sandu în alegerile prezidențiale nu sunt străine de jocurile democraților, dar toate acestea aparțin deja zilei de ieri. Dreapta poate rămâne în captivitatea propriilor frustrări și complexe, se poate condamna la „o splendidă izolare”, visând la revanșă, cel puțin, peste vreo patru ani. Dar, pentru că vorbeați de exemple, dreapta parlamentară, care pare tentată să se aciueze pe băncile opoziției, ar putea trage anumite învățăminte și din cazul socialiștilor, care au stat în opoziție patru ani, au câștigat Președinția acum doi ani și, în ciuda tuturor resurselor consumate și eforturilor depuse, au rămas cam tot acolo sau chiar mai jos de așteptări.
Pe de altă parte, democrații, dimpotrivă, după trei ani de guvernare au înregistrat un scor mai bun decât în alegerile parlamentare din 2014. Acum depinde de liderii dreptei ce lecție sunt dispuși să însușească și cu ce consecințe se va alege până la urmă societatea.”
Europa Liberă: Unii observatori ai fenomenului politic autohton, mai mult sau mai puțin avizați, au și declarat că noua coaliție, evident în jurul Partidului Democrat, e ca și formată și că toate discuțiile în jurul viitorului Cabinet de miniștri ar fi doar un joc postelectoral al liderilor democrați. Dvs. ce credeți despre acest scenariu?
Gheorghe Cojocaru: „Liderii democrați au demonstrat că pot să inventeze soluții și să iasă cu bine din cele mai complicate situații. Probabil și de această dată se iau în vedere toate opțiunile posibile și imaginabile. Însă susceptibilitățile în jurul viitoarei guvernări nu sunt certitudini și este prea evident că acestea nu au cum încuraja dialogul politic postelectoral.”
