Radio Europa Liberă a discutat cu comentatorul politic Gheorghe Cojocaru despre implicațiile pe care le au toate acestea asupra vieții noastre de zi cu zi.
Gheorghe Cojocaru: „Oficializarea coaliției de guvernare între Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat va rămâne, probabil, unul din evenimentele politice ale anului, mai ales pentru următoarele 60 de zile în care s-a instituit, prin votul parlamentului, regimul stării de urgență. Combaterea epidemiei coronavirusului ca și a consecințelor acestei năpaste va fi un adevărat botez al focului pentru guvernarea socialistă-democrată.”
Europa Liberă: Cum era și de așteptat, epidemia i-a strâns la colț pe cei care trebuie să fie, prin definiție, adversarii guvernării, adică ei nu au încotro și acceptă starea de urgență, dar termenul acesta de 60 de zile le-a dat, totodată, prilejul să critice guvernarea și au cerut o explicație prim-ministrului Chicu în legătură cu această inițiativă a guvernului. Cum credeți, comportamentul opoziției a fost justificat?
Gheorghe Cojocaru: „Da, este dreptul opoziției să conteste inițiativele puterii, să ceară și să obțină explicații din partea guvernului în legătură cu toate aspectele regimului stării de urgență, deși, într-un final, hotărârea respectivă a parlamentului a fost votată cu majoritate de voturi. Opoziția a reproșat autorităților, înainte de toate, lentoarea cu care au reacționat la extinderea epidemiei în Republica Moldova și a insistat asupra reducerii termenului propus de la 60 la 30 de zile, mai întâi pentru că așa s-a procedat în țările Uniunii Europene, inclusiv în România, apoi pentru a nu descuraja agenții economici, societatea în ansamblu și, nu în ultimul rând, pentru că există o doză de susceptibilitate privind modul în care guvernarea va uzita de instrumentele excepționale oferite pe perioada de 60 de zile.”
Europa Liberă: Trebuie să recunoaștem, transparența i-a jucat festa premierului Chicu, după ce s-a văzut că în ședința cabinetului venise vorba de 30 de zile, în parlament s-a ajuns la 60 de zile, și asta îi reproșau și deputații. Vi s-au părut convingătoare răspunsurile prim-ministrului atunci când a fost întrebat de opoziție despre motivele pentru care e nevoie de două luni de stare de urgență?
Nimeni nu știe... cu ce provocări se va confrunta societatea în următoarele săptămâni
Gheorghe Cojocaru: „În fond, primul ministru a argumentat prin aceea că e mai bine să ceri mai mult pentru a avea de unde tăia în caz de diminuare a epidemiei, decât să ceri mai puțin pentru a avea nevoie de mai mult în cazul extinderii epidemiei coronavirusului, ori o nouă convocare în plen a parlamentului într-o eventuală situație critică ar putea fi o problemă pentru gestionarea crizei. Și apoi, nimeni nu știe cum va evolua epidemia, cu ce provocări se va confrunta societatea în următoarele săptămâni, când se va trece de valul maxim de infecții, însă ceea ce toată lumea știe sigur astăzi, inclusiv guvernul, este că paza bună trece primejdia rea.”
Europa Liberă: Dacă e să ne amintim de discursul ținut de premierul Chicu în parlament, dânsul a început cu constatarea că nu există premier care să-și dorească așa ceva, adică să ceară stare de urgență. Într-adevăr, are o situație extrem de dificilă, trebuie să facă echilibristică între măsuri drastice și randamentul acestora și una dintre deciziile dificile pe care le are de luat Comisia de stare excepțională este învățământul, organizarea procesului didactic. Sunteți din mediul academic și împărtășiți, probabil, această dilemă - ce e de făcut cu procesul de studiu? Dvs. cum vă uitați la această problemă?
Gheorghe Cojocaru: „Da, sigur că, așa cum a decis deja Comisia pentru situații excepționale, condusă de prim-ministrul Chicu, a fost prelungit termenul de suspendare a procesului didactic în toate instituțiile de învățământ până la 31 martie și, în funcție de evoluția situației, se vor lua deciziile în consecință. Însă, fără îndoială, Comisia pentru situații excepționale, asistată de instituțiile de stat la nivel central și local, va duce tot greul acestei perioade în care va funcționa regimul stării de urgență, va dispune de prerogative discreționare în toate domeniile vieții publice și, indiferent de un regim sau altul, sănătatea și viața oamenilor este și rămâne prioritatea priorităților după cum și preocuparea pentru revenirea la un cadru firesc de viață și activitate rămâne, de asemenea, o prioritate. Factorii responsabili de astăzi au datoria de a proteja societatea de acest pericol al epidemiei, dar și de a găsi resursele necesare și de a pune la punct din timp un mecanism de revenire la momentul oportun la viața post-coronavirus.”
Europa Liberă: Cabinetul de miniștri se angajează sau a dispus, cel puțin, să fie organizată instruirea prin internet. Cum credeți, e o sarcină realistă, realizabilă?
Gheorghe Cojocaru: „Este lăudabil acest efort și această preocupare, însă mi se pare că instituțiile de învățământ nu au infrastructura necesară pentru ca această instruire la distanță să aibă randamentul scontat.”
