Linkuri accesibilitate

Moldova pe timp de Coronavirus


Centrul Chișinăului este pustiu din cauza epidemiei de coronavirus și după declararea stării de urgență pentru 60 de zile

Flagelul Covid 19 găsește Moldova într-o stare de vulnerabilitate maximă.

De câteva zile constatăm că viața noastră s-a schimbat. Știrile despre creșterea numărului de bolnavi de coronavirus și măsurile luate pentru combaterea molimei sunt singurele care contează.

Moldova pe timp de Coronavirus
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:06 0:00
Link direct



Flagelul Covid 19 găsește Moldova într-o stare de vulnerabilitate maximă. Pe lângă faptul că avem o economie de subzistență și un sistem medical șubred, subfinanțat, prestația clasei noastre politice, în frunte cu Dodon, Chicu, Greceanîi și celelalte figuri exponențiale ale regimului, a condus la izolarea internațională a Republicii Moldova. Occidentul, de unde așteptăm să fim ajutați, nu mai are încredere în politicienii de la Chișinău.

Puterea a mințit opinia publică

După instalarea unui guvern în regia lui Dodon trăim o formă de continuitate cu regimul Plahotniuc, atunci când guvernanții spuneau că mergem spre Europa, dar devalizau țara și-i goneau pe moldoveni peste hotare prin politici iresponsabile. Noua procuratură de la Chișinău a recunoscut că sub regimul Plahotniuc au înflorit persecuțiile la adresa oponenților. Puterea a mințit opinia publică, a inundat spațiul public cu manipulări, calomnii și fakenews-uri, a anulat alegeri valide, a modificat într-un mod sfidător legislația electorală.

Marți, 17 martie, parlamentul a votat instituirea stării de urgență în Republica Moldova pentru 60 de zile – un termen dublu față de alte țări lovite de coronavirus. Moldova intră astfel într-un regim de funcționare pe care nu l-a avut niciodată. Și asemenea mixtului electoral al lui Plahotniuc și Dodon, actuala putere a operat redactări hazardate, greu de justificat, în Legea cu privire la starea de urgență. Guvernul a exclus o serie de limitări, de pildă, interdicția organizării de alegeri și referendumuri. A fost eliminată și interdicția privind votarea legilor organice.

Aceste modificări pripite, discutabile, propuse de ministrul socialist de justiție Nagacevschi și acceptate de premierul Chicu au trezit protestul nu doar al opozanților actualei puteri.

Ministra Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, le-a atras atenția colegilor din Executiv că a desfășura alegeri în condițiile unui flagel major, cum este o pandemie, înseamnă să expui viața și sănătatea oamenilor unui risc enorm. Și tocmai asta s-a întâmplat în circumscripția Hâncești, duminică, 15 martie. Puterea a refuzat să amâne scrutinul și de atunci încoace în acest raion au fost puse în carantină două sate, cu mai multe persoane infectate, după ce oamenii au mers duminică la vot. Azi s-a anunțat și un prim deces în Republica Moldova, decesul unei femei, cauzat de coronavirus.

Mulți analiști se întreabă dacă modificarea Legii cu privire la starea de urgență în sensul propus de ministrul Justiției, prin anularea mai multor interdicții valabile înainte, vine să justifice retroactiv o decizie periculoasă și condamnabilă a autorităților – alegeri pe timp de molimă –, sau pregătește și alte manevre, care să-i netezească lui Dodon calea spre un alt mandat?

Cazul de la Hâncești rămâne oricum o pagină neagră, greu de echivalat, în analele politicianismului moldovenesc. Dodon și guvernarea sunt acuzați că au amânat declararea stării de urgență, necesară pentru izolarea virusului și protejarea populației, deși statul era deja sub Cod Roșu de pandemie. Au permis desfășurarea unor alegeri „virusate” (la propriu și la figurat) care trebuiau să aducă socialiștilor un nou deputat în parlament.

Amânarea decretării stării de urgență ar fi servit totodată și pentru oficializarea luni, 16 martie, a alianței de guvernare cu PD. Cu alte cuvinte, Dodon și PSRM, susțin criticii actualei puteri, au pus interesul lor politic mai presus de sănătatea și viața moldovenilor.

Dacă Dodon, Guvernul, Comisa Electorală Centrală n-au făcut ce trebuia, nici opoziția nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor. Scindate, învrăjbite, măcinate de orgolii și resentimente, de competiția pentru trofeul celui mai „tare” politician de pe dreapta, partidele proeuropene și unioniste au ratat șansa să arate că sunt altfel decât adversarii lor ideologici. S-ar fi cuvenit să ceară, să insiste ca alegerile de la Hâncești să fie amânate.

Ar fi fost oare prea mult să ne imaginăm că Maia Sandu, Andrei Năstase, Dorin Chirtoacă, Octavian Țîcu ș.cl. organizează în ajunul scrutinului o conferință de presă pentru a comunica opiniei publice că, forțați de inacțiunea autorităților, au decis să-și retragă candidații și să-i cheme pe alegătorii din Hâncești să stea acasă, să nu-și pună viața în pericol din cauza unei posibile contaminări? O asemenea declarație ar fi transmis un mesaj de unitate, responsabilitate și coeziune întregii societăți.

S-ar fi spus că, iată, deși n-a fost unită în competiția electorală, opoziția și-a strâns rândurile în fața unei primejdii mult mai mari decât pierderea unui scrutin. Din păcate, politicienii proeuropeni au așteptat hotărârea autorităților și abia a doua zi, după scrutin, au recunoscut că expectativa lor a fost o greșeală.

Încă în toiul campaniei electorale unii observatori s-au întrebat dacă miza alegerilor de la Hâncești nu e prea mică pentru o înverșunare atât de mare în tabăra dreptei? Răspunsul atunci era și da, și nu. Un mandat de parlamentar pentru opoziție nu ar fi schimbat raportul de forțe din parlament (deși calitatea persoanei alese ar fi contat indiscutabil!), dar avea o certă valoare simbolică.

După pierderea alegerilor pentru postul de primar al Chișinăului și după demiterea Guvernului Sandu, o victorie la Hâncești pentru forțele proeuropene ar fi încurajat electoratul dreptei și ar fi limpezit cumva apele în perspectiva alegerilor prezidențiale. Ne-am fi lămurit, sper, asupra candidatului cu cele mai mari șanse să-l învingă pe Dodon… Aceste considerente sunt juste, dar deja depășite de noua situație în care ne găsim.

Putem înțelege cât de greu era să iei decizia să-ți retragi candidatul/candidații din alegeri, marcat de febra competiției, într-o atmosferă generală de tensiune și suspiciune. E greu să renunți la luptă, după ce ai învestit atâtea eforturi pentru o victorie meritată – și s-a văzut la final că procentele cumulate ale candidaților proeuropeni au depășit cu mult scorul electoral al candidatului socialist. Gațcan a câștigat în virtutea mixtului într-un singur tur, formulă electorală pe care au adoptat-o solidar PD și PSRM, partide pe care, mai nou, interesul politic le-a reunit într-o alianță ce părea „naturală” încă imediat după scrutinul din februarie 2019.

...recomandabil este să alegi soluția morală, binele public

Există momente de confuzie și nesiguranță – cum s-a întâmplat cu alegerile de la Hâncești, cu pandemia de coronavirus pe post de „observator” principal în secțiile de vot –, când decizia ta, ca om politic, este bruiată de imprevizibil sau de prea mulți factori contradictorii. În asemenea momente recomandabil este să alegi soluția morală, binele public. Chiar dacă pe termen scurt această opțiune îți creează un dezavantaj politic, în perspectivă vei obține câștig de cauză, fiindcă oamenii îți vor aprecia gestul.

Această experiență tristă poate va conta mai târziu pentru actorii noștri politici. Deocamdată, importantă este solidaritatea și responsabilitatea: guvernanți, opoziție, societate pe ansamblu. Republica Moldova este o comunitate scindată, lipsită de siguranța direcției, un stat fără un set de valori unanim împărtășite. Așa încât azi moldovenii trebuie să se adune în jurul celui mai elementar numitor comun: viața, bătălia pentru viață. Pandemia nu se conduce de criterii geopolitice.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG