Ce presupune acest regim și în ce mod va schimba modul de viață al cetățenilor? Am încercat să obținem răspunsuri de la avocatul Vadim Vieru, de la Asociația Promo-LEX.
Europa Liberă: Așadar, Guvernul a decis ieri să propună parlamentului să instituie starea de urgență în legătură cu propagarea alarmantă a noului coronavirus, COVID-19. Vă mulțumim că ați acceptat să lămurim pentru cei care ne urmăresc cele mai importante aspecte ale acestui regim și modul în care acesta se va răsfrânge asupra vieții de zi cu zi a fiecărui cetățean. Pentru început, înțelegem că legislativul ar urma să adopte cât mai rapid o hotărâre în acest sens. Există reglementări care să stabilească termenul în care parlamentul ar urma să decidă după ce i-a fost remisă hotărârea de guvern?
Vadim Vieru: „Exact. Dacă să interpretăm Legea 212 din 2004, și anume legea privind regimul stării de urgență, parlamentul ar trebui să decidă asupra acestei stări de urgență imediat ce recepționează hotărârea guvernului...”
Europa Liberă: Deci ar putea să fie chiar astăzi?
Vadim Vieru: „Da, azi ar trebui să decidă și să aprobe o hotărâre de parlament prin care să instituie această stare de urgență.”
Europa Liberă: Regimul stării de urgență este reglementat, cum ați spus, de Legea 212 de la 2004, act în care starea de urgență este definită ca „ansamblu de măsuri cu caracter politic, economic, social şi de menţinere a ordinii publice, care se instituie provizoriu”. Ce ați scoate în evidență din acest ansamblu de măsuri, ceva ce schimbă modul obișnuit de viață al omului?
Vadim Vieru: „După cum ați observat, legea distinge în mod special trei stări care sunt reglementate. Este vorba despre starea de urgență, care ar urma să fie instituită astăzi prin această hotărâre de parlament, asediu și război. Deci, asediu și război se exclud și sper că niciodată nu vom avea astfel de situații. Dacă în contextul stării de urgență art. 20 prevede mai multe măsuri care ar putea să fie aplicate și care cred că se vor regăsi în această hotărâre de parlament, în primul rând, este vorba despre instituirea unui regim special de intrare și ieșire din țară.
Probabil prin starea de urgență vor fi întreprinse măsuri mai extinse...
Observăm că deja este instituit un regim la frontieră, probabil că va fi restricționat și va fi și mai dur, dispunerea raționalizării consumului de alimente și alte produse de strictă necesitate, nu cred că este cazul, dar totuși vom vedea ce va face guvernul în acest sens. Introducerea regimului de carantină și luarea altor măsuri sanitare antiepidemice obligatorii, deja regimul de carantină în principiu a fost introdus, dar probabil prin starea de urgență vor fi întreprinse măsuri mai extinse și va fi posibil de mobilizat resurse mai mari ale guvernului pentru a face față pandemiei; regim special de lucru pentru agenți economici și instituții publice, în mod special având în vedere situația care este pe moment și necesitatea strictă de a limita această interacțiune dintre oameni, probabil este o măsură care este justificată în contextul unei stări de urgență și alte situații, cum ar fi inclusiv interzicerea demisiei lucrătorilor, cu excepția cazurilor prevăzute de alte acte normative. În acest caz este vorba în mod special despre interzicerea demisiei angajaților din domeniul medical, care sunt obligați să facă față și le mulțumim foarte mult pentru efortul pe care îl depun în lupta cu această pandemie.”
Europa Liberă: Dle Vieru, cum ați menționat, legea prevede mai multe măsuri ce pot fi luate în general pe durata stării de urgență, însă bănuiesc că nu toate ar urma să fie luate în mod obligatoriu. Logic, ar trebui avute în vedere doar acele măsuri care sunt necesare în combaterea răspândirii noului virus. Cum se pot asigura cetățenii că nu se va face exces de zel, că autoritățile se vor limita doar la măsurile necesare?
Vadim Vieru: „Starea de urgență prevede și restrângerea unor drepturi și libertăți. Legea, chiar dacă a fost adoptată în 2004, prevede că aceste măsuri de restricție ale drepturilor și libertăților nu trebuie să fie disproporționate și să afecteze mult drepturile cetățenilor. Respectiv în cazurile de urgență ar trebui să fie aplicate doar acele limitări care sunt necesare și justificate într-o societate democratică. Eu cred și sper că autoritățile nu vor face abuz și vor aplica doar măsurile necesare, dar totuși interpretarea măsurilor cred că trebuie să fie consultată cu experți în domeniu, în mod special experți medicali și în cazul de față cu expertul Organizației Mondiale a Sănătății.”
Europa Liberă: Dar cine stabilește dacă este cazul să se aplice restricții, să se restrângă o libertate sau un drept? Cine stabilește limitele?
Să nu fie paralizată activitatea parlamentului sau a guvernului...
Vadim Vieru: „Este vorba despre comisia guvernamentală, care, după cum am observat anterior, deja are ședințe zilnice pe acest subiect, prezintă informații. Ei decid, dar iarăși aceste decizii nu ar trebui să afecteze substanțial drepturile și libertățile cetățenilor și să fie aplicate doar dacă sunt justificate.”
Europa Liberă: Legea respectivă a fost adoptată în 2004, aproape 16 ani în urmă. Valabilă sub toate aspectele acum, după atâtea schimbări în societatea moldovenească?
Vadim Vieru: „Chiar dacă a fost adoptată în 2004, toate reglementările prezintă o bază juridică suficientă ca să se instituie starea de urgență și să se facă față situației. Cu toate acestea, am observat că ieri în guvern ministrul justiției a propus anumite modificări la această lege. Unele de principiu ar putea cumva să fie justificate, cum ar fi scoaterea interdicției de a adopta acte normative și legi organice.”
Europa Liberă: Chiar voiam să vă întrebăm, aveți vreo explicație de ce guvernul a decis să propună amendarea Legii 212?
Vadim Vieru: „Probabil, pentru ca în această perioadă să nu fie paralizată activitatea parlamentului sau a guvernului.”
Europa Liberă: Întrebam de celălalt amendament, care presupune posibilitatea desfășurării alegerilor.
Vadim Vieru: „Da, acest amendament nu mi-l pot explica, mai ales în contextul pandemiei care este legată de această stare de urgență. Or, după cum am observat la Hâncești, organizarea oricăror alegeri presupune un risc și acest risc a fost accentuat și de către ministra sănătății ieri în ședința guvernului și nu știu care este urgența ca în termen de 30 de zile, pe cât este programată această stare de urgență, să fie organizate aceste alegeri locale sau referendumuri locale. Deci este o modificare nejustificată și, o să îndrăznesc să spun, contestabilă și sub aspectul constituționalității, dar vom vedea ce va urma și dacă va fi această modificare votată de parlament.”
Europa Liberă: Dle Vieru, cine devine decidentul nr. 1 odată cu instituirea stării de urgență? Cui, cu alte cuvinte, aparține ultimul cuvânt în luarea deciziilor?
Vadim Vieru: „Este vorba despre comisia guvernamentală creată în acest caz.”
Europa Liberă: Este de prevăzut că în perioada respectivă vor fi deschise dosare penale persoanelor care nu se vor conforma sau vor sfida restricțiile impuse... Cum se va înfăptui justiția în perioada stării de urgență? Am văzut că este o prevedere potrivit căreia, „urmărirea penală trebuie să fie încheiată în termen de cel mult o lună de la data pornirii procesului de urmărire penală”.
Vadim Vieru: „Exact. Este vorba despre capitolul 6 din această lege. Se stabilesc termenii specifici pentru efectuarea urmăririi penale, de exemplu, o lună, după cum ați menționat, pentru judecarea cauzelor penale – 7 zile. Urmează să fie interpretată în context această prevedere și probabil nu ar fi justificat ca să fie aplicată la toate tipurile de cauze penale și cauzele care se află în judecată. Or, acest proces de judecare a cauzelor prezintă riscuri în contextul pandemiei, după cum am observat, cel puțin în Chișinău și în alte instanțe din Republica Moldova, în acest proces de judecare a cauzelor a fost instituit un regim special prin hotărârea președinților instanțelor de judecată în sensul în care se judecă doar cauzele urgente, în rest, cauzele sunt amânate pentru altă dată, potrivit agendei judecătorilor. Respectiv, dacă să facem referire la aceste prevederi care au fost instituite, probabil legiuitorul a avut în vedere la acel moment cauzele care sunt legate nemijlocit de acea situație de urgență. De exemplu, cauzele care se referă la încălcarea regimului epidemiologic sau cauzele care se referă la alte situații specifice.”
Europa Liberă: Există, dle Vieru, vreo responsabilitate a autorităților pentru tergiversarea - din varii motive, inclusiv de oportunitate politică - a instituirii stării de urgență, cum se pare că s-a întâmplat potrivit mai multor critici?
Vadim Vieru: „Eu cred că răspundere juridică la această etapă puțin probabil că este, dar răspundere politică, cu siguranță și răspunderea politică o are cetățeanul atunci când are instrumentul de vot. Și deja o să observăm cum va evolua situația la Hâncești.”
Europa Liberă: În perioada stării de urgență, comisia respectivă „coordonează activitatea mijloacelor de informare în masă privind informarea populaţiei” ș.a.m.d. Poate ridica probleme această prevedere? De exemplu, față de instituțiile media care ar dezvălui eventuale neajunsuri sau chiar abuzuri ale autorităților în această perioadă?
Guvernul este obligat să identifice sursele de fake news
Vadim Vieru: „Teoretic nu ar trebui să ridice odată ce este vorba despre libertatea mass-media și odată ce mass-media prezintă informație veridică și ridică anumite probleme și deficiențe, probabil aici statul ar putea să intervină în situațiile de fake news, știri false care observăm că apar destul de des în contextul pandemiei și nu este doar cazul Republicii Moldova. Aici cred că guvernul este obligat să identifice sursele de fake news, dar care cu siguranță nu vin din mass-media, vin din mediul extern, dar cel puțin în contextul în care mass-media critică anumite situații, orice intervenție a guvernului va fi disproporționată și, evident, ilegală.”
