Gheorghe Cojocaru: „Scurta vacanță parlamentară între sesiunea încheiată înainte de 1 august și sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare, după cum s-a anunțat, aduce primele bilanțuri ale noii puteri, dar și primele critici tot mai categorice în legătură cu actul guvernării, deși primele 100 de zile de grație încă n-au trecut, ceea ce este un semnal clar că alianța între socialiști și Blocul ACUM nu va avea zile ușoare nici în continuare, mai ales că criticile încep să răsune chiar din interiorul unor componente ale arcului guvernamental.”
Europa Liberă: Cum arată, la părerea Dvs., un prim bilanț al actualei guvernări?
Gheorghe Cojocaru: „Câteva rezoluții adoptate privind statul capturat prin care s-au pus bazele juridice ale efortului de decapturare a instituțiilor și primele numiri în funcții-cheie ale unor persoane care să-și asume această responsabilitate, inițierea unei anchete parlamentare în dosarul „furtul miliardului”, reluarea relațiilor cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova și preocuparea pentru ameliorarea situației din sfera bugetară și a antreprenoriatului. La acestea se adaugă o politică externă mult mai dinamică în urma vizitelor pe care prim-ministrul Maia Sandu le-a făcut la București, Kiev, Bruxelles și Berlin.”
Europa Liberă: Dar n-aveți cum să faceți abstracție de criticile în adresa actualei guvernări, care sunt tot mai vocale. Ce face obiectul acestor critici, înainte de toate?
Gheorghe Cojocaru: „Procedurile de selectare și numirile în funcțiile-cheie la Procuratura Generală și la Consiliul Național Anticorupție, precum și în cadrul altor instituții sunt criticate și contestate de opoziția parlamentară și extraparlamentară, ceea ce este absolut firesc, acesta fiind rolul opoziției. Dar aceste măsuri sunt atacate și din sânul componentelor Blocului ACUM, ceea ce este mai puțin firesc și ridică semne de întrebare asupra atmosferei reale, în special în interiorul segmentului de dreapta pro-european al arcului guvernamental.
O altă țintă a criticilor sunt unele intenții ale Guvernului în sfera social-economică și a infrastructurii, în particular în legătură cu proiectele și programele demarate sub fosta guvernare. Nu scapă atenției nici ceea ce se întâmplă la Ministerul Apărării. Este de remarcat totuși că guvernarea se arată receptivă la unele critici din spațiul public, fiind dispusă să aplice corectivele necesare acolo unde ar fi cazul.”
Europa Liberă: Și trebuie să vă întreb: cât de întemeiate considerați că ar fi aceste critici?
Guvernarea încă n-a încheiat bilanțul moștenirii preluate de la guvernarea precedentă...
Gheorghe Cojocaru: „Unele pot fi considerate întemeiate, ceea ce se recunoaște și de reprezentanții puterii actuale, altele – mai puțin sau sunt gratuite. Astăzi, guvernarea este în situația în care încă n-a încheiat bilanțul moștenirii preluate de la guvernarea precedentă și n-a finalizat nici procesul de numire a noii administrații în ministere, departamente și în teritoriu, ceea ce creează diverse dificultăți de etapă. Un program propriu de guvernare mai curând va începe să fie realizat din 2020.”
Europa Liberă: Cineva rămâne cu impresia că criticile nu vizează în egală măsură ambele poluri ale guvernării – Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM.
Gheorghe Cojocaru: „Da, focul criticilor se concentrează asupra reprezentanților Blocului ACUM, care nu sunt cruțați nici de opoziție, nici de mass-media. Atât timp cât greul treburilor publice va cădea pe umerii Blocului ACUM, și toată critica va avea drept țintă sigură Guvernul și liderii săi, mai puțin socialiștii, care, din anumite considerente tactice, au dat preferință unui plan secund al guvernării, dar ocupând fotoliile unor departamente de forță.”
