Vasile Botnaru stă de vorbă cu Gheorghe Cojocaru care comentează temele recurente ale campaniilor electorale din ultimii ani puse din nou pe tapet și de ultimele discursuri și acțiuni politice ale partidelor care s-au angajat în competiția electorală de pe 11 iulie.
Gheorghe Cojocaru: „Mai multe aspecte ar trebui clarificate în legătură cu propunerea de a restitui statului banii delapidați în așa-zisul „furt al secolului”, propunere formulată de fostul primar de Orhei, Ilan Șor, care, având încă mandatul de deputat ales pe listele partidului care-i poartă numele, se ascunde astăzi de justiție în afara Republicii Moldova. Mai ales că propunerea sa a fost recepționată cu interes de președinta Maia Sandu, rămânând necunoscut, deocamdată, care este punctul de vedere al justiției în această privință.”
Europa Liberă: N-avem cum să știm dacă până la urmă se va transforma într-un deal, cum zic englezii, dar la această fază lumea se întreabă: de ce anume acum Ilan Șor a ieșit la rampă? Este întâmplătoare sau nu această propunere pentru care i-au trebuit ani de zile ca s-o formuleze și nu cumva este doar un truc electoral și, mai ales, ce acoperire juridică poate să aibă acest deal?
Gheorghe Cojocaru: „Da, întrebările rămân, întrebări sunt multe în legătură cu această inițiativă surprinzătoare a lui Șor, însă propunerea sa, bineînțeles, trebuie contextualizată. Odată cu instalarea Maiei Sandu la Președinție, care este realmente hotărâtă să reformeze justiția și să dezrădăcineze corupția, și odată cu numirea zilei pentru alegerile parlamentare anticipate se schimbă datele ecuației cu care Ilan Șor, de voie, de nevoie, se obișnuise în anii din urmă. Tot mai des se aud voci care cer interzicerea Partidului „Șor”, iar liderul său riscă să rămână fără imunitate parlamentară. Intuind încotro se îndreaptă lucrurile, Șor încearcă să se salveze într-un mod oarecum „onorabil” înainte de a pierde totul. Iar subiectul recuperării „miliardului furat” este unul tocmai bun de pus pe tapetul viitoarei campanii electorale.”
Europa Liberă: Acum nu se știe cine ar câștiga mai mult din asta, mai multe puncte electorale, dar să amintim radioascultătorilor esența propunerii. Deci, Șor zice că este gata să restituie sumele care i se incriminează, dar pe care nu le-ar fi delapidat în realitate, ci doar a umblat cu banii ăștia ca un intermediar, deci sume pe care ulterior ar urma să le obțină, la rândul lui, prin judecată de la adevărații beneficiari, așa spune Ilan Șor, ai devalizării sistemului bancar, pe care el, de altfel, o califică cu totul altfel. El zice să ne amintim că Banca Națională ar fi insistat să dea sacii aceia cu bani. Dar, în fine, a durat 7 ani de tergiversări prin judecăți în care Șor a cerut amânări, a cerut expertize etc., etc. Și iată acum promite să rezolve asta cu bagheta magică. Este oare fezabilă această nouă „schemă” a lui Ilan Șor?
Odată ce Șor se declară nevinovat, de ce se angajează să restituie niște sume exorbitante pe care nu și le-ar fi însușit?
Gheorghe Cojocaru: „Într-adevăr, Ilan Șor însuși a făcut public conținutul acestei metode de recuperare a banilor delapidați: mai întâi va răscumpăra împreună cu foștii acționari ai băncilor devalizate portofoliul de credite neperformante, în sumă de 5,2 miliarde de lei, pe care o returnează statului, după care îi atacă în justiție pe cei care au luat creditele neperformante și-și recuperează banii proprii. O „schemă” pe cât de simplă, pe atât de tentantă, cel puțin pe hârtie. Totuși, o întrebare nu va putea fi evitată: odată ce Șor se declară nevinovat, de ce el ar trebui și chiar se angajează benevol să restituie niște sume de-a dreptul exorbitante pe care nu și le-ar fi însușit?... Se știe că generozitatea n-are margini, dar probabil în acest caz calculele sunt mult mai complexe.”
Europa Liberă: Unii spun că dezlegarea e foarte simplă, în ajunul parlamentarelor anticipate, dânsul are nevoie de un dosar curat cu care să meargă pe liste electorale sau să fie barem locomotiva formațiunii sale și, implicit, a celor pe care îi sprijină. Așa sau altfel, Șor a pus întreaga clasă politică în fața unui test. Testul nu este doar de ordin juridic, spun unii analiști, este și de ordin etic. Vă întreb pe Dvs., va dori sau nu conducerea actuală să dea curs propunerii lui Ilan Șor, este pielea la fel de scumpă cât dubala?
Gheorghe Cojocaru: „Șor pretinde, într-adevăr, că a pus întreaga clasă politică actuală în fața unui test, însă clasa politică, cu excepția Președinției, n-a dat semne de reacție la această mișcare sau provocare din partea lui Ilan Șor. Deși toți vorbesc astăzi despre lipsa banilor în vistieria statului, oferta de a vărsa vreo 5 miliarde de lei la buget a rămas ca și neobservată. În preajma unei noi campanii electorale, probabil nimeni nu este dispus să facă gesturi de publicitate gratuită, preferând, în schimb, să se amuze copios pe seama unui fost președinte care scoate cozonacul „fierbinte” din cuptor... cu mâna goală.”
