Gheorghe Cojocaru: „La o lună de la instalarea Guvernului în frunte cu Maia Sandu, primele vești bune nu întârzie să apară. După vizitele primului-ministru la București și Bruxelles, după întâlnirile sale de la Chișinău cu înalți reprezentanți ai Uniunii Europene și ai Departamentului de Stat de la Washington, încep să se refacă relațiile cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Recent, șeful Misiunii Fondului Monetar Internațional la Chișinău anunța despre deblocarea tranșei de 46,5 milioane de dolari în 2019 și extinderea programului de asistență financiară pentru Republica Moldova până în martie 2020.”
Europa Liberă: Mereu am auzit asigurări că relațiile bune cu FMI constituie un semnal pentru alți parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova, pe al căror sprijin contează și noua guvernare. Cât de reală pare să fie opțiunea acestui sprijin în condițiile unei guvernări temporare, așa cum au anunțat din start alcătuitorii Guvernului?
Gheorghe Cojocaru: „Să strici este întotdeauna mai ușor decât să construiești, mai ales într-un interval atât de scurt și pe fondul unei crize politice. Important este că actualul Guvern, prin angajamentele asumate, este acceptat ca un partener responsabil și de încredere de finanțatorii externi. Refacerea raporturilor cu Fondul Monetar Internațional va da, într-adevăr, un semnal pozitiv pentru alte instituții și organisme internaționale de al căror sprijin Republica Moldova are astăzi mare nevoie și, în primul rând, de susținerea Uniunii Europene, care a suspendat orice asistență pentru fostele autorități de la Chișinău în urma comiterii unor abuzuri antidemocratice intolerabile.
De altfel, premierul Maia Sandu s-a și declarat optimistă în ceea ce privește oferirea unei asistențe financiare generoase din partea Uniunii Europene în scopul consolidării bugetului de stat din acest an.”
Europa Liberă: Optimismul Maiei Sandu este de natură reparatorie, să zic așa, pentru că ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brânzan, acuză „baronii” din Partidul Democrat de prejudicierea bugetului de stat de sume enorme prin scheme frauduloase și cel mai savuros exemplu este cel cu transportul de mărfuri pe calea ferată.
Gheorghe Cojocaru: „Cifrele pe care le-a făcut publice ministrul Economiei naționale șochează. În fiecare lună numai de la Calea Ferată a Moldovei s-ar fi scurs în buzunarele „unui grup criminal organizat câte 400 milioane de lei”. Datele invocate de ministrul Economiei au fost contestate de vicepreședintele Partidului Democrat, Vladimir Cebotari, care le-a calificat drept o speculație curată.
Rămâne ca ministrul Brânzan să aducă probele culese în fața instanțelor abilitate, care să se pronunțe în consecință. Așa cum combaterea corupției este o prioritate pe agenda noii guvernări, opinia publică va aștepta luarea unor măsuri adecvate și atingerea unor rezultate concrete, care să conducă la curățarea economiei naționale de schemele frauduloase din anii ’90 ai secolului trecut.”
Europa Liberă: Și aici intervine întrebarea inevitabilă, de concluzie: actuala guvernare are puterea necesară pentru a combate realmente corupția din economie, din justiție și din alte sfere ale vieții publice? Cum credeți?
Gheorghe Cojocaru: „Are, se pare, voință politică și determinare pentru a duce la un bun sfârșit investigarea fraudei secolului, pentru a face ordine în economie și în justiție. Foarte mult depinde de calitatea factorilor decizionali și executivi, care își vor asuma în mod direct această sarcină extrem de dificilă. Merită menționat și faptul că partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova sunt dispuși să susțină acest efort. Un exemplu încurajator în acest sens este și vizita la Chișinău anunțată pentru următoarele zile a subsecretarului de stat american David Hale pentru a da o mână de ajutor Guvernului în implementarea măsurilor anticorupție.”