Linkuri accesibilitate

Viorel Gîrbu: „Guvernarea [de la Chișinău] ar trebui să facă ordine în finanțele publice”


Interviul dimineții.

O misiune a FMI condusă de Ruben Atoyan și autoritățile Republicii Moldova au ajuns la un acord la nivel de experți care promite, cel puțin, evoluții încurajatoare pentru Chișinău din punctul de vedere al reluării finanțării externe. Ce angajamente asumate de actuala guvernare trebuie să devină realitate ca acest acord să fie aprobat? Și cât de dificil poate fi? O convorbire la această temă cu economistul Viorel Gîrbu, de la Institutul Economie de Piaţă de la Chişinău.

Viorel Gîrbu la microfonul Europei Libere
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:48 0:00
Link direct

Europa Liberă: Așadar, negocieri apreciate drept de succes între autoritățile Republicii Moldova și o misiune de experți a FMI... Ce trebuie să înțelegem că s-a schimbat de vreme ce această misiune a FMI și actualele autorități ale Republicii Moldova au ajuns la un acord, după suspendarea programului cu fondul pe vremea fostei guvernări?

Viorel Gîrbu: „S-a schimbat guvernarea, în primul rând, și politicile naționale sunt ajustate în funcție de prioritățile noii guvernări. Guvernarea precedentă în perioada pre-electorală a admis anumite derapaje și aceste derapaje au fost menționate de misiunea FMI ca fiind critice pentru continuarea programului, din acest motiv programul a fost suspendat. Acum, noua guvernare vine cu o declarație și cu intenții noi în context cu această declarație, FMI și-a manifestat disponibilitatea să semneze un acord nou și să se continue cu acele angajamente, cu acele mijloace financiare care au fost aprobate în programul anterior. Din acest punct de vedere, în Moldova nu s-a schimbat nimic. Acest gen de schimbări le-am atestat și în perioada anterioară, anul 2010, atunci când s-a schimbat guvernarea, a venit alianța pro-europeană, anul 2016, atunci când a semnat acest program de cooperare cu FMI precedentul executiv, urmare a crizei în sectorul bancar ș.a.m.d. Deci, FMI este o instituție mereu deschisă să coopereze cu orice guvern atâta timp cât guvernul respectă condițiile și angajamentele care îi sunt impuse din partea FMI-ului.”

Europa Liberă: Un acord convenit la nivel de experți... Cât optimism poate exista că acest acord va fi aprobat de Consiliul de directori executivi al FMI în septembrie 2019, aprobare care este condiționată de realizarea de către autoritățile moldovene a acțiunilor convenite?

Moldova, Viorel Gîrbu
Moldova, Viorel Gîrbu

Viorel Gîrbu: „Problema aici mai mult ține de realizarea acțiunilor din partea autorităților naționale. Aici cred eu că probleme nu vor fi, fiindcă guvernul este constrâns să realizeze aceste acțiuni și acțiunile sunt agreate deja, guvernul și-a pus semnătura sub această listă de acțiuni și presupun că va reuși până la capăt să le realizeze, iar propriu-zisa aprobare a acordului de către boardul FMI este mai degrabă o acțiune formală, din punctul meu de vedere. Nu-mi amintesc să fi fost divergențe în acest sens, adică experții FMI să agreeze un acord, iar boardul să nu-l aprobe. Nu-mi aduc aminte acest gen de evenimente, deci depinde foarte mult de deschiderea și viteza cu care autoritățile naționale vor realiza acele angajamente pe care le-au asumat în vederea semnării acordului.”

Europa Liberă: Să concretizăm: ce acțiuni și-a luat guvernarea ca angajament?

Viorel Gîrbu: „Aici în primul rând guvernarea ar trebui să facă ordine în finanțele publice și să echilibreze acele decalaje masive care au fost admise urmare a unor acțiuni pripite în perioada pre-electorală a guvernării precedente. Aici mă refer în primul rând la faptul că bugetul public național nu este realist, sunt decalaje masive, iar aceste decalaje se văd cel mai bine în modul de executare a bugetelor locale, acolo unde fondul de salarizare este mai mic decât necesitățile cu un miliard de lei. Guvernul a aprobat - mai mult de un miliard chiar -, guvernul a aprobat o nouă lege a salarizării, dar nu a pus mijloace suficiente în buget pentru a implementa această lege. Un alt aspect ține de legea amnistiei fiscale. Bine, la acest aspect guvernul nu mai are ce face, fiindcă această acțiune deja s-a consumat. Deci, guvernul ar trebui să întreprindă măsuri în vederea ajustării legislației fiscale, astfel încât să contribuie la sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și lung, dar acțiunea principală, așa cum o vedem dincolo de datele care sunt publicate de autorități ține de rectificarea bugetară.”

Europa Liberă: Cum ați aprecia angajamentele luate de autoritățile moldovene? Împovărătoare? Greu de realizat?

Viorel Gîrbu: „Nu cred că e o problemă pentru autorități să realizeze aceste angajamente. Problema ține mai mult de impactul pe termen mediu și lung a modului în care aceste angajamente vor exercita asupra economiei, iar

Tradițional, guvernul scoate banii din investiții capitale și le pune la consum curent, la salarii. Acest lucru este rău, fiindcă investițiile capitale se fac pentru dezvoltarea economică. E o problemă care ne va afecta pe noi pe termen lung.

impactul va fi negativ. Așa cum bine înțelegeți, guvernul nu are multe posibilități. Acel miliard de lei lipsă trebuie alocat de undeva. Tradițional, guvernul scoate banii din investiții capitale și le pune la consum curent, la salarii. Acest lucru este rău, fiindcă investițiile capitale se fac pentru dezvoltarea economică. E o problemă care ne va afecta pe noi pe termen lung. Un alt aspect care dacă vreți trebuie să-l observăm ține de situația macro-economică generală. Fiindcă FMI vine cu anumite cerințe față de guvernările politice în Moldova, aceste cerințe le vom vedea definitive deja în acord, momentan noi nu știm ce a agreat Executivul în acordul care urmează să fie aprobat de board, dar dacă facem referință la experiența noastră anterioară, vă aduc exemplu anului 2016, atunci când guvernul, pentru a primi creditele din partea FMI și pentru a beneficia de granturi care vin în baza acestor credite din partea altor parteneri, în special de Uniunea Europeană și creditele care sunt oferite de Banca Mondială, deci a semnat un acord, în acordul respectiv Banca Națională a cumpărat de pe piața valutară din Republica Moldova $ 500 de milioane la cerința FMI, deci echivalentul a aproximativ 8 miliarde de lei, iar în schimb guvernul a primit granturi în mărime de un miliard de lei. Acordurile pe care le semnează Executivul cu FMI conțin prevederi specifice privind mărimea rezervelor oficiale ale Băncii Naționale, aceste rezerve sunt împinse foarte tare în sus. Într-un final ajungem la situația în care mijloacele externe, formele de credite și granturi pe care noi le primim și pentru care noi semnăm acorduri cu FMI doar se plimbă prin RM și pleacă mai departe prin intermediul rezervelor oficiale a Băncii Naționale peste hotare, sunt depozitate bine-merci acolo. Iar pentru economie nu exercită nicio influență, niciun impact. Deci mijloacele respective nu sunt folosite pentru dezvoltare economică. Lucrul acesta deranjează. Totuși, Executivul responsabil trebuie să meargă în primă instanță la mediul economic și ca să întrebe care sunt acele impedimente pentru ca să crească valoarea adăugată generată de economie, iar din valoarea adăugată să se încaseze taxe. Or, noi această dimensiune cumva o scăpăm.”

Europa Liberă: Premierul Sandu a vorbit despre măsuri de reechilibrare a bugetului astfel încât „toate cheltuielile importante ce țin de achitarea salariilor, cheltuieli, în special pentru pături social-vulnerabile, să poată fi achitate”. Trebuie să înțelegem că acum se trăiește cu riscul ca aceste să nu fie achitate?

Viorel Gîrbu: „Cred eu că nu, fiindcă bani în bugetul public național sunt suficienți pentru salarii și plățile prioritare de ordin social, dar aceste mijloace necesită a fi alocate pe conturile respective, pe articolele respective de cheltuieli, astfel încât execuția bugetară să fie conformă.”

Europa Liberă: Un alt angajament ține de lărgirea bazei fiscale prin majorarea „nu a taxelor, ci a numărului plătitorilor de impozite”, un aspect subliniat de doamna premier Maia Sandu. Ce înseamnă de fapt acest lucru? Am văzut precizări că cei mai bogați vor fi impozitați mai mult decât cetățenii cu venituri mai mici...

Viorel Gîrbu: „E un aspect paradoxal din politica națională. Aici noi vedem politici economice și atitudinea în economie diferite. Sunt abordări liberale sau

Am avut în perioada anterioară o guvernare social-democrată, care contrar viziunilor clasice social-democrate a implementat o politică destul de agresivă liberală, iar actuala guvernare care are o viziune mai degrabă liberală vine cu anumite politici care au accente social-democrate.

abordări social-democrate în economie, cei care sunt cu viziuni social-democrate vorbesc despre impozite mari și beneficii sociale mari din partea guvernului, cei care au viziuni liberale vorbesc de impozite mici și implicarea mică a statului în economie. Am avut în perioada anterioară o guvernare social-democrată, care contrar viziunilor clasice social-democrate a implementat o politică destul de agresivă liberală, iar actuala guvernare care are o viziune mai degrabă liberală vine cu anumite politici care au accente social-democrate. Eu într-un fel susțin acest gen de abordări și consideră că reforma fiscală nu a fost bine gândită și că a avut mai multă miză electorală decât anumite argumente bazate pe realitatea națională.”

Europa Liberă: Ce se poate întâmpla dacă actualul Guvern nu va supraviețui suficient ca să realizeze acțiunile convenite?

Viorel Gîrbu: „Situația e destul de delicată, fiindcă așa cum am menționat, bugetul public național la moment așa cum a fost aprobat de către autorități nu este unul realist, deci documentul respectiv, care este principala lege aprobată de Parlament pe parcursul anului, necesită a fi ajustată. Dacă nu se fac ajustări, dacă ne confruntăm cu o criză guvernamentală chiar în perioada următoare, fiindcă nu a rămas foarte mult timp pentru a realiza aceste ajustări, deci dacă ne confruntăm cu o criză guvernamentală, atunci situația din țară într-adevăr se va înrăutăți foarte mult. Totuși, nu cred că există premise „să ne gândim că lucrurile vor evolua de această manieră. Dacă ne gândim pe termen mediu și lung, totuși Moldova are nevoie de reforme susținute, reforme care să producă un rezultat de lungă durată, uneori aceste reforme necesită implicare importantă a statului în aceste procese. Momentan, toată preocuparea executivului ține de curățarea sistemului judiciar și acest lucru este corect, fiindcă știm că acest domeniu mereu a tras Republica Moldova înapoi.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG