Linkuri accesibilitate

A. Slusari: „Dacă noi n-o să fim în stare să recuperăm toţi banii, măcar hoţii să fie cunoscuți”


La un flash mob organizat de PAS. 26 decembrie 2017

Parlament nou, temă veche - furtul miliardului.

La 10 iunie în noul Parlament de la Chișinău se crea o nouă comisie pentru elucidarea circumstanțelor devalizării sectorului bancar. În aceeași zi, deputații noii puteri au spus că noua comisie, care va lucra în colaborare cu ancheta justiției, va avea acces la raportul Kroll 2, unde ar fi indicați cei vinovați de „furtul miliardului”. Dacă și cum se materializează această speranță?

Parlament nou, temă veche - furtul miliardului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:35 0:00
Link direct

Raportul, secretizat până acum de Procuratura Generală sub pretextul insistenţei Kroll, a ajuns în sfârşit în posesia comisiei, fiindu-i oferit acesteia de însăşi compania americană ai cărei reprezentanţi au ajuns ieri la Chişinău, urmare a unei invitaţii a premierului Maia Sandu.

Alexandru Slusari, preşedintele anchetei parlamentare pentru elucidarea circumstanţelor devalizării sectorului bancar, ne-a spus astăzi că documentul, pe care comisia sa va decide cel mai probabil să-l publice, nu conţine şi o listă exhaustivă a beneficiarilor celebrei fraude bancare, listă pe care Procuratura de la Chişinău ar deţine-o din martie 2018, dar refuză în continuare s-o prezinte noilor autorităţi.

Alexandru Slusari se declară totuşi sigur că va obţine în timpul apropiat acces la listă. El mai spune că va opta pentru publicarea ei imediat ce o va primi.

Alexandru Slusari
Alexandru Slusari

„Eu nu am auzit până acum niciun argument pertinent că nu ar trebui publicată. Ieri noi am văzut poziţia Kroll. Da, ei nu recomandă. Dar niciodată nu au spus categoric: nu publicaţi. Voi opta să fie publicată şi lista, pentru că, dacă noi n-o să fim în stare să recuperăm toţi banii, măcar hoţii, care i-au furat fără nicio milă de la proprii cetăţeni, să fie cunoscuţi. Ei au dreptul să-i cunoască pe toţi.”

De aceeaşi părere e Dumitru Alaiba, un alt membru al comisiei parlamentare:

Dumitru Alaiba
Dumitru Alaiba

„Desigur că acest respiro de cinci ani pe care criminalii l-au avut este o problemă pentru recuperarea activelor furate. Nimic nu e imposibil, dar totuşi probabil n-o să putem găsi o sută de procente din bani ca să-i întoarcem acasă. Ş-atunci, oamenii minimul pe care îl merită e ca să-i vadă pe cei care au furat la puşcărie. Iar pentru aceasta trebuie să avem presiune publică, un proces cât mai transparent şi să facem justiţie.”

De ce e importantă lista, în condiţiile în care cel mai probabil în ea oricum nu figurează numele unor beneficiari finali, ci a intermediarilor prin care aceştia au operat? Iată cum răspunde la această întrebare expertul Transparency International, Veaceslav Negruţa, fost ministru al finanţelor.

„Asta de fapt ulterior trebuie să ducă la beneficiarii reali, care chiar dacă nu apar în prim plan, trebuie găsiţi prin investigaţii, inclusiv prin metode indirecte. Trebuie urmărite aceste persoane, trebuie de pus sechestru pe aceste active şi trebuie recuperate aceste bunuri în favoarea statului.”

Pe de altă parte, acuzat inclusiv că ar fi blocat ancheta legală, procurorul general Eduard Harunjen, a rezistat până acum cu stoicism numeroaselor cereri de demisie pe care i le-au adresat noile autorităţi. Preşedintele Igor Dodon i-a dat astăzi chiar un ultimatum: fie pleacă în următoarele zece zile, fie va fi demis. Între timp, procuroarea interimară de la anticorupţie, Adriana Beţişor, cea pe care Maia Sandu o acuzase zilele trecute de subordonare directă lui Vlad Plahotniuc, şi-a depus astăzi demisia. Presa de investigaţie a aflat totodată că mai multe proprietăți înregistrate pe „Finpar Invest” SRL - companie de bază în imperiul imobiliar a lui Vlad Plahotniuc - au fost sechestrate încă săptămâna trecută în cadrul unui dosar pornit pentru spălare de bani.

Veaceslav Negruţa, expertul Transparency International, cel care crede că acţiunile respective au legătură mai degrabă cu prezenţa FMI şi Kroll la Chişinău decât cu intrarea într-o nouă fază a anchetei, adaugă totodată o nouă acuzaţie la adresa procurorilor – cea că, prin respingerea unor demisii benevole, ar oferi răgaz hoţilor miliardului pentru ştergerea urmelor.

Veaceslav Negruţa
Veaceslav Negruţa

„E vorba de FMI şi cei de la Kroll, care îi întreabă acum: ce aţi făcut, pentru că aţi avut suficientă informaţie? Şi ce fac ei în cazul dat? Au început să aplice anumite măsuri faţă de ceilalţi implicaţi, care au fost protejaţi până acum. Deci, ei încearcă să dreagă busuiocul, dar nu reuşesc şi nu vor reuşi. E prea târziu, prin inacţiuni au zădărnicit ancheta, solicitările de informaţii şi au redus şansele de recuperare. Deci, ei poartă răspundere şi pentru daunele şi fraudele care s-au comis după furtul miliardului, folosindu-se aceste miliarde extrase din Moldova, ulterior, prin diverse formule de legalizare, prin participarea la privatizări, parteneriate publice-private etc.

De fapt, ceea ce fac acum procurorii, dându-le posibilitate să-şi vândă companiile, au creat un precedent foarte periculos pentru statul R. Moldova, care va trebui să meargă în instanţe şi să lupte pentru aceste active care acum sunt în posesia altor agenţi economici”.

În prima sa vizită la Bruxelles după preluarea funcţiei de şef a executivului, Maia Sandu a făcut astăzi noi promisiuni că cei implicaţi în furtul bancar vor fi aduşi în faţa justiţiei. „Nu ne răzbunăm”, a spus ea, „ci ne construim viitorul”. „Vrem să aducem profesionişti cinstiţi în posturile-cheie din justiţie”, a adăugat Sandu, „şi să construim un parchet care să investigheze infracţiunile, nu să le încurajeze”.

Vezi comentarii (3)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG