Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară din Federația Rusă a stopat importul de caise, vișini, cireșe, piersici, nectarine, prune și porumb proaspăt produse de agenți economici din raioanele Cantemir și Ialoveni. Restricția a fost impusă pentru că „prunele ar fi infectate cu agentul patogen Monilinia fructicola”, a anunțat astăzi Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Instituția a fost informată despre decizia părții ruse printr-o scrisoare. Valentina Ursu l-a întrebat pe directorul agenției de la Chișinău Gheorghe Gaberi ce planuri are în aceste condiții.
Europa Liberă: Pornim această discuție, întrebându-vă mai întâi ce vrea Rosselhoznadzor-ul, care s-a adresat Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor să suspende de la finele acestei luni eliberarea certificatelor fitosanitare pentru producția de prune din două raioane – Ialoveni și Cantemir?
Gheorghe Gaberi: „Motivul a fost că s-a mărit numărul de loturi care vin infectate de Monilia brună, o boală provocată de o ciupercă la culturile sâmburoase, dar am avut în toamna anului curent un lot din Ștefan Vodă de nectarine, infectate pentru prima dată de această boală, după care Federația Rusă ne-a impus ca să certificăm fiecare lot care pleacă în condiții de laborator la depistarea acestei maladii, lucru pe care l-am făcut. Am emis un ordin și fiecare lot de prune care se îndreaptă spre Federația Rusă poate fi certificat doar după ce a fost efectuat testul de laborator.”
Europa Liberă: Dvs. ce faceți acum, veți suspenda certificarea acestei producții?
Gheorghe Gaberi: „Acum, noi, dacă nu suspendăm, mașinile vor ajunge până la frontieră și vor fi întoarse înapoi. Aceasta este o cerință a Federației Ruse. Cât este de argumentată? La momentul de față noi ne ocupăm cu analiza acestei situații, vom vedea câte loturi, fiindcă după ce am impus această condiție ca obligatoriu fiecare lot să fie certificat în laborator și să fie anexat la certificat raportul de încercări de laborator, lucru pe care l-am făcut, nu am avut mai multe obiecții din partea Federației Ruse. Au parvenit anterior niște semnale, precum că a fost depistată în laboratoarele lor această maladie.
Acum analizăm situația, vrem să vedem care este motivul, de ce s-au ales două raioane. Am văzut și noi motivația și a fost o surpriză că în legătură cu faptul că o autoritate competentă din Moldova nu poate să prezinte părții ruse zonele neafectate de această boală, lucru pe care îl putem face, fiindcă avem un serviciu foarte bine pus de monitorizare a extinderii bolilor pe întreg teritoriul țării. Vom pregăti și această argumentare și o vom prezenta lor și vom vedea care a fost motivul de a alege aceste două raioane, fiindcă avem raioane de pe al căror teritoriu pleacă mult mai mari cantități de culturi sâmburoase. Un semn de întrebare provoacă și faptul că nu s-a spus pentru cât timp este impusă această interdicție...”
Europa Liberă: Cu atât mai mult, chiar partea rusă, a anunțat președintele Igor Dodon, că a acceptat de la începutul anului viitor să fie scoase taxele de export în Federația Rusă pentru mai multe produse moldovenești.
Gheorghe Gaberi: „Ne rămâne să credem că acest lucru se va produce, fiindcă această înțelegere între Guvernul Moldovei și Guvernul Federației Ruse a avut loc încă în 2016, în data de 29 decembrie.”
Europa Liberă: Ea s-a negociat, dar nu s-a mai ajuns la un numitor comun?
Această interdicție se răsfrânge și asupra cireșelor, a altor culturi sâmburoase la care nu a fost depistat niciun lot infestat cu această maladie...
Gheorghe Gaberi: „S-a negociat și a fost semnat protocolul ședinței comisiei mixte pentru cooperare comercial-economică moldo-rusă. Acolo s-a stipulat această obligațiune, partea rusă s-a obligat treptat să anuleze taxele vamale, însă nu s-a întâmplat acest lucru în ultimii trei ani. Acum este un semn de întrebare, fiindcă această interdicție se răsfrânge și asupra cireșelor, a altor culturi sâmburoase la care nu a fost depistat niciun lot infestat cu această maladie. Urmează să clarificăm: această interdicție se referă doar la sezonul agricol curent sau va avea o durată și în anul viitor, când vom începe să exportăm cireșele și alte culturi sâmburoase.”
Europa Liberă: Să ne lămuriți foarte clar: ce înseamnă ca Federația Rusă să accepte eliminarea acestor taxe de export pentru mărfurile moldovenești pentru o perioadă de șase luni – e un test, e un experiment?
Gheorghe Gaberi: „Cel mai greu e să vă răspund la această întrebare, fiindcă am negociat aderarea Moldovei la Organizația Mondială a Comerțului și instaurarea unor reguli pentru o perioadă nu se încadrează în practicile internaționale, mai ales atunci când Republica Moldova a activat în cadrul Acordului de Comerț Liber și niciodată nu a aplicat taxe vamale la mărfurile care vin din Federația Rusă. Este o metodă care nu prea se încadrează în careva practici experiența Federației Ruse și este complicat s-o comentăm. Rămâne doar să credem că vor reveni la înțelegerile pe care le-am avut și taxele să fie eliminate, listele, fiindcă aceasta de asemenea este o practică care nu prea este răspândită în afară de zonele noastre.”
Europa Liberă: Tot de la șeful statului am aflat că de scutiri vor beneficia peste o sută de agenți economici din țară. Se aleg pe sprânceană, se va face o selecție după bunul plac al cuiva? Cum să înțeleagă și alți producători care au nevoie de piață de desfacere?
Gheorghe Gaberi: „Probabil că s-a avut în vedere numărul de agenți economici care astăzi pot exporta în Federația Rusă produse vegetale, însă ei sunt mai mult de o sută. Avem în liste 147 de agenți economici care au dreptul să exporte prunele și merele, care sunt cele mai restricționate. Din ei exportă mai puțin de o sută și probabil aceasta e cifra de o sută, că cei care exportă vor exporta fără taxe, dar alte produse vegetale exportă și alți agenți economici, de aceea nu înțeleg dacă se va răsfrânge doar asupra exportatorilor de mere și prune.”
Europa Liberă: Acum, mulți pomicultori se plâng că le-a rămas recolta de mere și nu au unde s-o trimită pentru a fi consumată. Ce se întâmplă, pentru că unii spun că sunt special anunțate cazuri care ar provoca și mai multă panică în rândul celor care cresc mere? Care e adevărul despre situația din pomicultură?
Gheorghe Gaberi: „Eu 40 de ani sunt legat de mere și am dedicat acestui domeniu o mulțime de activități atât științifice, cât și de producere, am văzut un fenomen care nu s-a întâmplat în premieră în Republica Moldova, am văzut livezile înflorite și acoperite cu zăpadă, de aceea speculațiile acestea provoacă doar o înjosire a agricultorilor.
Am fost luni la Ungheni, unde s-a făcut o fotografie și a fost răspândită pe rețelele de socializare cu fel de fel de comentarii. Am văzut o realitate într-o livadă, unde stăpânul nu a putut să trateze în luna iulie din motive de ploi livada, care ulterior a fost afectată 80 la sută de viermele mărului, o insectă din cauza căreia rușii întorc fructele înapoi. Au recoltat, s-au străduit să aleagă merele bune, să le plaseze în frigider, fiindcă are și frigider cu capacitatea de o mie de tone, iar celelalte le-a stocat la margine ca ulterior să le trimită la fabrica de procesare. Din cele 600 de tone care erau acolo, rămăseseră doar vreo 50 de tone și erau la încărcat două mașini de la „Orhei-Vit”, fiindcă și sfecla de zahăr, și merele la fabricile de procesare la suc nu le permite capacitatea să le proceseze pe toate într-o zi, de asta se practică așa activități și cazul de față a fost anume cauzat de faptul că nu au ajuns brațe de muncă.”
Europa Liberă: Dar un strigăt de disperare s-a auzit și de la nordul Republicii Moldova, unde sunt multe livezi cu mere și stăpânii acestor livezi au sunat alarma?
Încă o bună parte din producători au rămas pe pozițiile când stau în așteptarea cumpărătorului să vină direct în livadă...
Gheorghe Gaberi: „Un strigăt există. Este absolut corect că există acest strigăt, fiindcă încă o bună parte din producători au rămas pe pozițiile când stau în așteptarea cumpărătorului să vină direct în livadă, nu s-au deranjat să-și construiască capacități de depozitare. Eu sunt ferm convins că la toate merele depozitate deja prețul a crescut substanțial, inclusiv pe piața Federației Ruse și vor fi vândute la prețuri echitabile și vor asigura profit producătorilor, dar atunci când au rămas merele în luna octombrie, când coacerea lor tehnologică s-a produs încă în luna septembrie, nici nu mai avea rost de plasat în frigidere, dar sunt tot felul. Eu, de exemplu, duminică am avut o întâlnire cu stăpânul unui frigider din Fălești, care a anunțat pe toate căile că propune un frigider de o mie de tone ca să fie stocate merele și acum în el stau doar 300 de tone...”
Europa Liberă: Pe Dvs. v-a afectat această disperare a pomicultorilor?
Gheorghe Gaberi: „Pe mine m-au afectat speculațiile care s-au produs în jurul acestora și m-am adresat nu o dată către pomicultori, că Republica Moldova trebuie să tindă să producă un milion de tone de mere foarte calitative, de soiuri bune și le va vinde și va câștiga mulți bani. Aceasta este o realitate, însă trebuie să ținem cont unde sunt piețele, să le extindem, lucru pe care noi l-am făcut în piețe mari din Asia, în primul rând, unde nu se cultivă merele, dar consumul este destul de mare. De aceea m-au afectat speculațiile acestea și chiar atunci când am văzut că cineva defrișează o livadă, iar eu sunt ferm convins că acum trebuie defrișate cel puțin 50 la sută din suprafețele ocupate de livezi, de înnoit sortimentul, de trecut la alte soiuri, la alte tehnologii...”
Europa Liberă: Livezi cu mere?
Se schimbă preferințele consumatorilor, se schimbă soiurile și noi trebuie să fim în pas cu timpul, doar atunci le vom vinde și nu vom fi disperați...
Gheorghe Gaberi: „Livezi cu mere, desigur. M-am bucurat că cineva defrișează livada și va planta una nouă, fiindcă am fost, spre exemplu, la Ocnița la dna Tatiana Pavliuc și mi-a prezentat o livadă plantată în primăvară din care recolta deja mere, iar alături o livadă care fusese defrișată și se ocupau cu curățarea câmpului pentru a planta o livadă de alt tip și cu alte soiuri. Pentru livezi există un circuit când toată vremea trebuie să fie înnoite, întrucât se schimbă preferințele consumatorilor, se schimbă soiurile și noi trebuie să fim în pas cu timpul, doar atunci le vom vinde și nu vom fi disperați.”
Europa Liberă: Astăzi, exportul pe piața Federației Ruse ajunge la cât?
Gheorghe Gaberi: „Pentru mere este principală piața Federației Ruse, unde pleacă peste 90 la sută din volumul de export, însă la alte culturi, la prune, spre exemplu, deja s-a diversificat foarte bine piața, pentru strugurii de masă s-a diversificat piața, rămân merele și de aceea și suntem foarte mult preocupați ca să găsim alte piețe, fiindcă cunoaștem prea bine că în Federația Rusă se înființează plantații. Acum avem o salvare că ei nu au infrastructura de păstrare, nu există frigidere și atâta timp cât au existat fructele în livezi, prețurile au fost atât de joase, încât moldovenii nu erau interesați să vândă merele acolo...”
Europa Liberă: Și această taxă vamală impusă de Federația Rusă face și mai necompetitivă producția din Republica Moldova?
Gheorghe Gaberi: „Evident, taxa vamală, dacă ar fi eliminată, condițiile ar fi mult mai favorabile economic și până la sfârșit taxa vamală este plătită și de consumatorul rus. Trebuie privită și din acest unghi problema, când ea este impusă, este inclusă în preț și evident că o plătește și consumatorul rus.”
Europa Liberă: Și încă o precizare. La începutul anului 2017, liderul de la Moscova, Vladimir Putin, a promis că va începe să ridice restricțiile privind livrările de produse agricole și vinicole moldovenești. Ce ne puteți spune la acest capitol, pentru că importul lor a fost restrâns începând cu 2013-2014?
Gheorghe Gaberi: „Evident, în perioada aceasta au fost câteva misiuni trimise de la Rosselhoznadzor și de la Rospotrebnadzor în Republica Moldova, a fost extinsă această listă, însă, cu părere de rău, ei veneau la noi având deja lista pregătită. Ultima extindere a listei cu drept de export a merelor și prunelor s-a produs când această grupă de experți au lucrat în Găgăuzia, au introdus în listă 38 de producători, dintre care doar doi au exportat, fiindcă sunt niște gospodării țărănești mici, care nu au capacități nici de producere, nici de export. Lista s-a lungit, iar exportatorii reali au rămas aceiași.
Ceea ce ține de produsele vinicole, au fost misiuni de evaluare în Republica Moldova, au fost incluse noi întreprinderi, am avut la momentul acela 19 întreprinderi cu drept de export, ulterior a fost introdusă în listă și Cricova, și Chateau Vartely, însă nivelul jos de exporturi este cauzat anume de această taxă existentă și poate nu în primul rând, poate în al doilea rând, fiindcă însăși procedura de export atunci când loturile de marfă se descarcă la frontieră, se prelevă probele de laborator și după aceea se admite sau nu se admite lotul de marfă în piața Rusiei, iar toate aceste proceduri țin de cheltuieli suplimentare, care în rând cu prețurile joase, plus taxele, plus capacitatea de plată, termenele de plată transformă această piață în una neinteresantă pentru producători, de aceea chiar și mai multe vinării din sudul Moldovei, din Găgăuzia nu prea exportă mari volume în Federația Rusă din aceste considerente.”
Europa Liberă: Dl Gaberi, au trecut patru ani de când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere care cuprinde și Acordul de Liber Schimb și, așa cum spun și experții, piața s-a diversificat, pentru producția moldovenească devine din ce în ce mai atractivă piața occidentală, ați numit și alte piețe. Rămâneți la ideea că totuși piața rusă va fi una dintre cele mai principale pentru o parte din agenții care văd doar să meargă producția lor pe această piață?
În cel mai scurt timp în Federația Rusă se vor produce mere care vor acoperi integral consumul intern al acestei țări...
Gheorghe Gaberi: „Orice piață este scumpă, chiar dacă la momentul de față se exportă o cantitate mai mică sau mai mare de produse, de aceea piața rusă trebuie păstrată, trebuie de avut relații foarte bune, dar trebuie să fim foarte precauți atunci când ne orientăm și avem careva așteptări. Primul neajuns al acestei piețe ține de instabilitatea accesului. Iată de fiecare dată încercăm să găsim răspunsuri, chiar cum am spus și mai înainte referitor la această maladie a prunelor, de aceea avem nevoie și de alte piețe, iar dacă astăzi știm că toate produsele vegetale, dacă mă refer la porumb, semințele oleaginoase, porumbul furajer, adică alte grupuri de produse, noi nu avem absolut loc în această piață, fiindcă Rusia însăși exportă cantități foarte mari.
Dacă e să vorbim de fructe, avem sub 50 la sută exporturi în Federația Rusă, fiindcă avem exporturi masive de miez de nucă, care aduc venituri de două ori mai mari în urma exporturilor decât merele, dar pentru careva produse atâta timp cât nu vom găsi alte piețe, dar eu sunt ferm convins și știu că dacă anul trecut Rusia a consumat 1 milion 700 de mii de tone de fructe și a produs circa un milion, ceea ce a rămas segmentul de piață liber suntem toți acolo – și noi, și Azerbaidjanul, și Uzbekistanul. Perspective mari nu sunt, acum în situația în care au fost interzise merele din Serbia, s-a creat o situație mai favorabilă pentru noi, dar asta nu poate fi un obiectiv stabil, fiindcă în cel mai scurt timp în Federația Rusă se vor produce mere care vor acoperi integral consumul intern al acestei țări.”
Europa Liberă: Cât de mult a ajutat acest Acord de Liber Schimb să se modernizeze producția agricolă din Republica Moldova?
Gheorghe Gaberi: „Ne-a ajutat foarte mult, fiindcă a fost nevoie să schimbăm tehnologiile, a fost nevoie să schimbăm soiurile de culturi agricole, să procurăm tehnică modernă, de aceea am fost în pas cu timpul, fapt care ne-a și permis să venim acolo și să ne încadrăm în toate cerințele Uniunii Europene, pentru că astăzi noi pe produsele vegetale, în afară de câteva produse, avem cote, însă nu avem un sistem specific de acces în piață. Sunt recunoscute toate actele noastre, adică sistemul de producere și certificare a produselor din Republica Moldova este considerat conform cu cel din Uniunea Europeană, în afară de, iată, începând cu 1 decembrie, vom putea exporta și semințele, care prezintă un produs cel mai riguros verificat în toată lumea, iar după o misiune de audit, apoi după discuții de doi ani în parlamentele țărilor și ulterior în Parlamentul European, sistemul de producere și certificare a produselor a fost recunoscut conform și vom putea să vindem în Uniunea Europeană și semințele, un produs cu valoare adăugată. Și având o experiență mare, am putea să câștigăm bani din acest export.”
