Grupul Statelor Împotriva Corupției, organism de experți anti-corupție de pe lângă Consiliul Europei își exprimă în ultimul raport privind Moldova, nemulțumirea față de lentoarea în aplicarea reformelor în ceea ce privește standardele anticorupție pentru parlamentari, judecători și procurori. Se exagerează cu utilizarea procedurilor de urgență, care nu oferă avantajul unei consultări și a celorlalte părți interesate de o anumite lege sau alta, deputații lucrează în afara rigorilor unui cod de conduită, judecătorii nu sunt inamovibili, iar procurorii riscă să devină unelte ale guvernului, iată principalele elemente menționate în raport. O imagine mai detaliată a problemelor indicate în raport, într-un interviu acordat în exclusivitate corespondentei Europei Libere la Strasbourg, Iolanda Bădiliță, de către Gianluca Esposito, director executiv al GRECO.
Europa Liberă: Domnule Esposito, cel mai recent raport al GRECO exprimă nemulțumirea corpului de experți pentru progresul infim inregistrat de R.Moldova în implementarea reformelor privind parlamentarii, judecătorii și procurorii. În ce îi privește pe membrii parlamentului, criticați faptul că folosesc prea mult ordonanțele de urgență, dar și inexistenta unui cod de conduită al parlamentarilor.
Doar 4 din cele 14 recomandări pe care le-am făcut în 2018 au fost implementate
Gianluca Esposito: „Da, tonul raportului este negativ, căci doar 4 din cele 14 recomandări pe care le-am făcut în 2018 au fost implementate. Referitor la procedurile de urgență aș vrea să subliniez că ceea ce noi dorim este ca orice propunere legislativă să beneficieze de o consultare prealabilă corespunzătoare, astfel ca și alte părți interesate din societatea civilă sau din opoziția politică, de pildă, să poată exprima un punct de vedere. Acest lucru oferă o legitimitate mai mare orcărui demers guvernamental sau parlamentar. De aceea, nu recomandăm utilizarea pe scară largă a procedurilor de urgență. Codul de conduită este un instrument preventiv. Nu cred că putem aștepta nimic mai puțin decât un comportament exemplar din partea celor care dețin o demnitate publică. Iar codul de conduită determină foarte clar ce conduită trebuie să aibă parlamentarii. O dată ce va fi adoptat, vom verifica dacă este implementat. Cu regret trebuie să constat că în ciuda recomandărilor noastre din 2016, codul de conduită nu a fost încă definivat și votat. Avem o relație foarte bună cu autoritățile moldovene, iar ministrul justiției acordă o mare atenție recomandărilor noastre, dar cum aceste recomandări sunt pentru parlamentari, aceștia sunt cei care trebuie să treacă la acțiune. Trebuie să se înțeleagă că implementarea recomandărilor noastre va conduce la o încredere mai mare a populației în cei care se află la conducerea țării. De aceea, cred că este foarte important pentru parlamentari să urgenteze lucrul la codul de conduită, să îl adopte și, cel mai important, să îl implementeze.”
Europa Liberă: Există vreo țară membră a Consiliului Europei unde nu există cod de conduită al parlamentarilor?
Gianluca Esposito: „Aceasta este o recomandare standard a GRECO. Multe țări nu au cod de conduită altele nu au încă- dar procesul este în desfășurare. Ca atare, Moldova nu este un caz unic. Noi nu facem clasamente. Nu comparăm țările între ele, pentru că nu este relevant. Ce este relevant pentru Moldova este ce se întâmplă în Moldova. Câtă vreme o țară a aderat la standardele noastre, ne așteptăm să adopte recomandările noastre. Nu trebuie să așteptăm să apara probleme și apoi să adoptăm aceste măsuri gândite să fie preventive. De multe ori, autoritățile dintr-o țară acționează când apare un scandal. Iar atunci este prea târziu. De aceea recomandăm aplicarea acestor măsuri acum, înainte de declanșarea unor probleme regretabile. Iar codul de conduită este un instrument în favoarea parlamentarilor, căci îi ajută să fie mai puțin coruptibili.”
Europa Liberă: Ce ne puteți spune despre recomandările Dvs privind justiția.
Gianluca Esposito: „Pentru noi, o justiție independentă este o precondiție pentru o luptă împotriva corupției eficientă. Am emis o serie de recomandări prin care solicităm aplicarea unor masuri care vor întări independența justiției. In sistemul de justiție moldovean există o perioadă de probă de 5 ani după numirea unui judecător. Am recomandat abolirea acestei prevederi. Există temerea ca după acestă perioadă judecătorii pot fie mutați sau demiși din funcție, de aceea, recomandăm cu tările aplicarea inamovibilității judecătorilor. O altă recomandare se referă la Consiliul Superior al Magistraturii. Recomandarea noastră este ca cel puțin jumătate dintre judecători din această structură să fie formată din judecători aleși de către judecători. Știu că reforma justiției are loc în paralel cu reforma constituțională din Moldova, iar speranța noastră este ca o dată ce reforma constituțională finalizată, și recomandările noastre privind justiția să fie implementate.”
Europa Liberă: Legat de procurori, menționați că nici un progres nu s-a realizat în documentarea intervențiilor ierarhice legate de un caz.
Gianluca Esposito: „Situația procurorilor este foarte diferită de la o țară la alta. Există țări unde procurorii sunt total independenți, si altele în care procurorul aparține ierarhiei din sistemul de justiție sau din alte structuri executive. Noi nu evaluăm nici unul din aceste modele, nu spunem ca unul este bun, iar altul mai puțin bun. Totuși, ce ne interesează este ca procurorii să nu devină brațul înarmat al guvernului aflat la conducerea țării într-un moment sau altul, ci să acționeze doar în interesul justiției și al statului de drept. Sigur, procurorii pot primi instrucțiuni, dar acestea trebuie verificate, de sistemul de verificări si echilibrari intre puterile statului. De aceea aceste instructiuni trebuie atent documentate si verificate. Ideea este, ca acțiunile procurorului trebuie să urmărească îndeplinirea justiției în statul de drept si nu îndeplinirea unor interese ale celor aflați la putere într-un anumit moment.”
