Senatul american a confirmat-o pe Gina Haspel in functia de director al Agentiei americane pentru informatii si contrainformatii, CIA. Cum s-a ajuns la acest rezultat in ciuda unor audieri pline de critici? O relatare de la corespondentul Europei Libere la Washington.
Citiva democrati au fost convinsi sa voteze pentru Gina Haspel, in ciuda temerilor cu privire la rolul acesteia in folosirea torturii, in cazurile unor suspecti de terorism si faptului ca Haspel a participat la mușamalizarea faptelor comise.
Votul a fost 54 in favoarea nominalizarii si 45 impotriva, sase democrati votind pentru candidata propusa de presedintele Trump. Se pare ca Gina Haspel a fost ajutata de interventiile de ultim moment făcute de doi fosti directori CIA, Leon Panetta si John Brennan care i-au convins pe cei sase democrati sa voteze in favoare.
Trump a ezitat cu privire la aceasta nominalizare, exprimind pe alocuri nesiguranta cu privire la sansele lui Haspel. Ea insasi a propus Casei Albe sa se retraga la un moment dat, nedorind sa angreneze agentia int-un scandal care sa-i diminueze credibilitatea. Trump i-a cerut in cele din urma sa-si mentina candidatura, dupa ce spusese anterior ca ii va sprijini orice decizie.
Ea nu are o relatie la fel de apropiata cu presedintele cum a fost cazul cu predecesorul ei, Mike Pompeo, actual secretar de stat. Se pare insa ca Gina Haspel a reusit sa influenteze pozitiile presedintelui fata de Rusia, a carei agresivitate pe arena internationala constituie o amenintare de securitate pentru America. Ea a fost cea care a insistat pentru o riposta dura, dupa incercarea de asasinare a unui fost agent rus, la Londra, atentat pus pe seama Moscovei. Au fost expulzati atunci din Statele Unite 60 de agenti sub acoperire rusi.
Gina Haspel devine astfel prima femeie la cîrma importantei agentii. Ea a fost agent sub acoperire cea mai mare parte a carierei, incepind sa lucreze in Etiopia, un post care a invatat-o sa contracareze agenti sovietici, Moscova fiind atunci protectorul governului etiopian.
A urmat pozitia de sef de misiune la Baku, in Azerbaijan, unde a ajuns in 1996. Dar mutarea cruciala a carierei sale a fost cererea Ginei Haspel de a face parte din Centrul CIA pentru combaterea terorismului, unde a fost transferata dupa atentatele teroriste din 2001. Criticii ei sustin ca Haspel nu a avut integritatea de a se opune ordinelor cu privire la metode extreme de interogare si nu s-au lasat convinsi la audieri de declaratia ei ca daca situatia s-ar repeta, nu ar mai autoriza folosirea torturii.
Pe de alta parte, ea se bucura de sprijinul ferm al colegilor de agentie fiind considerata unul dintre cei mai calificati candidati nominalizati vreodata sa conduca CIA.
