12 morţi şi peste 70 de răniţi. Acesta este bilanţul tragic al atentatului terorist care a avut loc pe data de 19 decembrie 2016 la Berlin. De atunci s-a scurs aproape un an. Imediat după atentatul comis de islamistul Anis Amri care a călcat cu un camion (TIR) oamenii adunaţi în piaţa de Crăciun din imediata apropiere a bisericii memoriale, presa a acuzat autorităţile de neglijenţe. În urma acestor acuzaţii, Senatul land-ului Berlin a instituit o comisie care urma să investigheze dacă autorităţile ar fi dat dovadă de anumite neglijenţe.
În cursul unei conferinţe de presă, procurorul Bruno Jost a prezentat astăzi raportul final al acestor investigaţii. Din raport se desprinde că între poliţie, serviciile secrete şi oficiul federal pentru migranţi şi refugiaţi comunicarea a fost deficitară. Jost s-a referit mai ales la fluxul unor date privitoare la atentator. Jost a precizat că din cauza numărului mare de refugiaţi, care se aflau în Germania, activitatea autorităţilor a fost îngreunată şi ele nu mai făceau faţă.
Jost a criticat decizia autorităţilor de a stopa supravegherea lui Amri pe data de 15 iunie 2016, deşi s-a ordonat o prelungire a interceptărilor telefonice pînă pe 30 iunie, care apoi a fost extinsă şi pentru următoarele două luni. Totodată, procurorul a criticat faptul că nici filajul lui Amri (adică urmărirea informativă directă) nu a mai fost efectuat, deşi el intrase în vizorul autorităţilor din cauza unor infracţiuni. Procurorul a lansat şi o gravă acuzaţie la adresa Oficiului pentru Combaterea Criminalităţii din Berlin (Landeskriminalamt - LKA) care ar fi putut să-l aresteze pe Amri pentru trafic de droguri. Pentru a ascunde această indolenţă, Oficiul chiar a încercat să distrugă anumite materiale compromiţătoare. Astfel, Amri nu a fost împiedecat de a se deplasa nestingherit pe teritoriul Germaniei.
Deşi Jost a confirmat un şir întreg de greşeli ale poliţiei, el a respins o condamnare pauşală a activităţii forţelor de ordine. „Nu există dovezi din care să rezulte că întreaga poliţie ar fi greşit”, a spus Jost. În acelaşi timp, el s-a referit la greşilile comise de poliţiştii, implicaţi direct în cazul Amri.
Procurorul a criticat şi faptul că poliţia berlineză l-a dezinformat pe Andreas Geisel, deţinătorul portofoliului pentru probleme interne din guvernul land-ului Berlin.
Pînă şi urmărirea atentatorului, care a reuşit să fugă, a fost ordonată cu o întîrziere de 3 ore, în loc să se acţioneze imediat şi în conformitate cu reglementările care prevăd intervenţiile rapide în cazul unui atac terorist.
Atentatorul, împuşcat pe data de 23 decembrie 2016 în Italia, putea fi expulzat în Tunisia. Autorităţile au aşteptat însă amprentele sale din Tunisia, deşi ele existau în banca de date ale Oficiului pentru Combaterea Criminalităţii.
Cu toate că raportul urma să se concentreze doar asupra împrejurărilor din Berlin, el conţine şi trimiteri la greşeli poliţieneşti în alte land-uri federale. Astfel, în Renania de Nord-Vestfalia şi în Baden Württemberg, autorităţile au oprit urmărirea penală a lui Amri care fusese reţinut pentru că deţinea două paşapoarte falsificate.
Dacă nu ar fi existat toate aceste greşeli fatale, atunci atentatul islamist nu ar fi avut loc.
