Dacă în anii trecuţi Germania a fost oarecum ocolită de acţiuni teroriste, în 2016 situaţia s-a schimbat. Noaptea de revelion din Köln a evidenţiat faptul că şi în Germania există forţe latente cu un potenţial infracţional violent necunoscut, care în anumite momente se activează. În noaptea revelionului, la Köln au fost jefuite şi agresate numeroase femei de către tineri din Africa de Nord şi Orientul Apropiat. Autorităţile au reuşit să identifice doar foarte puţini dintre cei care au comis agresiuni.
Pentru grupări şi partide cu doctrine xenofobe şi naţionaliste, incidentele de la Köln au fost dovezi în plus pentru linia lor politică.
Populismul agresiv al susţinătorilor mişcării Pegida (acronimul pentru Patrioţi Europeni contra Islamizării Apusului), al celor din partidul naţionalist-conservator, anti-migraţionist şi eurosceptic Alternativa pentru Germania (AfD), al formaţiunii extremiste de dreapta Partidul Naţional-Democrat din Germania (NPD) s-a concretizat prin incitarea susţinătorilor, prin prozelitism şi propagandă contra sistemului de valori democratice şi principiilor statului de drept liberal. În acest context, cancelara Angela Merkel a devenit ţinta principală a criticilor, fiind atacată şi culpabilizată pentru că a admis anul trecut intrarea în Germania a zecilor de mii de refugiaţi din Siria, Irak şi Afganistan. În pofida acestei propagande contra lui Merkel, articulată într-o formă atenuată şi de către Uniunea Creştin-Socială – bavareză (CSU), popularitatea cancelarei nu a scăzut dramatic, precum s-au grăbit unii să afirme, prezicînd sfîrşitul politic iminent al şefei guvernului. Cifrele sondajelor indică altceva. Astfel, 59 la sută din populaţia Germaniei a salutat anunţul cancelarei de a candida, anul viitor, din nou pentru funcţia de şefă a guvernului federal (a se vedea aici rezultatele sondajului din 8.12. 2016, pe site-ul televiziunii publice, ARD).
Germania a fost confruntată de-a lungul anului 2016 cu mai alte incidente violente în care au fost implicate persoane care au acţionat din motive diferite. Astfel, atacurile violente de la Würzburg, München, Ansbach şi Reutlingen au în comun faptul că au fost săvîrşite de persoane dezechilibrate – psihic sau politic. În cazul făptaşului care a atacat, în iulie, cu un topor şi un cuţit călătorii dintr-un tren spre Würzburg se poate vorbi despre o acţiune de inspiraţie islamistă. Sirianul care a ucis, tot în iulie, la Reutlingen o tînără originară din Polonia a acţionat din motive sentimentale.
Atentatorul, din München, un tînăr de 18 ani, născut în Germania, cu dublă cetăţenie irano-germană, a săvîrşit, tot în luna iulie, o acţiune violentă individuală. În urma studierii materialelor găsite în locuinţa făptaşului sinucigaş, autorităţile au zugrăvit profilul unui psihopat, fascinat de jocuri electronice violente. El mai era fascinat de acţiuni ca, de pildă, cea din Winnenden, din 2009. Un elev cu probleme psihice, în vîrstă de 17 ani, a împuşcat atunci mai multe persoane - elevi şi profesori, iar apoi s-a sinucis. Nu întîmplător, atacatorul din München s-a documentat asupra întîmplărilor din 2009, vizitînd pînă şi localitatea Winnenden, unde a făcut fotografii. Pe de altă parte, a fost fascinat de atentatul teroristului individual de dreapta din Norvegia, Anders Behring Breivik, care în urmă cu 5 ani, pe data de 22 iulie 2011, a ucis peste 70 de persoane. Pentru săvîrşirea faptei, atentatorul de la München a ales, conştient, data de 22 iulie 2016.
Despre atentatorului sinucigaş din Ansbach s-a aflat că este un sirian în vîrstă de 27 de ani, care a venit în Germania în urmă cu 2 ani. Urma să fie expulzat în Bulgaria, pentru că cererea de azil nu i-a fost aprobată. Autorităţile susţin că în trecut a încercat de două ori să se sinucidă. Atentatorul a declanşat explozia unei bombe artizanale, rănind 12 persoane care se aflau în preajma intrării la un concert în aer liber.
Există o paralelă biografică între atentatorul sirian din Ansbach şi prezumtivul atentator asupra Tîrgului de Crăciun din Berlin, din 19 decembrie, care a zguduit întreaga ţară.
Celor doi li s-a refuzat cererea de azil, amîndoi urmau să fie expulzaţi, ceea ce din motive diferite nu s-a-ntîmplat. Totodată, cei doi au acţionat din motive ideologice, de inspiraţie fundamentalist-islamică.
Desigur, atentatele care nu au putut fi împiedicate au fost însoţite de o cu mult mai intensivă dezbatere mediatică decît cele descoperite şi anihilate de către autorităţi. O excepţie constituie cazul unui sirian care locuia în oraşul Chemnitz. În octombrie, acesta urma să fie arestat, fiind suspectat de pregătirea unui atac terorist. A reuşit să fugă la Leipzig, unde a fost capturat şi arestat. Încă înainte de a fi interogat a reuşit să se sinucidă în celula nesupravegheată.
Pentru contrabalansarea pericolului terorist, măsurile de siguranţă vor trebui sincronizate cu noua realitate. În ce măsura politica va reuşi să găsească răspunsurile adecvate se va vedea anul viitor, cînd vor avea loc şi alegerile generale.
