Premierul Ion Chicu a anunțat miercuri, 23 decembrie, demisia guvernului, în urma unei întrevederi cu președintele în exercițiu Igor Dodon și președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi.
El a declarat că scopul deciziei este declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. „Este un obiectiv pe care l-am declarat prioritar pentru a aduce la normalitate țara”, a declarat Ion Chicu.
Parlamentul urma să dezbată miercuri moțiunea de cenzură înaintată de PAS, Platforma DA și Partidul Democrat împotriva guvernului Chicu dar acum a fost anulată, pentru că moțiunea de cenzură nu mai are „obiect”, a precizat președinta Parlamentului, Zenaida Greceanîi. Următoarea ședință în plen este joi, când președinta aleasă Maia Sandu o să depună jurământul.
„Acest parlament nu reprezintă rezultatul alegerilor. Trebuie dizolvat” a mai declarat Greceanîi. Același lucru l-a afirmat și premierul Ion Chicu.
Demisia guvernului vine cu o zi înainte de încheierea mandatului președintelui Igor Dodon, care este urmat de fosta lideră PAS, Maia Sandu. Noua președintă aleasă depune jurământul joi, 24 decembrie.
Președintele în exercițiu, Igor Dodon a declarat la rândul său că „am asigurat mai întâi stabilitatea financiară. E o decizie luată la momentul potrivit, nu sub presiunea protestelor. Cei care critica, își vor aminti încă de acest guvern”. El a reamintit că de joi, noua președintă Maia Sandu va conduce consultările pentru formarea unui nou guvern sau, în cazul unui eșec, declanșarea de alegeri anticipate. „Noi suntem deschiși” a mai declarat Dodon, care va relua conducerea Partidului Socialiștilor după ce își încheie, oficial, mandatul prezidențial.
În ce condiții se poate ajunge la alegeri anticipate?
Alexandru Tănase, fost ministru al Justiție și președinte al Curții Constituționale declara Europei Libere într-un interviu, realizat imediat după victoria Maiei Sandu în alegerile prezidențiale:
„Există motive foarte clare în Constituție care reglementează procedura de dizolvare a parlamentului. Deci, în cazul de față, este vorba de imposibilitatea parlamentului de a vota legi și cea de-a doua - imposibilitatea de a forma un guvern. Noi, la ora actuală, avem un guvern în funcție, iar parlamentul nu știu dacă poate vota legi, el aparent le votează. În sensul acesta nu există o problemă și nu văd cum Curtea Constituțională ar putea constata circumstanțele care justifică dizolvarea parlamentului în condițiile de astăzi, dar în cazul în care guvernul demisionează și nu va fi posibilă învestirea unui nou guvern, atunci în mod clar, peste 90 de zile, președintele va avea dreptul să meargă la Curtea Constituțională și să ceară constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea parlamentului”.
