Guvernarea PAS a recunoscut că se grăbește încet cu reforma administrativă, spunând că vrea să o pregătească mai bine în cadrul unor discuții mai largi în societate.
Optimizarea numărului de primării și lichidarea raioanelor, despre care se discută în ultimii ani, a fost cerută marți în cadrul Adunării generale aleșilor locali, care s-a ținut în format online. Cum la ședință a asistat toată conducerea țări, a fost un bun prilej pentru unii primari să revină la problemele raportate anterior, dar nesoluționate, din punctul lor de vedere: salariile nemotivante pentru tineri în administrația publică locală, lipsă de autonomie financiară și simularea dialogului cu puterea centrală.
Chiar dacă reforma structurilor de administrare locală este un subiect de mare interes și alteori e prezentat ca o urgență, guvernarea și primarii ar trebui să înțeleagă mai întâi ce anume urmează să se schimbe pentru cetățeanul de rând, adică beneficiarul acestor reforme. Or pentru asta e necesară desfășurarea unor discuţii sincere, fără emoţii, astfel și-a motivat preşedintele parlamentului, Igor Grosu, opțiunea pentru vechea zicală latina Festina lente.
În acelaşi timp, prim-ministra Natalia Gavriliţa a declarat că atunci când este întrebată despre reforma din acest domeniu, răspunde că are în vedere un pic altceva decât alţi colegi, şi anume creşterea autonomiei locale sau mai multe fonduri gestionate de primării, digitalizarea serviciilor statului şi mai multă transparenţă.
„De parcă reforma administrativă ar fi un eveniment unic care o să vină şi o să rezolve toate problemele şi după ea nu vor mai rămâne probleme de rezolvat. Ideea că o reformă administrativă va avea loc timp de un an sau doi şi că aceasta va rezolva toate problemele administrării localităţilor este o iluzie. Chiar şi cea mai complexă formulă de reformă nu va însemna sfârşitul schimbărilor în administraţia publică locală şi va necesita noi şi noi intervenţii pentru a ne adapta noilor cerinţe ale comunităţilor, ale vremurilor şi ale cetăţenilor”.
Preşedinta Maia Sandu s-a limitat la a menţiona un anumit „spaţiu de discuţii” pentru a „elimina ineficienţele la nivelul consiliilor raionale”.
Primari care au luat cuvântul după înalții decidenţii politici au cerut o viziune mai concretă din partea partidului aflat la putere în ce priveşte reforma administrativă. În plus, le-au enumerat ceea ce s-ar numi „ghemul de probleme” moştenite de la alte guvernări.
Primarul de la Edineţ, Constantin Cojocaru, preşedinte al reţelei oraşelor şi municipiilor: „Dacă am întreba azi cu ce se ocupă APL 2 [raioanele – n.r.] în afară de intrigi politice locale, probabil nimeni nu ar putea oferi un răspuns pe potrivă. Astăzi medicina este la CNAM, şcolile la autogestiune, cultura şi socialul ar putea reveni la primării, pentru că în esenţă acolo şi sunt, şi s-a terminat cu APL 2. Mâncarea neîntemeiată a banului public şi atât. În ceea ce ţine de APL 1 am putea oferi un ciclu electoral pentru amalgamare voluntară, ca peste un ciclu să revenim şi aici la normalitate, iar acolo unde nu s-a reuşit să revină deja factorul politic”.
Noi nu avem specialişti funciari, arhitectori, economişti, jurişti, specialişti în atragerea investiţiilor
La rândul său, primarul or. Drochia, Nina Cereteu, spune: „Primăriile rămân fără specialişti, un specialist îndeplineşte atribuţiile pentru trei. În asemenea condiţii ce fel de calitate a actului administrativ poate fi vorba? Noi nu avem specialişti funciari, arhitectori, economişti, jurişti, specialişti în atragerea investiţiilor. Cum îi putem noi atrage şi motiva pe acei tineri speciuualişti cu 5 mii de lei salariu, în condiţiile în care preţurile cresc continuu, iar cerinţele faţă de ei sunt colosale”.
Iată alte câteva deficienţe aduse în discuţie de edili - presiuni administrative din partea unor instituţii centrale, precum Autoritatea Naţională de Integritate şi oficiile teritoriale ale cancelariei de stat și tergiversarea delimitării teritoriului şi imobililor, în consecinţă de 30 de ani multe proprietăţi rămân în continuare fără stăpân. Primarul Chişinăului, Ion Ceban, s-a referit la acest ultim aspect. Tot el a cerut PAS să-şi respecte propriile promisiuni electorale în ceea ce priveşte descentralizarea. Şi nu în ultimul rând, Ceban a profitat de platforma numeroasă a aleşilor locali, cerând guvernării ajutoare pentru plata facturilor mărite simţitor la gaze în cazul şcolilor, grădiniţelor şi spitalelor din subordine.
În replică, şefa guvernului Natalia Gavriliţa i-a reproşat că s-ar ocupa de populism. Executivul nu va oferi subvenţii instituţiilor publice, a spus ea, acele cheltuieli publice suplimentare la întreţinere vor fi ajustate ulterior la rectificarea de buget.
La capitolul salarizării în administraţia publică, prim-ministra a spus că lucrează la o analiză funcţională şi o revizuire a cadrului legal, dar că azi aparatul birocratic consumă excesiv de multe resurse, iar mulţi funcţionari nu ar fi productivi.
