Zelenski și comandantul-șef Oleksandr Sîrski au vizitat poziții ale trupelor ucrainene din regiunea estică Donețk, care au rezistat atacurilor intense ale Rusiei din ultimele luni.

Totodată, Zelenski s-a întâlnit cu oficiali locali, cu care a discutat despre problemele cu care se confruntă populația din apropierea liniei frontului – aprovizionarea cu apă, asistența socială, reconstrucția locuințelor, ajutoarele pentru apărare și evacuare.

El s-a arătat surprins că funcționari de rang înalt de la Kiev nu au vizitat zona de o jumătate de an și mai mult.

„Va exista o conversație separată la Kiev, inclusiv cu oficialii guvernamentali care ar trebui să fie aici și în alte locuri din apropierea frontului, în sate cu probleme dificile, în care oamenii au nevoie de soluții imediate. Soluții care nu sunt vizibile de la Kiev. Și am fost surprins că unii oficiali guvernamentali relevanți nu au fost aici de șase luni sau mai mult. Vom avea o conversație serioasă și voi trage concluziile adecvate cu privire la aceștia”, a declarat președintele, într-un mesaj video înregistrat la intrarea în orașul Pokrovsk.

Zelenski a vizitat frecvent zonele de pe linia frontului în timpul războiului, notează agenția AP.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina începe să primească muniție, în sfârșit. Primele livrări au ajuns în țară

De această dată, el a mers în regiunea Donețk pentru a-l prezenta militarilor din prima linie pe noul șef al Comandamentului forțelor comune, Andrii Hnatov.

Hnatov l-a înlocuit recent pe Iurii Sodol, care a deținut această funcție din februarie 2023.

Zelenski nu a oferit nici o explicație pentru această schimbare, care însă a venit după ce respectatul șef al regimentului Azov, Bohdan Krotevici, a difuzat un mesaj video în care îi reproșa unui general anonim că „a ucis mai mulți soldați ucraineni decât orice alt general rus”, acuzându-l de incompetență.

Mai multe medii ucrainene, citând surse anonime din cadrul forțelor armate, au scris că veteranul regimentului Azov l-ar fi avut în vedere pe generalul Sodol.

În ultimele 24 de ore, armata rusă a bombardat 20 de localități din regiunea Donețk, omorând o persoană și rănind cel puțin nouă, potrivit autorităților locale. Aproximativ 250 de persoane au fost evacuate din regiunea Donețk începând de marți, au precizat oficialii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit proiectului, informează dpa, deportarea va fi posibilă dacă imigrantul a aprobat fie și o singură crimă teroristă, nu mai multe, ca în prezent. Nu va mai fi nevoie, pentru deportare, nici de o condamnare penală.

Exprimarea acordului pentru terorism va putea fi considerată nu doar postarea de conținut de această natură pe platformele sociale, ci chiar și marcarea cu „like” a postărilor altora, de pildă pe YouTube, Instagram sau TikTok.

Coaliția de guvernământ din Germania (Social-Democrați, Verzi, Liber-Democrați) a prezentat propunerea ca reacție la înmulțirea postărilor negative după atacul Hamas din 7 octombrie din Israel, dar și după uciderea unui polițist german, înjunghiat în marginea unui miting anti-islamist, la Mannheim, anul acesta, de către un solicitant de azil din Afganistan.

Ministra de Interne germană Nancy Faeser, care a propus modificările, a spus că astfel guvernul „ia măsuri dure împotriva delictelor islamiste și antisemite online”.

Criticii din opoziția de stânga au caracterizat însă proiectul ca pe un atac împotriva libertății cuvântului, comparând măsurile preconizate cu cele folosite de regimurile totalitare.

• Te-ar putea interesa și: Germania simplifică procedurile de acordare a vizelor pentru muncitorii calificați

„Faptul că ministra de Interne Faeser pare să plănuiască de acum să deporteze oameni din cauza unei postări pe rețele este punctul culminant al unei tendințe îngrijorătoare”, a spus în parlament Clara Bünger, deputată a partidului radical de stânga Die Linke.

Bünger a observat că încarcerarea cuiva în Turcia sau Rusia din cauza unei postări pe net este condamnată frenetic de obicei de politicienii germani, dar – a spus ea - „Germania însăși merge de-acum în aceeași direcție”.

În favoarea legii s-a pronunțat călduros vicecancelarul Robert Habeck, din partidul Verzilor, care a spus că este „o mare realizare”. El a părut să confirme că legea ar putea fi folosită mai ales împotriva exceselor islamiștilor, spunând că „Islamul își are locul în Germania, dar islamismul, nu”.

Reuters notează că proiectul de lege apare pe fondul creșterii popularității formațiunii de dreapta anti-imigraționiste Alternativa pentru Germania (AfD). Recent, guvernul german a discutat și posibilitatea repatrierii în țări extrem de nesigure, ca Afganistan sau Siria, a solicitanților de azil care se dedau la acțiuni violente. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un proiect de lege în acest sens a fost examinat la 26 iunie în Comisia parlamentară economie, buget și finanțe.

Documentul acordă dreptul locuitorilor din stânga Nistrului de a-și înmatricula mașinile cu așa-numitele plăcuțe neutre, până pe 31 decembrie 2026, ceea ce le permite să participe în traficul internațional.

Autorii inițiativei spun că, spre deosebire de plăcuțele eliberate de structurile transnistrene autoproclamate, plăcuțele neutre eliberate de autoritățile R. Moldova permit statului să verifice prin sistemul internațional de drept mașinile înmatriculate pentru a evita situațiile în care acestea sunt declarate pierdute sau furate.

Totodată, proprietarii automobilelor cu numerele neutre pot fi identificați de către autoritățile de la Chișinău, iar în cazul implicării în accidente rutiere aceștia pot fi supuși răspunderii juridice.

Acest mecanism însă nu vizează autovehiculele folosite în activitatea comercială.

• Te-ar putea interesa și: Plăcuțe neutre pentru mașinile transnistrene, dar nu pentru toate

După examinarea proiectului de către comisiile parlamentare, acesta va fi înaintat spre examinare în plenul legislativului. Legea va intra în vigoare dacă va fi votată de parlamentari și ulterior publicată în Monitorul Oficial.

Chișinăul și Tiraspolul au convenit, în septembrie 2018, ca automobilele din regiunea transnistreană să fie înmatriculate cu numere neutre pentru a fi admise în traficul internațional, dar și pentru ca autoritățile constituționale să poată documenta și ține evidența acestor mașini. În acest scop, au fost deschise oficii teritoriale ale Agenției Servicii Publice la Tiraspol și la Râbnița și a fost simplificat mecanismul de acordare a acestor plăcuțe.

Totodată, toți șoferii din stânga Nistrului își pot înmatricula autovehiculele și cu numere moldovenești, urmând o procedură simplificată și fără susținerea probelor adiționale, cu obținerea permisului de conducere al R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Generalul Gheorghiță Vlad se află într-o vizită oficială la Chișinău, în perioada 25-27 iunie. Marți, el a avut o întrevedere cu ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și comandantul Armatei Naționale, general de brigadă Eduard Ohladciuc.

Șefii armatelor celor două țări au vorbit despre perspective de intensificare a colaborării bilaterale, modernizarea Armatei Naționale, participarea la operaţiunile de menţinere a păcii cu mandat internațional, dar și despre securitatea regională, potrivit unui comunicat al ministerului moldovean al Apărării.

Generalul Gheorghiță Vlad a spus că „dialogul pe dimensiunea militară” dintre România și R. Moldova va fi aprofundat prin „noi proiecte și inițiative direcționate spre modernizarea Armatei Naționale”, dar și prin creșterea „nivelului de interoperabilitate” între militarii de pe ambele maluri ale Prutului prin participarea comună la exerciții și misiuni, dar și prin sporirea rezilienței naționale la amenințările hibride.

• Te-ar putea interesa și: Statele Unite, Canada și Marea Britanie, împreună împotriva amestecului Rusiei în alegerile prezidențiale din R. Moldova

În acest context, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a subliniat că România „a fost și este un partener strategic valoros” pentru Republica Moldova.

Pe parcursul zilei de miercuri, generalul Gheorghiță Vlad va avea întrevederi la Președinția și Parlamentul Republicii Moldova.

Pe 21 iulie, Guvernul de la Chișinău și-a dat acordul pentru ratificarea în Parlament a unui amendament la acordul moldo-român de cooperare în domeniul militar, semnat în 2012.

• Te-ar putea interesa și: Undă verde pentru cooperarea militarilor din R. Moldova și România la operațiile multinaționale

Potrivit documentului, Acordul se completează cu un articol care va permite României să sprijine participarea militarilor moldoveni la operații multinaționale – sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE – inclusiv logistic - transport, servicii de telefonie și internet -, financiar, medical, şi pentru evacuare în situații de urgență.

Potrivit NewsMaker, pe 18 iunie, Ministerul Apărării a respins drept false afirmații ale oligarhului fugar Ilan Șor, care se ascunde de justiția moldoveană în Rusia și care a spus că, prin acest acord, armata moldoveană ar deveni parte a celei române. Ministerul a spus că acordul stabilește „susținerea logistică și administrativă reciprocă” între militarii din România și R. Moldova în timpul unor misiuni și operații comune.

Concomitent cu vizita delegației române, în perioada 24-28 iunie, Armata Națională găzduiește exercițiul multinațional „Scutul Păcii 2024”. La antrenamente participă aproape 600 de militari din Republica Moldova, România, Statele Unite ale Americii și din alte țări partenere.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Numirea în această funcție a lui Rutte a devenit o formalitate după ce singurul său rival oficial pentru acest post, președintele român, Klaus Iohannis, a anunțat săptămâna trecută că se retrage din cursă, după ce nu a reușit să se impună, scrie Reuters.

Decizia de numire a lui Mark Rutte la șefia NATO a fost luată de ambasadorii țărilor membre la o întrunire de la sediul alianței din Bruxelles. Președintele SUA, Joe Biden, îl va primi în mod oficial la summitul de la Washington din 9-11 iulie.

Premierul demisionar olandez, aflat la putere în ultimii 14 ani, va prelua mandatul de secretar general al NATO pe 1 octombrie. Actualul deținător al funcției, norvegianul Jens Stoltenberg, a avut un mandat de peste un deceniu, extins repetat de aliați de la invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022.

De la anunțarea candidaturii sale pentru această funcție, Rutte a fost susținut în special de SUA, Marea Britanie, Franța și Germania. Mai reticente s-au arătat țările din estul Europei, care au insistat că este timpul ca un reprezentant al lor să ocupe acest post. Pretenția a fost în cele din urmă retrasă, iar Rutte a primit și sprijinul lor.

• Te-ar putea interesa și: România donează Ucrainei un sistem Patriot, iar Iohannis renunță la candidatura la șefia NATO

Alte două state reticente la candidatura sa au fost Ungaria și Turcia. Budapesta a așteptat scuze pentru unele afirmații ale premierului olandez despre politicile guvernului condus de Viktor Orban. Nu este limpede dacă Rutte s-a conformat, dar a avut o vizită la Budapesta încheiată cu declarații cordiale.

Mandatul lui Mark Rutte ar urma să fie marcat de războiul din Ucraina și relațiile tot mai tensionate cu Rusia, dar și de posibila revenire la Casa Albă a lui Donald Trump, care a pus sub semnul întrebării dorința SUA de a sprijini membrii alianței în cazul unui atac asupra acestora. (C.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit lui Zelenski, în Ucraina s-au întors luptători din Garda Națională, Forțele Navale, Armata Națională, apărarea teritorială și trupele de grăniceri. „Cei care au apărat Mariupolul. Cei care au apărat Cernobîlul. Cei care au fost pe direcțiile Herson, Donețk, Harkov, Zaporojie și Luhansk”, a scris el pe Telegram, mulțumind tuturor celor care au fost implicați în proces, precum și Emiratelor Arabe Unite, care au mediat eliberarea militarilor.

La Moscova, Ministerul Apărării a spus că militarii ruși eliberați vor fi aduși în capitală pentru tratament și reabilitare în unitățile medicale ale ministerului.

Un reprezentant al Statului Major al armatei ucrainene, Andrii Kovalev, a anunțat că Mitropolitul Bisericii Ortodoxe Ucrainene Ionafan (cu numele de mirean Anatoli Elețkih), o structură subordonată Patriarhiei Moscovei, a fost parte a schimbului de prizonieri. În august 2023, un tribunal ucrainean l-a condamnat pe Mitropolitul Ionafan la cinci ani de închisoare pentru că a sprijinit invazia rusă în Ucraina. Mitropolitul a stat aproape un an în arest la domiciliu. Marți, Biserica Ortodoxă Rusă a anunțat că Mitropolitul Ionafan, în vârstă de 75 de ani, a fost eliberat pe 22 iunie, în urma intervenției Patriarhului rus Kiril.

• Te-ar putea interesa și: Condamnat de Ucraina pentru sprijinirea Rusiei, mitropolitul Ionafan va fi trimis la Moscova

Schimbul anterior de prizonieri între Ucraina și Rusia - conform formulei „75 pentru 75” – a avut loc pe 31 mai 2024. Șeful biroului prezidențial de la Kiev, Andrii Ermak, a declarat că printre soldații și ofițerii care s-au întors în Ucraina s-au aflat și 19 persoane care au fost capturate de ruși pe Insula Șerpilor, iar alte 10 au luptat la Mariupol. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit ministerului Educației, doar candidații la studii superioare de master, precum și cetățenii străini, indiferent de nivelul de studii pe care îl aleg, vor depune dosarele direct la universități.

Sesiunea suplimentară va avea loc între 10-14 august, iar lista persoanelor înmatriculate va fi anunțată pe 20 august.

Candidații vor putea depune dosarele la: Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei, Academia de Studii Economice din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, Universitatea de Stat din Comrat, Universitatea de Stat din Taraclia, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Academia Militară „Alexandru cel Bun”, Academia „Ștefan cel Mare”, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Totodată, absolvenții de liceu pot opta și pentru instituții private: Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Universitatea de Studii Europene din Moldova, Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere” și Universitatea Cooperatist-Comercială.

Ca urmare a sistării/suspendării activității didactice, nu va fi organizată admitere la: Universitatea Slavonă, Institutul de Științe Penale și Criminologie Aplicată, Institutul Internațional de Management IMI-NOVA și Universitatea Americană.

• Te-ar putea interesa și: Specialitățile pedagogice, prioritare la admiterea în universități în 2024

Un sfert din cele circa 8.700 de locuri în universități finanțate din bugetul de stat în anul de studii 2024-2025 vor fi la științele educației. În acest fel, autoritățile speră să acopere cele peste 2.000 de posturi vacante de profesori și educatori din școlile și grădinițele din Moldova.

Potrivit ministrului Educației, Dan Perciun, candidații la specialitățile pedagogice vor fi înmatriculați cu medii nu mai mici de 6. 50 și nu 7, cum se anunța anterior.

Perciun a menționat că din cauza deficitului de cadre didactice, schimbările vor intra în vigoare, începând cu anul viitor.

El a mai spus că cele mai mici medii, de 5, de fapt sunt la candidații care sunt înmatriculați la specialitățile agricole, drept, și nu la pedagogie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Înscrierea pentru „Programul Regional Reporting Fellowship” va fi deschisă până la data de 1 iulie, iar doritorii pot depune cerere de înscriere AICI.

Bursierul din R. Moldova, care va fi selectat în urma unui concurs, va petrece opt luni în biroul Europei Libere (RFE/RL) din Chișinău, unde va contribui la activitatea de zi cu zi a redacției, îndrumat de o echipă de jurnaliști cu experiență.

Câștigătorul sau câștigătoarea va primi o bursă pe durata celor opt luni, un spațiu de lucru și toate echipamentele necesare. Programul deschis pentru nouă țări prevede și o călătorie de două săptămâni la sediul RFE/RL din Praga, pentru cursuri de jurnalism și schimb de experiență.

Scopul bursei este de a oferi jurnaliștilor aflați la început de drum cunoștințele și expertiza editorială necesare pentru practicarea unui jurnalism independent, profesionist și etic, în serviciul publicului.

O presă liberă și puternică reprezintă și o garanție împotriva dezinformării, promovând buna guvernare și pacea regională, iar bursa are la bază misiunea RFE/RL de a furniza publicului un conținut jurnalistic corect, în sprijinul democrației și drepturilor omului.

Acest program de burse este finanțat printr-un grant de la Departamentul de Stat al Statelor Unite.

Criteriile de eligibilitate sunt:

• Studii în jurnalism sau într-un domeniu conex;
• Experiență de cel puțin doi ani în jurnalism;
• Angajament față de misiunea RFE/RL și intenția de a lucra în țara de origine, acolo unde este posibil.

Cererea de înscriere trebuie să includă:

• Curriculum vitae, inclusiv informații de contact actuale;
• Scrisoare de motivație;
• 3 mostre de lucru.

Materialele de candidare pot fi expediate în limba română, dar trebuie furnizată și o copie a CV-ului în limba engleză.

Candidații preselectați vor fi contactați și invitați să participe la un interviu telefonic, online sau în persoană, ca parte a procesului de selecție.

Măsura este o consecință la represaliile Uniunii Europene împotriva mai multor instituții de presă rusești, arată sursa citată, preluată de Reuters.

Uniunea Europeană a suspendat în luna mai distribuția a patru „rețele de propagandă legate de Kremlin” și a interzis drepturile lor de difuzare pe teritoriul blocului european.

Interdicția s-a aplicat împotriva Voice of Europe, agenției de presă RIA și ziarelor Izvestia și Rossiiskaia Gazeta.

• Te-ar putea interesa și: Comisia Europeană confirmă decizia de interzicere a patru instituții media rusești

Ministerul rus de Externe a răspuns marți (25 iunie), publicând o listă de 81 de instituții media din 25 de state membre UE, precum și posturi paneuropene, ale căror emisiuni a spus că nu vor mai fi disponibile pe teritoriul rus.

Acesta a acuzat publicațiile că „distribuie în mod sistematic informații inexacte” despre ceea ce Rusia numește „operațiunea sa militară specială” din Ucraina.

Agenția de presă Agence France-Presse din Franța, compania de televiziune de stat ORF din Austria, radiodifuzorul irlandez RTE și agenția de știri EFE din Spania se numără printre insituțiile media afectate de decizia Rusiei, alături de multe alte posturi naționale de radio, ziare și Politico.

„Federația Rusă a avertizat în mod repetat, la diferite niveluri, că hărțuirea cu motivații politice a jurnaliștilor autohtoni și interdicțiile nejustificate asupra presei rusești în UE nu vor rămâne fără răspuns”, a spus ministerul de Externe într-un comunicat.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Unii condamnați, alții achitați în așa-numitul dosar „Laundromat”, 14 foști și actuali judecători au depus cereri de recuperare a daunelor morale.

Ministerul Justiției a declarat pentru portalul Anticoruptie că toate deciziile judecătorești au fost contestate, iar instituția solicită în toate cazurile respingerea acțiunilor ca fiind neîntemeiate.

Investigațiile în dosarul „Laundromat” au început în 2016, dar peste patru ani Procuratura Anticorupție i-a scos de sub urmărire penală pe magistrații vizați, invocând lipsa probelor.

Potrivit investigațiilor jurnalistice, operațiunea de „spălare” prin bănci moldovenești a banilor proveniți din surse obscure din Rusia ar fi avut loc între anii 2010-2014. Anchetatorii au evaluat suma la 20 de miliarde de dolari, dar, potrivit experților care au urmărit cazul, ar fi fost vorba de mai mult de 70 de miliarde. Jurnaliștii de la publicația moscovită „Novaia Gazeta”, în colaborare cu rețeaua internațională de investigații OCCRP, scriau în 2017 că banii proveneau din contracte valoroase de la companii de stat rusești, din contrabandă cu produse electronice, produse cu destinație militară sau delapidări bancare.

• Te-ar putea interesa și: Veaceslav Platon, condamnat în absență la 20 ani de închisoare, la Moscova

Rolul judecătorilor moldoveni în această schemă ar fi fost să legalizeze decizii de preluare a banilor proveniți din Federația Rusă în calitate de datorii fictive. După emiterea ordonanțelor de încasare a acestor datorii, sumele treceau prin conturi bancare din Moldova către bănci din Letonia și firme offshore, iar de acolo își pierdeau urma.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agențiile de presă relatează, citând surse apropiate negocierilor, că fostul premier portughez António Costa va fi președintele Consiliului European, în locul belgianului Charles Michel.

Prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, va fi noua șefă a politicii externe a UE, în postul ocupat în prezent de Josep Borrell, din Spania.

Acordurile au fost atinse înaintea summitului de joi și vineri al liderilor UE, unde se va decide, printre altele, cine va conduce instituțiile europene în următorii cinci ani.

Ca să fie nominalizată, von der Leyen are nevoie de o „majoritate calificată” a liderilor UE, reprezentând cel puțin 20 de țări și 65% din populația blocului cu 27 de membri.

După nominalizare, ea ar urma să ceară votul unei majorități de membri ai Parlamentului European, în săptămânile următoare.

Președintele Comisiei Europene conduce executivul UE, însărcinat cu elaborarea de noi politici, aplicarea legilor existente și reprezentarea blocului la summituri internaționale importante, ca G7. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Instanța cu sediul la Haga îi acuză pe fostul ministru al Apărării Serghei Șoigu și pe șeful de stat major, gen. Valeri Gherasimov, de crime de război și de crime împotriva umanității.

Într-o declarație de presă, CPI spune că mandatele de arestare au fost emise pentru că judecătorii au considerat că sunt motive rezonabile de a se crede că Șoigu și Gherasimov sunt răspunzători pentru „lovituri cu rachete efectuate de forțele armate rusești împotriva infrastructurii electrice ucrainene” începând din 10 octombrie 2022 până cel puțin la 9 martie 2023.

„În acest interval, forțele armate ruse au efectuat un număr mare de lovituri împotriva a numeroase centrale electrice și sub-stații, în multiple locații din Ucraina”, se mai arată în declarație.

Anul trecut, aceeași instanță a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, acuzându-l în legătură cu deportarea în Rusia a copiilor ucraineni.

• Te-ar putea interesa și: Curtea Internațională de la Haga a emis mandat de arestare împotriva lui Putin, acuzat de crime de război în Ucraina

Într-o altă evoluție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis marți că Rusia a comis încălcări ale drepturilor omului în Crimeea, teritoriu ucrainean anexat cu violarea legilor internaționale în 2014.

În acest fel, Curtea cu sediul la Strasbourg a dat dreptate Ucrainei, care s-a plâns că Rusia a persecutat sistematic locuitori ai peninsulei ocupate în urmă cu zece ani.

Ambele evoluții juridice – de la CPI și CEDO – au puține șanse de impact real asupra Rusiei, care nu recunoaște instanța de la Haga și refuză să aplice deciziile celei de la Strasbourg. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Julian Assange, în vârstă de 52 de ani, a fost de acord să pledeze vinovat pentru un singur cap de acuzare legat de conspirație pentru obținerea și dezvăluirea documentelor clasificate ale apărării naționale americane, potrivit documentelor depuse la Tribunalul Districtual al SUA din Insulele Mariane de Nord.

El urmează să fie condamnat la 62 de luni de închisoare - pedeapsă deja executată - la o audiere în insula Saipan, miercuri. Insula din Pacific a fost aleasă datorită refuzului lui Julian Assange de a călători în SUA continentală și pentru poziția sa geografică apropiată de Australia, au spus procurorii, potrivit Reuters.

Assange a părăsit luni închisoarea Belmarsh din Marea Britanie. El a fost eliberat pe cauțiune de Înalta Curte din Marea Britanie și s-a îmbarcat într-o cursă către insula Saipan, a transmis organizația WikiLeaks, într-un comunicat.

După ce va pleda vinovat pentru doar unul dintre multiplele capete de acuzare, Assange va pleca spre Australia, menționează WikiLeaks.

„Julian este liber!!!”, a spus soția sa, Stella Assange, într-o postare pe rețeaua X.

Guvernul australian, condus de premierul Anthony Albanese, a făcut presiuni pentru eliberarea lui Assange, dar a refuzat să comenteze procedurile legale, deoarece acestea erau în curs de desfășurare.

„Prim-ministrul Albanese a fost clar - cazul domnului Assange trenează de prea mult timp și nu există nimic de câștigat prin continuarea încarcerării sale”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului de la Canberra.

Cum a pornit totul

În 2010, WikiLeaks a publicat sute de mii de documente militare americane clasificate privind războaiele Washingtonului din Afganistan și Irak, împreună cu o serie de telegrame diplomatice. A fost considerată cea mai mare scurgere de informații clasificate din istoria militară americană.

Assange a fost pus sub acuzare în timpul administrației fostului președinte Donald Trump pentru publicarea în masă de către WikiLeaks a unor documente secrete americane. Acestea au fost divulgate de Chelsea Manning, fost analist de informații militare americane, care a fost, de asemenea, urmărit penal în temeiul Legii spionajului.

Colecția imensă de 700.000 de documente include telegrame diplomatice și relatări de pe câmpul de luptă, cum ar fi un videoclip din 2007 al unui elicopter american Apache care trage asupra presupușilor insurgenți din Irak, ucigând mai multe persoane, inclusiv doi angajați ai Reuters.

• Te-ar putea interesa și: O scurgere de informații care va întări poziția sceptică a multor americani

Acuzațiile împotriva lui Assange au stârnit indignare în rândul numeroșilor săi susținători globali. Aceștia susțin că Julian Assange, în calitate de editor al WikiLeaks, nu ar trebui să fie acuzat de infracțiuni care privesc angajații guvernului federal atunci când aceștia fură sau scurg informații către presă.

Mulți susținători ai libertății presei au susținut că acuzarea penală a lui Assange reprezintă o amenințare la adresa libertății de exprimare.

„Un acord de recunoaștere a vinovăției ar evita cel mai rău scenariu pentru libertatea presei, dar acest acord prevede că Assange va fi executat cinci ani de închisoare pentru activități în care jurnaliștii se angajează în fiecare zi”, a declarat Jameel Jaffer, director executiv al organizației pentru libertatea de exprimare Knight First Amendment Institute de la Universitatea Columbia, pentru Reuters.

„Va arunca o umbră lungă asupra celor mai importante tipuri de jurnalism, nu doar în această țară, ci în întreaga lume”, a adăugat el.

Un proces de 14 ani

Assange a fost arestat pentru prima dată în Marea Britanie în 2010 pe baza unui mandat european de arestare, după ce autoritățile suedeze au declarat că vor să-l interogheze în legătură cu acuzațiile de infracțiuni sexuale, ulterior retrase. El a fugit la ambasada Ecuadorului, unde a rămas autoizolat timp de șapte ani, pentru a evita extrădarea în Suedia.

El a fost scos afară din ambasadă în 2019 și închis. De atunci, el s-a aflat în închisoarea de maximă securitate Belmarsh din Londra, de unde luptă de aproape cinci ani împotriva extrădării în Statele Unite.

• Te-ar putea interesa și: Justiția britanică îi dă lui Julian Assange drept de apel împotriva extrădării în SUA

Cei cinci ani de detenție sunt similari cu sentința impusă lui Reality Winner, un veteran al Forțelor Aeriene și fost contractor de informații, care a fost condamnat la 63 de luni după ce a sustras materiale clasificate și le-a trimis prin poștă unei redacții de știri.

În timp ce se afla în Belmarsh, Assange s-a căsătorit cu partenera Stella - o avocată și susținătoare a drepturilor omului cu cetățenie suedeză și spaniolă. Cuplul are doi copii, născuți în timp ce Assange era închis în ambasada Ecuadorului.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șeful Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova și-a lansat apelul pe 25 iunie, ziua în care la Luxemburg are loc conferința interguvernamentală care marchează deschiderea oficială a discuțiilor de aderare la UE.

Siegfried Mureșan a remarcat, într-un mesaj pe Facebook, „progresele extraordinare” făcute de Republica Moldova, în cei doi ani de când a devenit țară candidată.

„Aceste eforturi trebuie răsplătite de instituțiile UE. De aceea, pe lângă decizia istorică de a începe negocierile de aderare, aștept din partea Comisiei Europene să propună creșterea sprijinului financiar și tehnic pentru Republica Moldova în următoarea perioadă”, a scris el.

Europarlamentarul consideră că Moldova merită un instrument de sprijin asemănător cu cel pe care UE l-a adoptat pentru Ucraina, dar „proporțional cu dimensiunile și nevoile țării”.

„Necesarul financiar de care autoritățile din Moldova au nevoie pentru a continua cu reformele, a întări economia și a crește bunăstarea oamenilor este relativ redus comparativ cu bugetul UE. Dar orice euro în plus alocat poate face diferența în Moldova”, a spus Mureșan.

Într-un interviu recent pentru Euronews, Siegfried Mureșan, reales vicepreședinte al celui mai puternic grup de partide din Parlamentul European - PPE, a vorbit despre necesitatea creării unui fond al UE de garantare a investițiilor companiilor europene în Republica Moldova, după modelul celui pentru Ucraina. Potrivit lui, un asemenea fond ar asigura dezvoltarea economică și ar putea accelera aderarea țării la Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Centrul GeoEconomics de la Atlantic Council constată că, dimpotrivă, în ultima vreme rolul „supradimensionat” al dolarului în economia globală s-a consolidat, dată fiind creșterea economică robustă a economiei americane, politica monetară mai strânsă și creșterea unor riscuri geopolitice.

Sudiul spune că eforturile țărilor din BRICS, o structură dominată de Rusia și China, de a forma o valută comună și de a reduce rolul dolarului american – au eșuat.

BRICS este o organizație interguvernamentală alcătuită din Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Iran, Egipt, Etiopia și Emiratele Arabe Unite.

Raportul de la GeoEconomics Center arată că sancțiunile impuse Rusiei de grupul G7 ca urmare a invaziei din Ucraina au accelerat eforturile statelor BRICS de a crea o uniune monetară, dar țările respective nu au făcut progrese în „de-dolarizare”.

Autorii studiului nu exclud ca eforturile de a crea un sistem intern de plăți în BRICS să dea roade într-un viitor mai îndepărtat, dar atrag atenția că asemenea acorduri nu sunt ușor de edificat, dat fiind că negocierile decurg în cadru bilateral.

Eforturile Chinei de a promova renminbi ca monedă de rezervă au eșuat și ele, iar autorii raportului spun că de vină sunt îndoielile legate de economia chineză, poziția Beijingului față de războiul Rusiei în Ucraina și teama de o invazie chineză în Taiwan.

Euro, considerat pe vremuri un concurent la rolul internațional al dolarului, a slăbit și el în ultima vreme ca valută alternativă, astfel că investitorii care vor să-și reducă expunerea la risc se orientează mai degrabă spre aur. (M. Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Petiția a fost depusă pe 20 iunie. Până acum, nu a fost numită o dată exactă la care plângerea va fi examinată, agenda de lucru a Consiliului fiind completată cel puțin până pe 18 iulie. Examinarea plângerilor de către Consiliu durează, de obicei, 90 de zile.

Consiliul pentru egalitate este o autoritate publică autonomă, creată în 2013, având scopul de prevenire și protecție împotriva discriminării de toate felurile. Membrii Consiliului sunt numiți de Parlamentul R. Moldova pentru un mandat de 5 ani. Componența actuală: Ian Feldman (președinte), Victorina Luca, Gheorghina Drumea, Carolina Bagrin și Andrei Lungu.

Socialista Adela Răileanu a cerut Consiliului să examineze fraza lui Oazu Nantoi care, în opinia sa, „subminează demnitatea femeilor”. Ea consideră că deputatul PAS ar fi „comparat” dansatoarele din ansamblul „Joc” cu prostituate, fără a preciza contextul.

Fraza care a atras critici a fost rostită de Oazu Nantoi de la tribuna Parlamentului, pe 14 iunie. Într-un discurs critic la adresa exponenților Rusiei în R. Moldova, Nantoi a amintit de „fetele moldovence frumoase”, membre ale ansamblului de dansuri populare „Joc”, care au dansat „nu gratuit” pentru oligarhul fugar Ilan Șor, la Forumul economic de la St. Petersburg, din 5-8 iunie.

• Te-ar putea interesa și: Deputatele îi vor solicita lui Nantoi să-și ceară scuze pentru fraza despre „moldovence frumoase care vor deservi soldați ruși în bordeluri”

Nantoi a spus că „în condițiile lumii ruse în R. Moldova, frumoasele fete moldovence vor avea o perspectivă strălucită ca, pentru ruble, să deservească soldații ruși în bordeluri”.

Anterior, Nantoi a spus Europei Liberă că, din punctul lui de vedere, Răileanu l-a criticat la „indicațiile de la experți în manipulare a opiniei publice de la Kremlin” ca să distragă atenția publică de la esența discursului său despre „regimul fascist din Federația Rusă”, care ar „pune la cale o lovitură de stat” în R. Moldova, pentru a sabota referendumul și alegerile prezidențiale din octombrie.

Deputatul a evitat să spună dacă regretă sau nu formularea criticată și a atras atenția că ea a fost făcută în „contextul lumii ruse”.

Pe 18 iunie, președinta Platformei Femeilor Deputate din Parlament, Doina Gherman, a spus Europei Libere că Oazu Nantoi, care îi este coleg de partid (PAS), „trebuie să-și ceară scuze pentru ofensele pe care le-a adresat”. Totuși, ea este convinsă că declarațiile „au fost scoase din context” și că Nantoi „nu le-a avut în vedere”.

Gherman a precizat că la următoarea ședință a Legislativului, pe 27 iunie, Platforma Femeilor Deputate din Parlament îi va solicita lui Nantoi „să clarifice declarațiile făcute anterior și eventual să-și ceară scuze”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decizia de marți vine în urma unei petiții depuse de Mișcarea pentru o guvernare de calitate (MQG), care a calificat decizia ca fiind o „victorie istorică pentru statul de drept și principiul egalității în serviciul militar”, scrie Times of Israel.

Judecătorii au notat că excepțiile de care se bucurau studenții școlilor religioase nu mai au nici o bază legală, iar povara serviciului militar trebuie împărțită de întreaga societate.

New York Times scrie că premierul israelian Benjamin Netanyahu are acum două opțiuni. El ar putea permite ca scutirea de armată a studenților ultra-ortodocși să expire, riscând o retragere din partea partidelor ultra-ortodoxe de care depinde pentru a-și menține coaliția politică unită. Inclusiv propriul ministru al apărării, Yoav Gallant, s-a împotrivit categoric unei astfel de variante.

Dar dacă Netanyahu va merge înainte cu planul său de a menține scutirea în lege, mai mulți membri laici ai coaliției ar putea rupe rândurile.

• Vezi și: Ar putea Israelul să-i ducă la armată și pe evreii ultra-ortodocși?

În timpul audierilor de la Curtea Supremă, avocații guvernului au atras atenția că sfârșitul exceptării studenților religioși de la serviciul militar ar „rupe în două” societatea.

Partidul ultra-ortodox United Torah Judaism (Iudaismul Unificat al Torei), care este și unul din cei mai mari parteneri din coaliția lui Netanyahu, a calificat decizia de marți ca fiind „așteptată și foarte nefericită”.

Scutirile de la serviciul militar pentru evreii ultra-ortodocși au fost instituite încă de la fondarea Statului Israel în 1948, când conducerea de atunci a țării le-a promis autonomie în schimbul sprijinului lor pentru crearea unui stat secular.

În ultimele decenii, proporția lor a ajuns la 13% din populația totală a țării, iar războiul din Gaza a readus în discuție excepțiile de care se bucură, anulate parțial de o decizie a Curții Supreme încă în 2018.

În fiecare an, cam 13.000 de evrei ultra-ortodocși ating vârsta înrolării (18 ani), dar numai 10% merg de bunăvoie la armată. (C.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul l-a făcut redacția Sota, potrivit căreia Iliușin a mers la Tiraspol pentru a pregăti „un material jurnalistic”.

„Tânărul a reușit să contacteze redacția și să avertizeze despre arestarea sa iminentă”, a precizat redacția într-un comunicat.

Surse ale Europei Libere de la Tiraspol, care sunt la curent cu reținerea lui Iliușin, spun că jurnalistul ar putea să fie reținut timp de mai multe ore pentru interogatoriu, deoarece ar fi încălcat „regimul de intrare”. Acestuia i s-ar putea cere să șteargă imaginile filmate și să părăsească regiunea.

• Te-ar putea interesa și: Activistul Victor Pleșcanov a fost eliberat din închisoarea de la Tiraspol

În martie 2023, MGB-ul de la Tiraspol l-a declarat pe Timofei Iliușin drept „persoană indezirabilă”, fiindu-i interzisă intrarea în regiunea transnistreană.

Publicația Astra notează că Timofei Iliușin a părăsit Rusia în iunie 2022. În ianuarie 2023, a încercat să organizeze, în capitala kirghiză Bișkek, un miting împotriva războiului din Ucraina și în sprijinul deținuților politici din Rusia, dar a fost împiedicat de poliție.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Generalul de brigadă, Sergiu Cirimpei, șeful-adjunct al Marelui Stat Major, a declarat la ceremonia începerii exercițiului că acesta reprezintă „un test de verificare a nivelului de pregătire” a militarilor moldoveni, în conformitate cu standardele internaționale.

În cadrul exercițiului va avea loc o evaluare a Batalionului 22 de menținere a păcii „Căști albastre”, în conformitate cu Conceptul Capabilităților Operaționale (OCC).

Colonelul Sorin Bacalu, șeful exercițiului „Scutul Păcii”, a precizat că militarii vor fi verificați de experți naționali și internaționali la îndeplinirea acțiunilor specifice misiunilor internaționale de menținere a păcii, cum ar fi: patrulare, convoiul și escorta, percheziția tehnicii auto la punctele de control, asigurarea securității obiectivelor strategice, evacuarea medicală, precum și acordarea primului ajutor medical, potrivit unui comunicat al ministerului Apărării.

Certificarea OCC este o condiție obligatorie pentru participarea Armatei Naționale la misiuni de menținere a păcii sub egida ONU, inclusiv KFOR din Kosovo și UNIFIL din Liban. Republica Moldova a aderat la programul OCC în 2007.

• Te-ar putea interesa și: Noi exerciții de pregătire a rezervei Forțelor Armate

În iunie 2023, în premieră pentru Republica Moldova, o echipă internațională de specialiști a instruit și a certificat 25 de militari moldoveni ca „evaluatori NATO OCC de nivelul I”, care vor avea dreptul să evalueze subunitățile naționale și internaționale în vederea capabilității și interoperabilității cu armatele țărilor partenere. Alți cinci ofițeri moldoveni au fost certificați ca administratori ai bazei de date OCC.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Luni, la Luxemburg, miniștrii de Externe ai UE și-au dat acordul pentru un pachet de ajutor militar pentru Kiev de 1,4 miliarde de euro. Pentru prima oară, banii vor fi luați din profiturile avuțiilor Băncii Centrale rusești înghețate în Europa.

Decizia acestei folosințe a fost luată mai demult, dar Ungaria, cea mai bună prietenă a Kremlinului în UE, a blocat mereu aplicarea ei.

Înaintea reuniunii de luni, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, spusese că „s-a găsit o procedură juridică prin care se evită orice fel de blocaj” – o trimitere clară la Ungaria, care își folosește frecvent dreptul de veto pentru a bloca decizii favorabile Ucrainei.

• Te-ar putea interesa și: UE aprobă folosirea avuțiilor rusești înghețate pentru înarmarea Ucrainei

„Întrucât Ungaria n-a participat la luarea deciziei, nu este nevoie să participe nici la aplicarea ei”, a spus luni Borrell, adăugând că banii vor ajunge la destinatar „repede”.

Ministrul de Externe ungur, Peter Szijjarto, nu a vorbit cu reporterii când a intrat la ședința de la Luxemburg, comentând doar pe Facebook: „Alte miliarde pentru Ucraina – de data asta prin încălcarea regulilor europene și lăsarea pe dinafară a Ungariei”.

Șeful diplomației ungare a prezentat gestul de luni al colegilor săi din celelalte țări UE ca pe o înfrângere a „taberei pentru pace”.

Guvernul Ungariei și alți factori pro-ruși din Europa, inclusiv fostul președinte moldovean, Igor Dodon, își prezintă de obicei politica pro-Kremlin în chestiunea ucraineană ca pe un efort de pace, acuzând aliații Kievului că pun paie pe foc trimițându-i armament. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile ruse au informat că patru dintre rachetele ATACMS lansate de armata ucraineană pe 23 iunie asupra Crimeii, au fost doborâte de apărarea aeriană rusă, în timp ce a cincea a detonat în aer. Resturile căzute de la aceste rachete în apropierea orașului-port Sevastopol din sud-vestul peninsulei au ucis patru persoane, inclusiv doi copii și au rănit peste 150, relatează Current Time.

Guvernatorul rus al Sevastopolului, Mihail Razvojaiev, a spus că cinci persoane ar fi decedat.

Imaginile video difuzate de presa rusă și postate pe rețelele de socializare au arătat turiști alergând spre zone mai sigure și persoane rănite evacuate de pe o plajă aflată în partea de nord a orașului, care este o destinație turistică populară, dar și sediul Flotei ruse de la Marea Neagră.

Ministerul rus al Apărării a acuzat SUA că ar fi vinovate de aceste atacuri, susținând că specialiștii ucraineni ar fi stabilit coordonatele de zbor ale rachetelor pe baza informațiilor colectate de la sateliții americani.

• Te-ar putea interesa și: Rusia lansează un atac masiv asupra sistemului energetic al Ucrainei. Dronele ucrainene lovesc rafinării rusești

La Moscova, ambasadoarea SUA, Lynne Tracy, a fost convocată la Ministerul rus al Afacerilor Externe, unde i s-a înmânat o notă de protest pentru „o altă crimă mortală a regimului de la Kiev, sponsorizată și înarmată de Washington”, potrivit unui comunicat al diplomației ruse.

Nici SUA, nici Ucraina nu au comentat acest atac, care a venit pe fondul valului de bombardamente ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei și asupra orașului Harkov, din nord-estul țării.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a notat într-o analiză a acestui incident, că bloggerii militari ruși au criticat dur Ministerul rus al Apărării și autoritățile de ocupație din Crimeea în urma atacului cu rachete de lângă Sevastopol.

Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea în 2014 și a instalat un guvern local în zonă, deși la nivel internațional, regiunea continuă să fie recunoscută ca partea a Ucrainei. De la începutul invaziei ruse din februarie 2022, Kievul a promis că va restabili controlul asupra acestui teritoriu și a atacat de mai multe ori instalații militare și navale din zonă. (C.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ion Chicu a spus Europei Libere că nu vede nicio contradicție în faptul că PDCM a semnat – inclusiv cu PAS – „Pactul pentru Europa”, iar acum boicotează referendumul.

Chicu crede că referendumul este, de fapt, o „încercare disperată” a Maiei Sandu de a câștiga dividende politice prin comasarea prezidențialelor și referendumului. Astfel, Sandu ar dori să obțină un nou mandat de președintă, „speculând pe aspirația” moldovenilor de integrare europeană.

• Te-ar putea interesa și: Partidul lui Ion Ceban cere CEC să sancționeze PAS pentru că i-ar face campanie electorală Maiei Sandu pe seama referendumului pro-UE

Fostul premier a spus că referendumul din toamnă „nu are nimic cu integrarea europeană” a R. Moldova, pentru că nu va accelera intrarea țării în UE, ba mai mult, ar fi „în detrimentul” acesteia și ar „planta niște bombe” pentru statalitatea R. Moldova.

PDCM consideră că modificarea Constituției, ca urmare a unui referendum ce poate fi validat cu numai 1/3 din numărul total de alegători, ar putea crea un precedent periculos. „Aceasta creează perspective sumbre când o grupare politică ar putea să schimbe Constituția cu votul a 17% dintre alegători” (numărul minim de voturi necesare pentru opțiunea „pro” la referendum în condițiile unei prezențe minime, de 33%), ca de exemplu să deturneze parcursul pro-european, conform aceleiași proceduri, a spus Chicu.

• Te-ar putea interesa și: Cum va fi modificată Constituția, dacă cetățenii vor susține integrarea europeană la referendumul din toamnă

În aceste condiții, PCDM a decis să boicoteze referendumul, pentru că statutul partidului, care se declară pro-european, nu permite îndemnarea la un vot negativ.

Chicu susține că nu a vorbit cu opoziția despre un candidat comun

Ion Chicu și-a anunțat candidatura la prezidențiale pe 24 iunie, după o perioadă în care mai mulți lideri politici au vorbit despre necesitatea identificării unui candidat comun al opoziției.

În luna mai, el a participat la o întâlnire cu mai mulți lideri ai opoziției, care ar fi discutat o strategie comună pentru alegerile din toamnă și ar fi încercat să identifice un candidat comun. Întâlnirea a fost organizată de fosta jurnalistă Natalia Morari, aflată într-o relație cu Veaceslav Platon, un om de afaceri fugar, căutat de justiția din Moldova pentru presupuse crime financiare.

Însă Chicu a spus acum că PDCM a decis că va avea un candidat propriu încă în februarie și nu a participat la discuții privind identificarea unui candidat comun.

El ar fi vorbit cu lideri ai opoziției la modul general despre alegerile următoare, iar declarațiile ulterioare ale lui Igor Dodon sau ale Nataliei Morari privind posibilitatea înaintării unui candidat unic și apolitic sunt doar „speculații”.

• Te-ar putea interesa și: Un lider PAS critică aspru adunarea oponenților Maiei Sandu, care caută un candidat comun la prezidențiale

Chicu a condus Guvernul de la Chișinău între 2019 și 2020, după un vot de învestire pe care i l-au oferit deputații socialiști și cei democrați. Înainte să fie premier, el a fost ministru al Finanțelor și consilierul președintelui Igor Dodon.

Printre politicienii care au anunțat deja că vor candida la scrutinul din 20 octombrie sau că ar intenționa să se înscrie în competiție se află actuala șefă a statului, Maia Sandu; fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi; liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi; fondatorul Platformei Demnitate și Adevăr (DA), Andrei Năstase; liderul PLDM, Vlad Filat.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a spus că nu va participa în acest scrutin, dar deja se pregătește de alegerile parlamentare din 2025. Fostul președinte al țării și liderul principalului partid de opoziție, socialistul Igor Dodon, încă nu a anunțat ce va face la următoarele alegeri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Lunar, din apele bazinelor acvatice din municipiul Chișinău, sunt preluate probe de laborator. La ultima prelevare, în apa lacului din Parcul Valea Trandafirilor s-au depistat enterococi intestinali, care pot provoca boli diareice acute, potrivit datelor prezentate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

De asemenea, bacterii coliforme au fost depistate și în nisipul de pe plajele amenajate din orășelul Vatra și Vadul lui Vodă, și enterococi la plaja din parcul „La Izvor”.

Epidemiologii spun că microorganismele prezente în lacurile din capitală pot provoca dizenterie, holeră, hepatita A și alte boli de piele.

„Toate lacurile sunt de acumulare, ele nu sunt adaptate pentru a fi utilizate ca zone de agrement, nici nu au statut. Avem doar două zone de agrement: Vatra și Vadul lui Vodă. Apa din aceste lacuri prezintă pericol tot timpul, pentru că alimentarea lor nu este din apă de izvoare, ci de la ape de suprafață și ele nu sunt protejate contra poluării din exterior”, a declarat Europei Libere epidemiologul Centrului de Sănătate Publică, Tudor Puiu.

Specialistul sfătuiește populația să se abțină de la scăldat și să utilizeze dușurile amenajate pe plajă, care sunt asigurate cu apă potabilă care nu prezintă pericol.

Vezi și reportajul filmat în august 2023 în satele Delacău și Puhăceni, raionul Anenii Noi care nu au sisteme centralizate de aprovizionare cu apă, chiar dacă se află pe malul Nistrului.

Embed Răspândește

Sate de pe malul Nistrului fără apeduct și cu fântâni otrăvite

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:39 0:00

Agenția Națională pentru Sănătate Publică îndeamnă cetățenii să țină cont de următoarele recomandări:

• să frecventeze doar lacurile special amenajate și autorizate în modul stabilit;
• să respecte recomandările de pe panourile informative;
• să dea prioritate zonelor amplasate în adiacența unor elemente naturale: păduri, relief favorabil, viteza cursului apei fără curenți puternici, nivelul apei să nu oscileze brusc;
• să evite pătrunderea în organism a apei pentru a evita o posibila infectare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Noile sancțiuni, aprobate luni de miniștrii de externe la o ședință ținută la Luxemburg, vizează printre altele transbordarea gazelor naturale lichefiate rusești (LNG) în porturile europene.

Al 14-lea pachet de sancțiuni ar fi trebuit să fie aprobat încă la începutul lunii curente, înaintea summitului de pace pentru Ucraina din Elveția, dar țările membre nu s-au putut pune de acord asupra unor aspecte ale sancțiunilor.

Potrivit radioului public cehesc, prima care a avut obiecții a fost Ungaria (pentru că sancțiunile sunt prea dure), apoi balticii (pentru că nu sunt destul de dure), iar în cele din urmă a rămas în opoziție doar Germania.

Comisia Europeană nu a pus pe masa discuțiilor o interzicere totală a importului de gaze rusești lichefiate inclusiv pentru că sunt țări membre ca Belgia, Franța și Spania care îl importă în cantități mari.

Până la urmă, este interzisă doar trecerea LNG-ului rusesc dintr-o navă în alta în vreun port din UE. Astfel, se spune în decizia Consiliului European, de luni, „se vor micșora substanțial veniturile Rusiei din vânzarea și transportul LNG”.

Chiar dacă gazele lichefiate rusești alcătuiau în 2023 doar cinci procente din consumul de gaze din UE, vânzarea acestor cantități tot a adus Kremlinului cam 8 miliarde de euro, potrivit site-ului Politico. Noile sancțiuni vor lichida însă doar un sfert din acest câștig, pentru că nu cuprind o interdicție totală a importului în UE.

• Te-ar putea interesa și: Gazprom anunță pierderi record din cauza sistării livrărilor de gaze spre Europa

Diplomați de la Bruxelles citați de dpa sub condiția anonimatului au spus că adoptarea noilor sancțiuni a durat mai mult decât ar fi vrut Ucraina și aliații ei pentru că Germania, mai ales, a avut îngrijorări privind legalitatea noilor măsuri și impactul lor asupra unor companii europene.

Mai devreme, Reuters a relatat că țări ca Germania, Belgia și Franța au cerut Comisiei Europene un studiu care să evalueze dacă impactul noilor sancțiuni va fi cu adevărat mai mare asupra Rusiei decât asupra UE.

La începutul lunii, când a ajuns publică discuția despre posibila interzicere a transferului de LNG rusești în porturile europene, Comisia Europeană a asigurat cumpărătorii din terțe țări, asiatice, mai ales, că eventualele sancțiuni nu îi vor afecta negativ.

Sancțiunile adoptate luni ar urma să interzică de asemenea participarea companiilor europene la finalizarea unor proiecte rusești LNG aflate în construcție, în nordul arctic al Rusiei.

Diplomații europeni au făcut eforturi să finalizeze noile sancțiuni înainte ca președinția rotativă a UE să fie preluată la 1 iulie de Ungaria, cea mai apropiată țară de Rusia în blocul cu 27 de membri. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ceremonia de rămas bun a avut loc la Palatul Național „Nicolae Sulac” din Chișinău, după ce un sobor de preoți a oficiat slujba religioasă la Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla”.

Spiridon Vangheli a fost înmormântat la Cimitirul Central din capitală.

Cunoscut ca „Tatăl lui Guguță”, personajul cărților pentru copii care i-a adus faima, Spiridon Vangheli a murit vineri, 21 iunie, la vârsta de 92 de ani.

Conducerea de vârf a Republicii Moldova a transmis mesaje de condoleanțe familiei scriitorului.

„Spiridon Vangheli a dus faima R. Moldova pe toate meridianele. Guguţă a fost mai mult decât un personaj literar. Ochii lui Guguţă au văzut lumea așa cum trebuie să fie ea - sinceră, frumoasă și omenoasă”, a transmis președinta Maia Sandu într-un mesaj pe Facebook.

Născut la 14 iunie 1932 în satul Grinăuți, județul Bălți (astăzi raionul Râșcani), Spiridon Vangheli a fost prozator, poet, traducător și editor. A căpătat renume mondial datorită cărții pentru copii „Isprăvile lui Guguță”, care a apărut în circa 40 de țări și a fost tradusă în aproximativ 60 de limbi.

• Te-ar putea interesa și: Spiridon Vangheli, copil până la adânci…

În activitatea sa de peste jumătate de secol, a publicat și alte cărți îndrăgite de copii, printre care „Băiețelul din coliba albastră”, „Guguță - căpitan de corabie”, „Steaua lui Ciuboțel”, „Guguță și prietenii săi”, „Crăița” etc.

A tradus opere pentru copii din literatura universală și a fost, alături de poetul Grigore Vieru, autor al unui „Abecedar”. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te