Comisia guvernamentală pentru trasarea circumscripțiilor electorale uninominale a transmis miercuri guvernului harta electorală spre aprobare. Gestul este o formalitate pentru că executivul nu poate face modificări. Circumscripțiile pot fi însă modificate la fiecare ciclu electoral, tot de o comisiei special și nu mai târziu de un an înainte de alegeri.
Membrii Comisiei au luat, pe ultima sută de metri, decizia de a acorda regiunii transnistrene, în baza circumscripțiilor create, două mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Iniţial se vorbea despre crearea unei singure circumscripţii în raioanele din stânga Nistrului, din cele cinci câte au fost stabilite, inclusiv pentru diaspora. Deputatul socialist Vlad Bătrîncea care face parte din Comisie a insistat însă că nu ar fi oportun să li se acorde celor peste 225 de mii de alegători din regiunea transnistreană o singură circumscripţie.
Cu votul majorităţii membrilor Comisiei s-a decis să fie create în stânga Nistrului două circumscripţii – una pentru raioanele Dubăsari, Camenca, Râbnița și Grigoriopol şi cealaltă pentru raionului Slobozia, orașul Tiraspol și municipiul Tighina.
Chiar dacă socialiştii au reuşit să obţină în final un număr mai mare decât cel iniţial de mandate pentru regiunea transnistreană, deputaţii PSRM, doi la număr, şi reprezentantul preşedintelui Igor Dodon în comisie, Maxim Lebedinschi, au anunţat că nu vor participa la adoptarea în Comisie a harţii electorale la care s-a lucrat timp de două luni. Iată cum a motivat decizia deputatul PSRM, Vlad Bătrâncea:
„Consider că nu s-au luat în calcul argumente foarte importante şi că s-a abuzat. Reieşind că nu s-au luat în calcul propunerile referitor la diaspora şi Transnistria, reieşind că nu s-a propus pentru diaspora un număr suficient şi relevant de mandate, noi reprezentanţii PSRM şi reprezentantul Preşedintelui R. Moldova nu vom participa în decizia finală.”
Cele două mandate de deputat acordate regiunii transnistrene, au redus în mod automat numărul de mandate pentru cei din afara ţării. În diaspora vor fi create trei circumscripţii şi nu patru cum se intenţiona anterior. Din cele trei, o circumscripție va fi oferită teritoriilor din Est de Republica Moldova, alta pentru cele din Vest,
Asociaţia Promo-Lex a calculat recent că pentru a asigura reprezentativitate în afara ţării ar trebui create şase circumscripţi...
iar a treia pentru SUA și Canada. Unii membri ai comisiei, inclusiv preşedinta CEC, Alina Russu, au sugerat că numărul de circumscripţii ar fi insuficient pentru cei peste 805 de mii de alegători câţi s-ar afla acum peste hotare.
Asociaţia Promo-Lex, specializată în monitorizarea campaniilor electorale, a calculat recent că pentru a asigura reprezentativitate în afara ţării ar trebui create şase circumscripţii, adică dublu faţă de cât a decis comisia.
Harta electorală mai prevede 46 de circumscripții uninominale permanente, inclusiv 11 în municipiul Chișinău, două – în Bălți și tot atâtea în autonomia găgăuză. Harta urmează să fie aprobată, până la finele lunii, de Guvern. Este doar o formalitate, pentru că executivul nu o poate modifica, a precizat azi preşedintele acestei comisii, Iurie Ciocan:
„Circumscripţiile nu pot fi modificate nici în cadrul şedinţei guvernului, nici până la finele mandatului viitorului Parlament. cu un an înainte de expirarea mandatului viitorului Parlament care urmează să fie ales în 2018, conform legii va fi constituită o nouă comisie care va examina circumscripţiile şi care poate să le modifice, dacă va crede necesar.”
La adoptarea sistemului mixt, vara aceasta, opoziția și structurile europene au criticat soluția aleasă de majoritatea parlamentară și socialiștii apropiați șefului statului să lase trasarea circumscripțiilor în sarcina unor experți și funcționari, în loc să și-o asume politic, prin lege. Opoziţia atât parlamentară, cât şi cea extraparlamentară a refuzat să participe la lucrările acestei comisii. Faptul că socialiştii au decis să se disocieze de decizia luată de Comisie, neparticipând la votarea hărţii electorale, ridică şi mai mari semne de întrebare privind legiltimitatea acesteia, consideră unii experţi.
