Împreună cu aproape 400 de scriitori, artişti şi intelectuali, laureata Premiului Nobel pentru Literatură, Herta Müller, a semnat la începutul lunii februarie o declaraţie în care se spune că preşedintele Putin atacă libertăţile din statele est-europene care şi-au dobîndit independenţa după dispariţia Uniunii Sovietice. „Nucleul comunității noastre democratice din Europa este dreptul la autodeterminare a popoarelor, libertatea convingerilor, libertatea comerțului, independența justiției și libertatea artelor și științelor”. [...] „Este inacceptabil ca la 80 de ani după Acordul de la München să-şi manifeste cineva deschis intenţia de a invada un teritoriu străin şi suveran”, se precizează în declaraţia comună dată publicităţii de către organizatorii Festivalului Literaturii de la Berlin.
Apelul (intitulat: „No War! Statement zur Aggression Russlands gegen die Ukraine. --- No War! Statement on Russia's Aggression Against Ukraine. --- Нет войне! Заявление по поводу агрессии России против Украины”) a fost semnat şi de intelectuali din România, Ungaria, Bulgaria, Albania, Croaţia, Polonia, Macedonia de Nord, Cehia, Slovacia, din ţările baltice, Georgia, Belarus, Rusia, China, Vietnam şi Ucraina.
Într-un interviu acordat revistei „Der Spiegel”, cele două Laureate ale Premiului Nobel pentru Literatură, Herta Müller (68), originară din România, şi Svetlana Alexievici (73) din Belarus, au avertizat faţă de o invazie a Ucrainei. Pentru a se putea apăra, cele două scriitoare s-au pronunţat pentru furnizarea de armament în această ţară. Totodată au atacat politica agresivă a liderului rus, Putin.
Reacţia Rusiei nu s-a lăsat aşteptată. Într-un amplu editorial răspândit de tele-reţeaua de propagandă Russia Today (RT-DE) în limba germană, intitulat „Victoria Ucrainei prin înarmare. Laureatele Premiului Nobel pentru Literatură bat tobele războiului”, Müller şi Alexievici sînt zugrăvite în culori negre şi prezentate ca instrumente utile ale unor forţe occidentale belicoase. Cele două, subliniază editorialistul Wladislaw Sankin, se recomandă drept reprezentante ale „valorilor occidentale”, devenind „furnizoare de cuvinte cheie, politice, pentru un curs anti-rus.” [...] „În această lume întoarsă pe dos, laureatele celui mai important premiu literar din lume sunt curtate de mass-media ca agitatoare militante și folosite abuziv ca figurine pentru livrările de arme”, a concluzionat ironic editorialistul.
În contextul creşterii tensiunilor a trecut aproape neobservată aniversarea debutului editorial al Hertăi Müller, de care a reamintit canalul cultural al radiodifuziunii publice din Germania (DRK).
Müller, născută în 1953 în localitatea bănăţeană Niţchidorf, şi-a publicat primele texte literare în ziarul timişorean „Neue Banater Zeitung“. Ca studentă a frecventat cenaclurile germane din Timişoara. Atunci a început să publice proză în care tematizează cotidianul deprimant al României ceauşiste, scriind despre atmosfera apăsătoare a dictaturii, despre tradiţionalismul filistin al concetăţenilor. În aceste scrieri ea a criticat vehement conservatorismul minorităţii germane din România. Din această cauză a devenit ţinta unor atacuri dure. Pe de o parte este ameninţată de către Securitate, pe de altă parte este confruntată cu reacţiile de respingere venite din partea unor cititori.
În 1982 îi apare la Bucureşti primul volum, „Depresiuni“, doi ani mai târziu „Tango apăsător“. Apariţia volumului „Depresiuni“ în Germania (în 1984) şi apoi „Omul este un mare fazan pe această lume“ (în 1986) a catapultat-o în centrul atenţiei literare. În urma presiunilor politice tot mai puternice, Müller emigrează în 1987 în Germania. Aici a publicat numeroase romane, eseuri şi povestiri. După apariţia romanului „Leagănul respiraţiei“, în 2009, în care a tematizat deportarea în Uniunea Sovietică a etnicilor germani din România, a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Literatură,. (Cf. „Leagănul respiraţiei“ - „Atemschaukel“, RFE, 17. 8. 2009.)
De la debutul editorial, în urmă cu 40 de ani, şi până astăzi Herta Müller a rămas o voce critică şi lucidă care urmăreşte cu atenţie evenimentele lumii contemporane. La nevoie îşi ridică vocea, situându-se întotdeauna de partea celor lipsiţi de apărare.
