Votul diasporei este unul dintre subiectele de controversă înaintea votului din 24 februarie și înainte de deschiderea oficială a campaniei electorale. Vasile Botnaru a stat de vorba cu Igor Boțan, director executiv la Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT:
Europa Liberă: Bătălia pentru voturile diasporei moldovene a luat așa proporții, încât se pare că devine mai importantă decât electoratul din interiorul Republicii Moldova. E o impresie justificată, falsă?
Igor Boțan: „Este o impresie parțial justificată, pentru că, de exemplu, în 2009 diaspora a oferit opoziției aproape 15 mii de voturi. În total din diasporă au participat la alegeri 17 mii de cetățeni, iar președintelui Voronin și formațiunii pe care o conducea nu le-au ajuns doar două mii de voturi pentru a obține ceea ce numim astăzi „votul de aur”. Deci, acest exemplu este, din punctul meu de vedere, elocvent. El arată că diaspora poate înclina balanța. Cu certitudine, nu putem spune că votul din diasporă este mai important decât cel din țară, dar, iată, votul diasporei poate înclina balanța într-o parte sau alta.”
Europa Liberă: Și este mai ușor să lupți pentru diasporă decât pentru o mulțime de indeciși din interior, bezmenul acesta poate să-l încline diaspora?
Igor Boțan: „Nu, nu, problema nu se pune așa. Lupta aici, în țară, pentru voturile alegătorilor se dă în mod normal, în mod natural, iar diaspora, așa cum spuneam, este un fel de supliment extrem de important care poate înclina balanța. Aici trebuie să vedem problema votului în diasporă.”
Europa Liberă: Și atunci e logic să vă întreb: cum s-a activat în timp această diasporă? Cândva se considera că resursa principală este Răsăritul și se făceau eforturi susținute pentru a mobiliza diaspora pro-estică, mai nou, și ați făcut trimitere la prezidențiale, diaspora europeană este tot mai vocală. Acum la ce ne putem aștepta?
Igor Boțan: „Acum trebuie să ne așteptăm, din punctul meu de vedere, la un fel de recul. Am așteptări că votul în diasporă de această dată nu va fi la fel de masiv cum a fost, de exemplu, în 2016.”
Europa Liberă: Dar vă contrazic cifrele de înregistrare. Aceste 24 de mii de înregistrați depășesc numărul de participanți de la precedentele prezidențiale.
Igor Boțan: „Este adevărat. Atunci cei care s-au înregistrat în prealabil au fost mult mai puțini.”
Europa Liberă: În jur de cinci mii, da?
Igor Boțan: „De aproape cinci ori mai puțin decât actualmente, dar este vorba despre o comoditate: cei care se înregistrează în prealabil au șanse să nu parcurgă două-trei sute sau cinci sute de kilometri, ci doar, eu știu, o distanță mai mică de câteva zeci de kilometri.”
Europa Liberă: Deci, presupuneți că s-au înregistrat pentru a da sarcină Guvernului să le deschidă cât mai aproape de ei o secție de votare?
Igor Boțan: „Este adevărat. Acest raționament e valabil, dar au fost și campanii de motivare a diasporei ca să procedeze de această manieră și până la urmă trebuie apreciat acest efort al instituțiilor competente – Comisia Electorală Centrală, Ministerul Afacerilor Externe, Guvernul –, care vine cu această facilitate și transmite un mesaj foarte clar cetățenilor noștri de peste hotare: sunteți importanți pentru Republica Moldova, remitențele voastre contează, experiența voastră contează, revenirea voastră eventuală în țară contează și poate aduce plusvaloare pentru diferite domenii de dezvoltare a Republicii Moldova. Pentru asta vă facem această facilitate, dar, având în vedere că resursele oricum sunt limitate, procedăm după maniera pe care o știm de la vecinii noștri – unde sunt concentrați mai mulți cetățeni, 100, 200, 300 se deschide secție de votare. De ce cetățenii noștri nu ar profita de această facilitate?”
Europa Liberă: Ne amintim că după ce la unele secții de votare, la unele ambasade nu ajunseseră buletine de vot și un ambasador, sărmanul, disperat propunea chiar să voteze pe foi albe, ceea ce până la urmă sigur că n-a fost recunoscut drept vot legal. După acea criză a buletinelor, unii abordaseră subiectul altfel, diametral opus, că statul n-ar fi obligat să meargă după alegători prin toată lumea cu urna de vot și cu secțiile de votare și se acredita cumva ideea că să fie buni să vină acasă să voteze și se făcea trimitere la experiența unor state care în nici un nu acceptă să voteze diaspora. Putem spune că până la urmă legislatorul a decis să meargă după alegători. E logic să vă întreb: de ce a decis în favoarea diasporei? Pentru că, iarăși fac o paranteză, un asterisc, de multe ori diaspora era tratată în funcție de previziunile cum ar fi să voteze această diasporă, dacă voturile erau favorabile guvernării prezumptiv, atunci guvernarea făcea acest efort. E adevărat sau nu?
Igor Boțan: „Aveți în mare parte dreptate, numai că proverbul francez trebuie să ni-l reamintim și să-l reactualizăm: noblesse oblige. Cei care sunt astăzi la guvernare, sunt al nouălea an la guvernare.
Partidul Democrat este în regim non-stop la guvernare din 2009...
Ei au fost cei care au profitat de pe urma votului diasporei în 2009 și am adus exemplu: cele zece mii de voturi ale diasporei pentru viitoarea Alianță pentru Integrare Europeană i-au permis să vină la guvernare și dlui Voronin, așa cum spuneam, nu i-au ajuns două mii de voturi, doar două mii de voturi.”
Europa Liberă: Pardon, dar aici trebuie să precizez. Când spuneți că din 2009 sunt la guvernare, de atunci guvernarea asta s-a schimbat mult în interior, configurații ș.a.m.d.
Igor Boțan: „Sigur, este o componentă, și anume Partidul Democrat, care este în regim non-stop la guvernare din 2009 și este principalul beneficiar și al evenimentelor din 7 aprilie, și al votului diasporei, vrem-nu vrem, dacă nu direct, atunci indirect și spuneam...”
Europa Liberă: Dar diaspora în mare parte, iarăși să ne amintim, nu a votat pentru democrați, ci mai curând a fost curtată de PLDM-iști.
Igor Boțan: „Exact, dar contează cine până la urmă beneficiază. A beneficiat tot Partidul Democrat și de pe urma distribuirii în secret a organelor de conducere a instituțiilor de drept și așa mai departe.”
Europa Liberă: Eu doar am vrut să distilez această opțiune politică a diasporei, pentru că mai înainte, până la 2009, repet, comuniștii erau călare pe cal și încercau să racoleze votanții din Răsărit.
Igor Boțan: „Dar comuniștii nu au avut de beneficiat, pentru că, de exemplu, în 1994 peste hotare la ambasadele noastre au votat două mii de concetățeni de-ai noștri. În 2006 la prezidențiale – trei mii; în 1994 la alegerile parlamentare au votat două mii de cetățeni peste hotare; în ’96 la alegerile prezidențiale – trei mii; în ’98 deja au fost patru mii; deja în 2001 am avut cinci mii, după care în 2005 am avut deja șapte mii, apoi în 2009 am ajuns, iată, la 17 mii. Deci, comuniștii, și am spus, în 2009 a profitat opoziția, deci comuniștii în niciun fel nu au profitat de pe urma votului în diasporă.”
Europa Liberă: Da, și îmi amintesc când Voronin s-a supărat pe diaspora care în aparență dădea semne că ar fi pro-răsăriteană, dar nu a putut să se mobilizeze și atunci dânsul critica liderii diasporei că, vezi Doamne, sunt niște bogătani. Și îmi mai amintesc că la o conferință de presă făcea trimitere la papucii lor care costă mai mult de 100 de dolari și de la ei nu ai cum să te aștepți la un vot pro-răsăritean. Acum, mai nou, Igor Dodon continuă să nutrească niște speranțe și unii spun că manevrele astea cu gastarbeiterii chemați înapoi acasă ar fi dovada că se mai contează pe electoratul pro-răsăritean.
Igor Boțan: „Se contează, dar să revenim la continuitate. Spuneam, în 2010 deja Guvernul Alianței pentru Integrare Europeană a depus eforturi pentru a deschide mai multe secții de votare și a împrumutat bani sau nu a împrumutat, a primit granturi de la partenerii de dezvoltare și iată că în 2010 deja am avut 53 de mii de cetățeni de peste hotare care iarăși au ajutat să se facă diferența între Alianța pentru Integrare Europeană și Partidul Comuniștilor, care era foarte puternic atunci.”
Europa Liberă: Deci, când a fost activismul maxim numeric?
Igor Boțan: „La parlamentare a fost în 2014 – 73 de mii de concetățeni de-ai noștri. Și votul concetățenilor noștri de peste hotare iarăși a fost unul cu pondere majoră.”
Europa Liberă: Dar fiți de acord că în comparație cu milionul despre care se spune că ar fi plecat din Republica Moldova, eventual cu tot cu transnistreni, 73 de mii e o cotă nesemnificativă. Sau nu?
Igor Boțan: „Este adevărat, dar depinde de unghiul de vedere din care privim la această problemă. Oamenii în diasporă sunt totuși dispersați în diferite localități. Efortul Comisiei Centrale și al autorităților este unul care merită să fie apreciat la justa valoare, cei care pot să-și permită, pentru că asta e marea problemă – parcurgerea unor distanțe foarte, foarte mari, limitarea resurselor pentru deschiderea mai multor secții de votare, cei care vin în ziua de duminică să voteze, totuși e zi de odihnă, se trezesc mai târziu, trebuie să parcurgă două-trei sute de kilometri sau chiar câteva zeci de kilometri, deja către amiază se formează cozi. Oamenii când văd cozile se descurajează, ei vorbesc la telefon, sunt o mulțime de lucruri și o mulțime de impedimente care îi fac pe unii cetățeni să nu se manifeste ca acei care sunt de salutat pentru efortul și tenacitatea cu care participă la acest exercițiu.”
Europa Liberă: Da, nu putem să le cerem unor oameni care își câștigă banii destul de dificil să cheltuie două-trei sute de euro, pentru că noi din reportajele pe care le-am avut în timpul scrutinului precedent am dedus că un om care voia să facă acest efort trebuia să ia trenul sau mașina, toată familia, neavând unde lăsa copiii, și copiii și asta se solda cu niște sume importante, spre deosebire de efortul pe care îl face un alegător aici, acasă, care trebuie doar să aibă minima dorință să ajungă până la proxima secție de votare.
Igor Boțan: „Este adevărat și îndemnul meu pentru concetățenii noștri din diasporă este să manifeste activism, să participe la alegeri, dar eu îi înțeleg pe foarte mulți din diasporă. Așa cum spuneam, ei au fost cei care au înclinat balanța începând din 2009, ca în 2018, de exemplu, să citească cele două rezoluții ale Parlamentului European și să se întrebe: Doamne, dar pentru ce facem acest efort?
Votul lor chiar contează și ei au demonstrat că pot face diferența...
Nu aș vrea în niciun fel să-i descurajez să participe la aceste alegeri, votul lor chiar contează și ei au demonstrat că pot face diferența. S-au manifestat foarte bine sau chiar foarte bine, aș zice, dacă s-au înregistrat în prealabil peste 24 de mii de concetățeni de-ai noștri. Sper asta să-i ajute pe cei care s-au înregistrat, să aibă de parcurs o cale mai scurtă până la secțiile de votare.”
Europa Liberă: Faptul că vor avea circumscripție uninominală în care se vor pronunța, asta îi motivează mai mult, mai puțin, cum credeți?
Igor Boțan: „Nu pot să mă dau cu părerea, recunosc, pentru că votarea în circumscripția uninominală ce le dă acestor oameni?”
Europa Liberă: Le dă senzația că vor avea reprezentantul lor, nu? Nu doar un om pe lista partidului.
Igor Boțan: „De exemplu, când aveam sistemul proporțional, Partidul Comuniștilor oricum îi distribuia pe deputați, îi făcea responsabili de o anumită circumscripție administrativă. Prin ce se va deosebi acum un deputat ales în circumscripția uninominală de unul ales pe lista națională? Chiar nu văd prin ce se va deosebi.”
Europa Liberă: Dar vedeți cum spun democrații că, de exemplu, Constantin Țuțu care va fi ales, eventual, într-o circumscripție, iată a arătat ce poate să facă: drumuri, poduri, să meargă să dea cadouri... Deci, accentele sunt puse oarecum pe pragmatism, rezultate, ori în cazul circumscripției, de exemplu, din America, unde înțeleg că democrații îl promovează pe Valeriu Ghilețchi sau în circumscripția pentru Europa vestică nu va fi același lucru, este o circumscripție specifică.
Igor Boțan: „Eu nu înțeleg această logică a democraților, recunosc acest lucru, oamenii noștri, concetățenii noștri în diasporă sunt în societăți mult mai dezvoltate ca Republica Moldova. Ce interes au ei să fie reprezentați la Chișinău? În ce mod? Ce le poate aduce în plus un deputat ales în circumscripție, aflându-se aici, la Chișinău, în circumscripția, mă refer de peste hotare, chiar aceste lucruri mă depășesc. În plus, eu înțeleg pragmatismul democraților, dar l-ați pomenit pe dl Țuțu, alți deputați democrați…”
Europa Liberă: Este un exemplu la vedere.
Igor Boțan: „Da, da, dar nu e treaba deputaților să facă drumuri, poduri, să asfalteze segmente de drum, să repare grădinițe ș.a.m.d. Cu aceste lucruri trebuie să se ocupe Guvernul și administrația publică locală. Care este rolul deputatului în această situație? Deputatul trebuie să fie legislator…”
Europa Liberă: Să taie din bugetul de stat, acesta este sensul, așa am înțeles eu de la vicepreședintele PDM, Vladimir Cebotari, care a participat la o emisiune duminicală și mi-a explicat mie, celui care ca și Dvs. am această rătăcire teoretică și cred că rolul deputatului este altul, ori dânsul mi-a explicat că un deputat în circumscripție uninominală tocmai se va simți obligat și mai legat de electoratul care l-a delegat în Parlament și va căuta să scoată din bugetul de stat mijloace pentru soluționarea problemelor din teren.
Igor Boțan: „Până acum, partidele politice făceau cu succes același lucru. Noi știm cum îl făcea și Partidul Democrat, deputații Partidului Democrat aleși pe liste de partid au făcut cu succes acest lucru. Chiar nu înțeleg acest gen de raționament.”
Europa Liberă: Înțelegeți Dvs. foarte bine, pentru că aceste promisiuni și genul acesta de abordare de Moș Crăciun care vine cu torba plină funcționează foarte bine, îi motivează probabil pe oamenii nu prea înstăriți să mulțumească, să pupe mâna Moș Crăciunului!
Igor Boțan: „Într-o astfel de situație l-aș întreba pe dl Vladimir Cebotari, el a fost șef la Calea Ferată. Partidul iubit de Domnia sa, din care face parte, a promis electrificarea căii ferate. Ce le-a lipsit dlui Cebotari și Partidului Democrat să realizeze această promisiune electorală?”
Europa Liberă: Asta-i mai greu. Comuniștii au găsit de cuviință să tragă 800 de milioane de lei pentru un tronson de cale ferată, care se dovedește a fi nu tocmai rentabil...
Igor Boțan: „Până la Giurgiulești…”
Europa Liberă: Mă rog, astea sunt discuții despre combinarea strategiilor și tacticilor, or eu, ca și Dvs., probabil, sunt convins că deputații sunt oamenii care trebuie să gândească pe termen lung și chiar dacă se întâmplă rocade politice în Parlament, țara să aibă un plan de dezvoltare pentru câteva decenii în față ca businessul, clasa de mijloc, proletarii să aprobe la unison aceste strategii.
Igor Boțan: „Corect! Pentru aceasta citim Constituția, vedem că deputații sunt în serviciul poporului, indiferent de circumscripția în care au fost aleși. Deci, deputații trebuie să fie legislatori, să voteze legi, să înțeleagă procesul politic și au instrumente de control asupra instituțiilor statului. Deci, control și legiferare. Eu chiar nu înțeleg de ce oamenii, managerii buni, președinți de raioane sau primari foarte buni trebuie să lase managementul în raionul sau localitatea lor și să se ocupe la Chișinău cu activitatea legislativă. Eu chiar lucrul acesta nu înțeleg.”
Europa Liberă: Nu am decât să reproșez Dvs., unuia dintre formatorii de opinie care de atâția ani ne spuneți ce înseamnă democrație, iată Dvs. n-ați reușit să-i convingeți pe oamenii aceștia cum se construiește o democrație în stat, iar Partidul Democrat a reușit să-i convingă.
Igor Boțan: „Da, Partidul Democrat a reușit nu doar să-i convingă pe cetățeni, dar a reușit să treacă cu vederea recomandările Comisiei de la Veneția, rezoluțiile Parlamentului European, ceea ce ne spune că nu e vorba despre convingeri, ci despre interese și acest lucru îl înțelegem foarte bine, dar vom vedea după alegeri care va fi situația.”
Europa Liberă: Deci, un test de discernământ ne așteaptă?
Igor Boțan: „Da! Și nu doar pentru Partidul Democrat, dar în special pentru Partidul Socialiștilor și mai ales pentru președintele Igor Dodon, care nu contenește să se laude că inițiativa de trecere la sistemul electoral mixt este a sa personală și partidul domniei sale deplânge metodele prin care Partidul „Șor” își face pârtie în această campanie electorală și, chipurile, fură voturi de la Partidul Socialiștilor, de parcă dl Dodon și cei care sunt în preajma domniei sale nu știau cu ce se poate solda toată această întreprindere.”
