Pe 2 martie se împlinesc 30 de ani de la declanșarea războiului de la Nistru, un conflict care a rămas nesoluționat până în prezent. Republica Moldova a fost un teren de tatonare a strategiilor de federalizare pe care Moscova a dorit să le implementeze în spațiul ex-sovirtic, este opinia comentatorului politic Igor Botan, directorul executiv ADEPT. Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT este o organizaţie obştească, neguvernamentală şi neafiliată politic, înregistrată în ianuarie 2000 şi atestată drept organizaţie de utilitate publică.
Europa Liberă: Se împlinesc 30 de ani de la declanșarea conflictului armat de la Nistru. Aud tot mai multe voci care spun că intențiile Rusiei s-ar fi cimentat încă din îndepărtatul an 1992 cu referire la interesele pe care le are Kremlinul în această regiune a Mării Negre. Dvs. ce punct de vedere împărtășiți?
Igor Boțan: „Sunt convins că aceste structuri separatiste au fost cumva create cu bună-știință pentru a fi folosite pe viitor. În 1992, nimeni nu știa cum vor evolua lucrurile, ostilitățile au izbucnit la început în Dubăsari atunci când așa-zișii „gardiști”, cazacii care au venit de pe aiurea au început să atace comisariatele de poliție, lucru care a degenerat, până când am ajuns la tragedia din Bender, mai târziu, în 1992, în luna iunie, după o provocare a așa-zisei „forțe a treia”. Toți își amintesc de Costenco ș.a.m.d., care a fost arestat de Armata a 14-a și, în mod straniu, l-au scăpat, după care s-au întâmplat lucruri extrem de stranii. Și noi ne amintim că polițiștii noștri, pentru că atunci nici nu aveam forțe armate, polițiștii noștri, combatanții au fost atrași în capcană atunci, după care s-a început lupta propagandistică și Republica Moldova a fost nevoită să semneze acel acord din 21 iulie și știm cu toții ce a urmat...”
Europa Liberă: Acordul moldo-rus, acordul Mircea Snegur – Boris Elțin.
Transnistria s-a proclamat cap de pod al Rusiei în Balcani
Igor Boțan: „Acordul moldo-rus, da, prin care ni s-a impus Federația Rusă ca pacificator, care și-a adus forțele aeropurtate de la Tula și de la Pskov aici, în Republica Moldova, și care de 30 de ani, iată, sunt pe teritoriul Republicii Moldova și, în pofida unui șir de hotărâri la nivel înalt, mă refer aici la summitul de la Istanbul din 1999, încă rămân acolo. Ne amintim care a fost mesajul: „Transnistria este ultimul bastion al Uniunii Sovietice”, după care, când a devenit clar că Uniunea Sovietică nu mai poate fi refăcută sau se credea așa, Transnistria s-a proclamat cap de pod al Rusiei în Balcani, după care știm ce s-a întâmplat în Balcani, Transnistria a venit cu altă ofertă: „Noi existăm de facto mai bine de zece ani, recunoașteți Transnistria așa cum este”, după care a venit soluția federalistă. Această soluție federalistă a fost folosită în cazul Georgiei, în cazul Ucrainei după criza din 2014, și vedem la ce a adus impunerea acestei soluții federaliste – la războiul care s-a declanșat, iată, pe 24 februarie anul curent. Am intrat în faza fierbinte a unui război regional extrem de periculos. Iată la ce duce separatismul și iată la ce duce susținerea separatismului de către Federația Rusă. De aceea avem motive să fim îngrijorați și înțelegem perfect că, dacă poporul ucrainean nu rezistă în acest război, nouă ni se va impune iarăși o soluție federalistă, așa cum spune președintele Putin, ca fostele republici sovietice să accepte să adere la așa-zisul stat unional și să fie republici prietenoase cu Federația Rusă. Adică să transforme fostele republici sovietice în state marionete, care să susțină Federația Rusă.”
Europa Liberă: Pe parcursul acestor trei decenii de la încetarea focului la Nistru s-au purtat negocieri, s-au semnat foarte multe înțelegeri, acorduri între Chișinău și Tiraspol, doar că aceste negocieri nu au identificat o soluție durabilă pentru acest dosar transnistrean. Multă lume se întreabă: de ce se cheltuie atâția bani, pentru că e un cost care se plătește, chiar dacă a fost internaționalizat acest conflict transnistrean, pentru că se discută în formatul de negocieri „5+2”, unde participă mediatorii și observatorii, dar se bate pasul pe loc și de cele mai dese ori se crede că Republica Moldova, autoritățile statului cedează în favoarea unui regim secesionist?
Igor Boțan: „Noi știm foarte bine răspunsul la această întrebare. În 1997 am fost „fericiți” cu așa-zisul „memorandum Primakov”, care prevedea în general un stat comun, adică ceva de la o confederație până la un stat unitar, eventual, cu unități autonome, cum este, de exemplu, Găgăuzia. Nu s-a mers mai departe, în 2002 ne amintim de așa-zisul „proiect de la Kiev” de federalizare a Republicii Moldova, înaintat de OSCE, care a luat drept model federația din Rusia însăși. Am fost surprinși cu toții să aflăm că transnistrenii nu vor federație de tip rusesc, vor federație de tip american, vor ca la început Republica Moldova să-i recunoască drept subiect de negocieri egal, după care, în calitate de subiecți egali, Republica Moldova și Transnistria să-și negocieze un fel de federație către care Transnistria, chipurile, și-ar delega o parte din atribuțiile suverane ș.a.m.d. Adică au insistat pe așa-zisa „federație contractuală”. Și dacă transnistrenii se supără, își iau înapoi atribuțiile pe care le-au delegat Chișinăului și ne-au dat din mână. După care ne amintim că a fost „memorandumul Kozak”, care transforma Republica Moldova în general într-un fel de meduză, jeleu, dacă-i pot spune așa, care nu are nimic; după care a urmat anul 2005, când a fost adoptată legea privind statutul Transnistriei, care prevede că Republica Moldova rămâne stat unitar, așa cum prevede Constituția, și Transnistriei i se oferă autonomie în cadrul Republicii Moldova. Această lege poate fi modificată cu o majoritate calificată de trei cincimi, adică e greu să umbli la această lege. Și acum, în situația dificilă pe care o avem, dacă Rusia cumva ar insista și ar impune autorităților moldovene federalizarea, în primul rând, acest lucru se bate ca nuca de perete cu prevederile Constituției și cu această lege. Deci, lucrurile nu sunt atât de simple și Transnistria nu acceptă acest lucru, iar începând din anul 2012, după șase de înghețare a negocierilor în formatul „5+2”, Transnistria a acceptat inițial cele trei coșuri ale OSCE, dar cel mai important coș, referitor la soluționarea politică, refuză să dezbată pe marginea acestuia doar cerșind de la Republica Moldova tot felul de preferințe în comerț, în ceea ce privește soluționarea problemelor sociale, refuzând să discute pe marginea problemei reglementării politice a acestui conflict. Deci, noi vedem după 30 de ani că conflictele separatiste sunt extrem de periculoase și ele sunt manipulate de așa natură că, atunci când îi convine Rusiei, poate să vină cu acuzații, cum a fost în cazul Ucrainei.”
Europa Liberă: Ceea ce a cerut Federația Rusă pe parcursul acestor 30 de ani de independență Republicii Moldova – să-și păstreze neutralitatea. Și a fost și o perioadă când Kremlinul insista foarte mult ca autoritățile de la Chișinău să ceară garanții de securitate și din partea Estului, și din partea Vestului.
Igor Boțan: „Noi înțelegem foarte clar ce își dorește Federația Rusă. Dacă citim documentele, dacă citim articolele publicate de sfătuitorii dlui Putin, noi înțelegem că toate lucrurile sunt îndreptate spre refacerea unei uniuni vamale ș.a.m.d.”
Europa Liberă: De ce Rusia îi cerea aceste garanții de securitate?
Igor Boțan: „Pentru că Rusia manipulează cu aceste cereri. Republica Moldova este stat neutru potrivit Constituției, Curtea Constituțională în 2017 a confirmat că suntem stat neutru. Deci, ce fel de garanții mai poate cere Republica Moldova? Da, în 2002 președintele Voronin la 1 iunie a inițiat un pact de stabilitate pentru Moldova la care să participe Uniunea Europeană, Statele Unite, Federația Rusă și să garanteze Moldovei un fel de statut de neutralitate și cu eforturi comune aceste mari puteri să ajute Republica Moldova să iasă din impas, dar nu...”
Europa Liberă: Și pe timpul lui Igor Dodon se pare că revenise în actualitate acest subiect?
Igor Boțan: „Da, exact! În 2017, dl Igor Dodon în calitate de președinte a mers la Conferința de la München și a lansat așa-zisa idee a unei formule comprehensive pentru Republica Moldova, care a fost ignorată. Deci, dacă e scris în Constituția noastră că Republica Moldova e stat neutru, ce fel de garanții suplimentare îți mai trebuie? A, noi înțelegem ce fel de garanții, ca Republica Moldova să nu participe la exerciții militare. Adică să fie lipsită de orice posibilitate pentru creșterea capacităților Armatei Naționale, a ofițerilor noștri, ca să nu aibă posibilitatea să participe la tot felul de acțiuni în care pot învăța de la colegii lor din state membre ale NATO sau mai știu eu ce. Și ne amintim că Curtea Constituțională în hotărârea din 2 mai 2017 a punctat: „Da, Republica Moldova este stat neutru, da, neutralitatea ne-a fost impusă în condițiile unui conflict separatist, dar această clauză din Constituție nu poate fi eliminată”. Mai mult decât atât, dacă ea se presupune să fie eliminată, asta se face doar prin referendum la care participă mai mult de jumătate din cetățenii înscriși în listele de vot și votează pentru mai mult de jumătate din acești cetățeni înscriși în listele de vot. Deci, noi, dacă am face un astfel de referendum ca să ne izbăvim de statutul de neutralitate, noi nici măcar nu am putea aduce la urnele de vot atâția votanți care să voteze pozitiv pentru această clauză. Deci ni se impune această clauză în permanență fără să se înțeleagă foarte clar la ce poate duce ea. E o problemă care este una falsă, din punctul meu de vedere, iar Republica Moldova vede acum experiența prin care trece Ucraina și clasa politică din Republica Moldova, cetățenii din Republica Moldova au acum prilejul să vadă ce fel de securitate ar trebui să aibă Republica Moldova și cine ar trebui să garanteze această securitate.”
Europa Liberă: După finalitatea acestei confruntări armate dintre Rusia și Ucraina, va fi mai ușor să se identifice această soluție durabilă pentru dosarul transnistrean?
Igor Boțan: „Depinde cine câștigă acest război. Ne-am dori foarte mult ca Ucraina să reziste, să-și reconfirme statutul de țară europeană independentă cu aspirații europene și atunci vom avea o conjunctură absolut diferită, iar dacă se întâmplă, Doamne ferește, altfel, atunci intrăm într-o incertitudine la care îmi este groază să mă gândesc, dar va trebui să înțelegem ce s-ar putea întâmpla în continuare.”
Europa Liberă: În mai multe cancelarii europene deja se face auzită cererea înaintată Bruxelles-ului ca Ucraina, Republica Moldova și Georgia să aibă o perspectivă clară de aderare la Uniunea Europeană. Șefa executivului european a anunțat că există solidaritatea ca Ucraina să se apropie de Uniunea Europeană, lucru cerut de liderul de la Kiev Zelenski la sfârșitul săptămânii trecute, când a insistat că Ucraina trebuie să adere la Uniunea Europeană. Se apropie acum această perspectivă, va fi una spusă clar de către Bruxelles, de către Uniunea Europeană?
Igor Boțan: „Uniunea Europeană se dezvoltă după anumite reguli. Noi știm cu certitudine că, după războiul din Balcani din anii ‘90, la terminarea acestui război, Uniunea Europeană a venit cu propunerea unor pacte de stabilizare și dezvoltare pentru Balcani și Balcanii au primit această perspectivă de aderare la Uniunea Europeană. După războiul prin care trece acum Ucraina, cred că Uniunea Europeană nu are altă soluție decât să elaboreze un plan rapid de oferire a perspectivei de integrare europeană pentru așa-zisul „trio asociat” și s-ar putea să avem surprize că, de exemplu, și Armenia, cel puțin, să se hotărască, în sfârșit, mai cu seamă după războiul din Karabahul de Munte din octombrie 2020...”
Europa Liberă: Bine, și dacă se oferă această perspectivă, asta înseamnă că în cât timp ar putea să adere la Uniunea Europeană?
Igor Boțan: „În 10-15 ani, dar altfel nici nu se poate, pentru că lucrurile trebuie negociate...”
Europa Liberă: Țările din Balcani au avut un ritm mai mare...
Igor Boțan: „Depinde de succese, pentru că Republica Moldova e o țară mică, s-ar putea să avanseze foarte rapid datorită suportului României. România ar fi prima țară interesată să ajute Republica Moldova, mai cu seamă că limba română este limbă de lucru în cadrul Uniunii Europene. Deci, noi avem totul pentru a avansa rapid.”
Europa Liberă: Așa ca și Polonia, care oferă sprijin Ucrainei?
Igor Boțan: „Exact. Totuși, acolo lucrurile sunt mai complicate. Ucraina este o țară mare, Ucraina are industrie, noi suntem o țară mică, care poate fi reformată rapid.”
Europa Liberă: În această atmosferă dificilă de război ruso-ucrainean, să vorbim despre rolul Bisericii, Bisericii Ortodoxe, pentru că, dacă e să-l cităm pe patriarhul rus Chiril, el i-a etichetat pe cei care luptă împotriva Moscovei „forțe ale răului”.
Igor Boțan: „Este o situație extrem de dificilă, pentru că în spațiul în care trăim noi, în special în Republica Moldova, noi avem o populație cu o cultură politică arhaică, dacă-i putem spune așa, parohială. Deci, oamenii ascultă de cuvântul preotului. De aceea era foarte important ca Biserica Ortodoxă din Republica Moldova să ia o poziție împotriva acestui război declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Eu am încercat să caut informații și, din păcate, nu am găsit niciun fel de informații de condamnare din partea Bisericii Ortodoxe Ruse și din partea Mitropoliei de aici, din Republica Moldova, a acestui război.”
Europa Liberă: Mitropolitul Vladimir a spus că neînțelegerile care apar între două popoare trebuie rezolvate în mod pașnic.
Igor Boțan: „Vreau să-i amintesc ÎPS Vladimir că, în 2014, atunci când Rusia a anexat Crimeea și a început războiul din Donbas, exact același lucru îl spunea ex-președintele Vladimir Voronin. El spunea că „sunt două popoare frățești, au un conflict, nu trebuie să ne implicăm, aceste popoare au destulă inteligență ca să rezolve problema”. Vedem că conflictul care a început în 2014, iată, are în aceste zile această prelungire extrem de dramatică și, din păcate, Biserica Ortodoxă păstrează tăcerea. Da, susține acordarea ajutorului pentru refugiați, dar nu condamnă războiul.”
Europa Liberă: Adică, Mitropolia Moldovei ar fi de partea ambelor părți sau cum să înțelegem, pentru că, dacă e să-l citez pe mitropolitul Vladimir, el zicea că „anume credincioșii ortodocși, indiferent de naționalitate și orientare politică, trebuie să se unească în duhul păcii și al dragostei”.
Igor Boțan: „Toată lumea vrea să se întâmple această armonie în relațiile dintre popoarele din Federația Rusă, din alte foste republici sovietice cu poporul rus, dar, din păcate, vedem o politică agresivă, o politică, care, iată, a condus la începerea acestui război fratricid și noi așteptăm o reacție de condamnare din partea Bisericii împotriva acestui atac al Federației Ruse împotriva poporului ucrainean și vedem că acest război are tendința acum de a se lungi în timp, ceea ce înseamnă că lacrimile mamelor care își pierd feciorii în acest război, de o parte și de alta, ele sunt deocamdată fără sfârșit. Mor copii, mor bătrâni, și noi nu vedem o poziție activă a Bisericii de condamnare a unui război fratricid.”
Europa Liberă: Cum ar fi trebuit să reacționeze Mitropolia Moldovei, pentru că Mitropolia Moldovei e subordonată canonic Patriarhiei Rusiei, este dependentă total?
Igor Boțan: „E adevărat ceea ce spuneți Dvs., dar dimineață am citit presa și am văzut articole în care este citat punctul de vedere al mitropolitului Bisericii Ortodoxe din Ucraina, care este parte a Bisericii Ruse, și am văzut că Biserica Ortodoxă din Ucraina, cea care a rămas afiliată Patriarhiei de la Moscova a condamnat războiul fratricid și a folosit chiar și metafore, precum uciderea de către Cain a lui Abel din cauza invidiei. Și am văzut că se poate lua o poziție fermă, mai cu seamă că mitropolitul din Kiev în această situație când s-a declanșat această agresiune din partea Federației Ruse s-a adresat cu un cuvânt de susținere în favoarea militarilor ucraineni care își apără patria.”
Europa Liberă: Mitropolia Ucrainei subordonată canonic Patriarhiei Rusiei a venit cu o reacție în care cere oprirea imediată a războiului din Ucraina și într-un mesaj pe care l-au postat pe site-ul Bisericii ucrainene mitropolitul Kievului și Întregii Ucraine spune că a avut loc o nenorocire și a făcut apel la calm și mai face apel la rugăciune pentru Ucraina, armata ei și poporul acestei țări.
Igor Boțan: „După ce s-a adresat, după ce a dat o apreciere a ceea ce se întâmplă, o apreciere adecvată, da, sigur că în calitate de cetățean al Ucrainei, de creștin a procedat creștinește...”
Europa Liberă: Și care a fost răspunsul patriarhului rus?
Igor Boțan: „Am văzut pe site-ul Patriarhiei Ruse un fel de cuvinte de susținere a mitropolitului Onufrie, dar de o manieră foarte, foarte voalată și nu înțelegi dacă Patriarhia Rusă condamnă agresiunea Federației Ruse împotriva poporului ucrainean.”
Europa Liberă: Biserica din Ucraina s-a divizat, o parte și-a declarat autocefalia, altă parte a rămas în subordonarea Patriarhiei Ruse. S-ar putea acum să se rupă aceste relații pentru totdeauna între Biserica ucraineană...
Igor Boțan: „Autocefalia a fost obținută încă în 2018. Au existat temeri că guvernul de la Kiev ar putea cumva să exercite presiuni asupra Mitropoliei afiliate patriarhatului rus, dar acest lucru nu s-a întâmplat, ceea ce demonstrează că autoritățile ucrainene s-au comportat de o manieră civilizată. Acum nu știu cum vor evolua lucrurile, dar este cert că, iată, mitropolitul Onufrie înțelege în mod adecvat ce se întâmplă și nu încearcă să se ascundă după deget, declară lucrurile așa cum sunt ele și aceasta îi face onoare, din punctul meu de vedere. În același timp, pentru Biserica Ortodoxă Rusă și pentru Mitropolia din Republica Moldova mi se pare că această situație știrbește din imagine, ceea ce este extrem de dureros pentru enoriași, pentru credincioșii care, așa cum știm din sondaje, au cea mai mare încredere în această instituție, în Biserica Ortodoxă din Republica Moldova, dacă ne referim la Republica Moldova.”
Europa Liberă: Credeți că acest război ruso-ucrainean ar putea să le facă pe cele două mitropolii din Republica Moldova – Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse și Mitropolia Basarabiei, subordonată canonic Patriarhiei Române – să se unească?
Biserica, din păcate, este o structură ierarhică, acolo există interese
Igor Boțan: „Nu cred că acest lucru este posibil, cel puțin în următoarea perioadă, pe termen scurt sau mediu, în viitor nu exclud acest lucru, pentru că acolo unde sunt ierarhii, iar Biserica, din păcate, este o structură ierarhică, acolo există interese, iar unde există interese, lucrurile se desfășoară de o manieră foarte, foarte specifică – fiecare structură încearcă să-și apere propriile interese, iar de pe urma acestor conflicte au de suferit enoriașii, credincioșii, pentru că aceștia se întreabă, când te întâlnești și discuți cu oamenii, ei spun: „Dacă Hristos e unul, dacă credința noastră e una, de ce avem structuri diferite care se dușmănesc între ele pentru a promova cuvântul lui Dumnezeu?”. Deci, astfel de lucruri seamănă neîncredere în inimile oamenilor și pe mulți credincioși, cu adevărat credincioși îi fac să sufere de pe urma acestor neînțelegeri. De aceea, așa cum spuneam, sunt destul de pesimist, dar nu exclud că pe viitor s-ar putea găsi – prin dialog, prin compromisuri reciproce – o platformă comună, astfel încât credincioșii să poată spune: „Da, iată, credem în Dumnezeu și avem intermediarii noștri, clerul care sunt pe aceeași platformă”, ceea ce ar fi un lucru extrem de pozitiv.”
