Linkuri accesibilitate

Igor Boțan: Partidele reușesc, dacă sunt la guvernare, să îndeplinească 25-30 la sută din promisiuni


Jurnalistul Vasile Botnaru în dialog cu analistul politic Igor Boțan

Vasile Botnaru în dialog cu analistul politic și directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), Igor Boțan.

Scindarea Partidului Democrat și formarea altei fracțiuni politice nu schimbă relieful parlamentar, dar ne obligă să ne întrebăm cum poate fi soluționată problema migrației politice care pare să calce în picioare pactul electoral încheiat o dată la patru ani între ales și alegător. Am stat de vorbă despre posibilele soluții ale acestei situații cu analistul politic Igor Boțan.

Interviu cu Igor Boțan, 24 februarie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:16:30 0:00
Link direct

Europa Liberă: După ce Partidul Democrat s-a scindat totuși, e legitimă concluzia că cineva a deviat de la linia partidului, cu tot cu linia partidului. Apare întrebarea pe care o punem de fiecare dată: cum punem în acțiune instituția controlului angajamentelor și promisiunilor asumate, care au catapultat partidul, grupul de lideri în vârful puterii, acolo unde se iau deciziile și, mai ales, unde se împart banii?

Igor Boțan: „Ofertele politice electorale ale partidelor sunt percepute de către cetățeni ca un fel de contract nescris între formațiunile politice care râvnesc să vină la guvernare și cetățeni. De cele mai multe ori, partidele politice nu-și îndeplinesc promisiunile. Statisticile de aici, din Republica Moldova, arată că în cel mai bun caz, partidele politice reușesc, dacă sunt la guvernare, să îndeplinească 25-30 la sută din promisiuni.”

Europa Liberă: Insist totuși să căutăm unde e scris, în ce lege, în Constituție, în alte acte normative, cum punem în acțiune mecanisme de tragere la răspundere pentru neîndeplinirea angajamentelor?

Igor Boțan: „Nu vom găsi astfel de lucruri prescrise în legi, în Constituție. Din teorie se înțelege că există un contract social, renovabil...”

Europa Liberă: O dată la patru ani?

Igor Boțan: „O dată la patru ani de zile și se prezumă că cetățenii sunt conștienți, au discernământ și ei hotărăsc singuri dacă o formațiune politică care s-a aflat la guvernare mai merită să fie votată.”

Europa Liberă: Atunci când democrații au inițiat procedura de amendare a Codului Electoral, ca să introducă uninominalul, promiteau tocmai dreptul de a retrage un deputat din parlament pe motiv că nu își onorează angajamentele față de alegătorii dintr-o circumscripție și mulți au înghițit această nadă, după care s-a descoperit că nu se poate face acest lucru cu un an înainte, cu un an după și, de fapt, s-a ales fumul din toată povestea asta.

Igor Boțan: „Mai mult decât atât, cetățenii Republicii Moldova au legitimat acest demers al Partidului Democrat, participând la referendumul din 24 februarie 2019, care s-a desfășurat în aceeași zi cu alegerile parlamentare. Problema e că Constituția nu permite trecerea de la mandatul reprezentativ la mandatul imperativ, adică Constituția Republicii Moldova nu permite ca cetățenii după ce votează un deputat să-l recheme pe motiv că acesta nu-și îndeplinește promisiunile electorale.”

Europa Liberă: Dar pe motiv că el nu mai reprezintă alegătorii? De exemplu, dacă a intrat pe listele unui partid și la un moment dat i s-au strepezit dinții, nu mai vrea să fie democrat și pleacă, el pierde reprezentativitatea?

Igor Boțan: „Nu, nu pierde reprezentativitatea.”

Europa Liberă: De ce?

Igor Boțan: „Pentru că există hotărârile și recomandările Comisiei de la Veneția care tocmai explică că mandatul este reprezentativ. Odată ales, deputatul are un mandat de patru ani de zile și este responsabil doar față de propria conștiință și de cetățeni, dacă poate să-și explice metamorfozele care au loc.”

Europa Liberă: Și dacă el se întoarce la 180 de grade și o ia spre alt partid, pe alt vector geopolitic?

Igor Boțan: „Doar peste patru ani de zile, la noile alegeri, cetățenii sunt în drept să-i ceară socoteala.”

Europa Liberă: Dar unele partide au încercat să lupte cu așa-zisul traseism, însemnând, de fapt, acest lucru că atunci când deputatul renunță la un partid, ar trebui să renunțe și la mandat. Au fost câteva cazuri singulare, când deputații au depus mandatele pe motiv că nu mai fac parte din partid. Așa o lege ar fi adoptabilă?


Igor Boțan: „Cred că nu, pentru că Curtea Constituțională ar invalida o astfel de amendare a legislației electorale și a statutului deputatului. Noi trebuie să înțelegem că avem această situație care a fost cumva agreată pe plan european după destrămarea blocului comunist în Europa. Comisia de la Veneția și Consiliul Europei au recomandat tuturor noilor țări din spațiul european să adopte o legislație și norme constituționale care pun bazele mandatului reprezentativ. Patru sau cinci ani de zile, cât durează mandatul, cel care este în funcție de parlamentar poate să-și schimbe punctul de vedere dacă găsește argumente pentru aceasta. Cetățeanul nu-l poate pedepsi pe durata mandatului, doar după expirarea mandatului cetățeanul este în drept să vină cu un rechizitoriu, dacă pot spune așa, cu un catastif și să-i spună deputatului respectiv sau fracțiunii parlamentare, sau unui fragment de formațiune parlamentară care s-a desprins de la partidul-mamă și doar atunci poate să-l sancționeze.”

Europa Liberă: Deci, singura modalitate este monitorizarea pe durata mandatului, astfel încât la final cetățeanul să poată bifa, să spună: asta a făcut, asta n-a făcut?

Igor Boțan: „Absolut corect și noi vedem ce s-a întâmplat în Partidul Democrat, care a insistat că este un partid social-democrat de stânga și chiar a dovedit aceasta deținând funcția de vicepreședinte al Internaționalei Socialiste.”

Europa Liberă: Vă referiți la dl Plahotniuc?

Igor Boțan: „Și dl Marian Lupu, care înaintea dlui Plahotniuc a fost vicepreședinte al Internaționalei Socialiste, insistând că este un partid de centru-stânga.”

Europa Liberă: Deci e mai aproape de steluța lui Dodon?

Igor Boțan: „Exact. Pe de altă parte, pe plan intern, șefii Partidului Democrat insistau că întotdeauna au făcut alianțe doar cu partidele de centru-dreapta și de dreapta, subliniind că pe plan intern au promovat politici, hai să spunem așa, capitaliste, politici de dreapta, liberale ș.a.m.d. și întotdeauna apărea această...”

Europa Liberă: Reprezentantul notoriu este Andrian Candu?

Igor Boțan: „Andrian Candu care, chiar după congresul din 2016, sublinia că da, recunoaștem că Partidul Democrat este un partid care promovează politici de dreapta, centru-dreapta. Și iată că a avut loc sciziunea în partid exact pe linia stânga-dreapta sau centru-stânga, centru-dreapta.”

Europa Liberă: Dl Diacov încearcă să fie tocmai ambivalent, spunând că în continuare va pune în echilibru stânga cu dreapta și va păstra democrația moldovenească.

Igor Boțan: „Este adevărat și noi cunoaștem că de la fondarea acestei formațiuni, care la început se numea Mișcarea pentru o Moldovă Democratică și Prosperă, dl Diacov își dorea foarte mult ca Partidul Democrat să fie nu cea mai mare formațiune din Republica Moldova, dar să fie cea mai importantă în sensul că înclină balanța ori spre dreapta, ori spre stânga. Acum, formațiunea condusă de dl Pavel Filip încearcă să joace acest rol și vedem că șase deputați din fracțiunea Partidului Democrat, adică undeva o cincime din această formațiune iată că formează grupul parlamentar „Pro-Moldova” și anunță că vor constitui o formațiune politică de centru-dreapta. Noi știm cum se pliază anumite formațiuni politice pe așteptările cetățenilor. Sunt convins că cetățenii din Republica Moldova știu apriori ce le poate promite Partidul Socialiștilor. De exemplu, rezolvarea problemei migranților moldoveni pe teritoriul Federației Ruse, care au încălcat termenele de ședere acolo. Și acest lucru îl vedem în trei campanii electorale. S-ar părea că această problemă se rezolvă o dată pentru totdeauna, nu, în trei campanii electorale precedente Partidul Socialiștilor a promis acest lucru și, iată, în ajunul campaniei pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc în octombrie-noiembrie la toamnă, iarăși vedem că dl Dodon ne amintește de această problemă care mai necesită încă o dată...”


Europa Liberă: Când am vorbit și eu cu cineva despre acest subiect, dânsul a recurs la o metaforă foarte plastică: „E ca roata de la bicicletă, trebuie umflată din când în când”.

Igor Boțan: „Da. Un alt lucru pe care îl promite în permanență Partidul Socialiștilor este că va rezolva problema deschiderii pieței ruse pentru produsele moldovenești. Și acest lucru, de asemenea, este o problemă care rămâne nesoluționată. Știm despre aceste liste cu companii care, iată, se adaptează la noile condiții, dar problema rămâne nesoluționată. O altă soluție pe care o promit socialiștii – să rezolve pentru totdeauna problema alimentării Republicii Moldova cu gaze din Federația Rusă la un preț cu o treime mai jos decât media pe Europa. Acum iarăși vedem că în Europa prețul la gaz este mult mai jos decât ceea ce plătește Republica Moldova. Mergem mai departe. Mișcarea unionistă. Mișcarea unionistă în ultimii 5-6 ani de zile promite constant că, dacă va avea loc Unirea, atunci va fi o Unire pentru interesul social al cetățenilor Republicii Moldova, pentru că în România pensiile și salariile sunt mai mari și dacă ajung ei la guvernare, atunci România va investi în Republica Moldova miliarde, dacă nu zeci de miliarde de euro pentru îmbunătățirea infrastructurii. Dacă ne referim la partidele pro-europene, vedem, trase la indigo, promit implementarea Acordului de Asociere și depunerea unei cereri ca Republica Moldova să devină candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Deci, noi cunoaștem în avans ce pot promite aceste formațiuni politice.”

Europa Liberă: La ruși există expresia: «Я сам обманываться рад» (aș fi bucuros să mă înșel). Alegătorul, de fapt, judecă cu inima și nu cu capul.

Cetățenii Republicii Moldova înțeleg că suntem într-un fel de capcană


Igor Boțan: „Cred că alegătorul înțelege ce se întâmplă cu țara noastră. Țara noastră după ce foștii politicieni pro-europeni au distrus mitul despre „istoria de succes”, cetățenii Republicii Moldova înțeleg că suntem într-un fel de capcană, suntem într-o stare de stagnare și acest lucru este evident, mai cu seamă pe acest flux de tineri talentați, ambițioși care părăsesc țara. Și o părăsesc în mod constant, fără să conteze cine e la guvernare, că au fost comuniștii...”

Europa Liberă: I-am văzut și eu recent, venind din străinătate, plin avionul de oameni care habar nu au ce se întâmplă acasă. Ei discută despre roaming, despre transferul de bani, despre întârzierea avioanelor și puțin le pasă cine îi va guverna pe puținii bătrâni rămași în satele Moldovei.

Igor Boțan: „Pentru că, așa cum spuneam, suntem în această stare de stagnare din care nu știm cum să ieșim. Pe de o parte, în raport cu Uniunea Europeană avem acest Parteneriat Estic care ne ține departe de aderare. Deci, trebuie doar să devenim un fel de parteneri foarte credibili ai Uniunii Europene fără a visa la integrarea europeană în baza unei strategii pe care Uniunea Europeană ar adopta-o pentru acest spațiu. Aici nu prea avem spațiu de manevră în afară de îndeplinirea prevederilor Acordului de Asociere și beneficiile care vin partea partenerilor europeni pentru asta. Pe de altă parte, pentru mult stimații unioniști avem problema transnistreană nesoluționată și înțelegem cu toții că cu o parte a teritoriului, fie el ocupat sau controlat de Rusia, nu putem rezolva problema, bunăoară, Unirii Republicii Moldova cu România.”

Europa Liberă: Doar dacă se taie coada de șopârlă...

Igor Boțan: „Doar dacă se taie coada de șopârlă, numai că Constituția nu ne permite să tăiem această coadă de șopârlă, pentru că teritoriul Republicii Moldova este inalienabil, iar pentru a scăpa, a tăia această coadă de șopârlă, ar trebui să modificăm Constituția.”

Europa Liberă: Dar sunt unii politicieni, ca să nu mai spun de intelectuali, care ar fi de acord la un asemenea sacrificiu, ca să se miște corpul rămas al Basarabiei.

Igor Boțan: „Ar putea să existe astfel de opțiuni, numai că dacă ne uităm la termenii din Constituție, înțelegem că o astfel de decizie poate fi adoptată cu votul pozitiv al jumătate din cetățenii Republicii Moldova.”

Igor Boțan
Igor Boțan


Europa Liberă: Prin referendum constituțional?

Igor Boțan: „Exclusiv prin referendum constituțional, cu un vot pozitiv al jumătate din cetățenii cu drept de vot, lucru care este irealizabil, pentru că aproape jumătate din cetățenii noștri cu drept de vot sunt în afara țării. Avem 3,2 milioane de alegători și ar trebui să adoptăm această decizie cu 1,6 milioane de alegători, iar la alegerile parlamentare participă 1,5 milioane de alegători, deci noi nici numărul...”

Europa Liberă: Dacă politicienii ar vrea numaidecât să afle părerea celor care sunt în afara Republicii Moldova, cred că ar inventa tehnologii de participare de la distanță.

Igor Boțan: „Sigur că da, numai că trebuie să ne uităm și la sondajele de opinie, care spun că opinia, deocamdată, nu este favorabilă și ne amintim de situația pe care ne-a explicat-o dl președinte Traian Băsescu la 17 martie 2014. A doua zi după referendumul din Crimeea, Domnia Sa a oferit un interviu și a spus foarte clar că România nu-și poate asuma Unirea cu Republica Moldova, fiindcă cetățenii Republicii Moldova trebuie să fie cei care își doresc Unirea. Atâta timp cât cetățenii Republicii Moldova, majoritatea lor absolută nu-și doresc acest lucru, putem doar crea condiții pentru ca Republica Moldova să se apropie de spațiul european, de România și atât.”

Europa Liberă: Nu vor Unirea, dar cu mare plăcere folosesc pașapoartele românești, ca să ajungă peste tot unde le permite acest lucru.

Igor Boțan: „Da, este adevărat, dar noi ne referim la problema pe care ați formulat-o Dvs. că nu există perspective clare pe care clasa politică din Republica Moldova ar putea să le dezvolte pentru cetățeni, de aceea cetățenii...”

Europa Liberă: Până se va trezi cetățeanul și va alege o soluție clară, nu „amăgeli”, așa cu ați spus Dvs.

Igor Boțan: „Exact, dar, deocamdată, avem această situație – avem partide politice euroasiatice, avem partide pro-europene și avem unioniste, care promit...”

Europa Liberă: Deci, în următoarele campanii electorale trebuie să ne așteptăm la aceleași refrene?

Igor Boțan: „Exact asta voiam să spun și asta numesc stagnare, pentru că nu există idei noi, idei proaspete și, odată cu lipsa acestora, nu există entuziasm din partea alegătorilor.”

Europa Liberă: Partidul lui Munteanu și Tkaciuck nu propune alternative?

Igor Boțan: „Partidul lui Munteanu și Tkaciuck vrea să propună cetățenilor Republicii Moldova un extra-efort intelectual, în primul rând, astfel încât Republica Moldova să fie un fel de model pentru aplicații inovatoare și trecerea țării noastre la ceea ce se numește modelul celei de-a patra revoluții industriale.”

Europa Liberă: Dvs. vi se pare convingător acest proiect?

Igor Boțan: „Mie mi se pare interesantă această abordare, pentru că această formațiune încearcă să apeleze la sentimentele intelectualilor, inclusiv celor de la sate, doctori, profesori, ingineri și celor de la orașe, cumva încercând să le insufle ideea că dacă cu aceste eforturi comune încercăm să facem un salt, beneficiind de suportul partenerilor europeni sau partenerilor din alte țări, am putea aduce Republica Moldova pe o pistă de dezvoltare, dar nu de stagnare.”

Europa Liberă: Întrebarea firească este de unde să iei acești intelectuali, dacă ei sunt aciuați deja în celule de partid.

Igor Boțan: „Ei pun accentul pe educație. Chiar dacă lumea pleacă din Moldova, oricum rămân surse de regenerare, inclusiv socială și școala, universitatea...”

Europa Liberă: Foarte modeste...

Igor Boțan: „Da, foarte modeste, dar ei cred în această posibilitate.”

Europa Liberă: Asta-i pe termen lung, dar ce facem în următorii cinci ani?

Igor Boțan: „În următorii cinci ani cred că rămânem în paradigma stagnării, așa cum spuneam, rămânem cu promisiunile adaptate ale euroasiaticilor...”

Europa Liberă: Și cu aceeași garnitură de politicieni?

Igor Boțan: „Cam cu aceeași garnitură, deși vedem că apar scindări, dar, așa cum spuneam, aceste scindări sunt oarecum legitime, dacă ne referim la Partidul Democrat, care pe arena internațională pretinde că e de centru-stânga, iar pe plan național pretinde că este de centru-dreapta.”

XS
SM
MD
LG