Cât de oportune sunt și ce șanse ar avea intențiile anunțate de formațiunile politice din noul Parlament de a introduce anumite modificări în Constituție? Un dialog cu directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), Igor Boțan.
Europa Liberă: PAS a promis că va iniția modificarea Legii Fundamentale, ei spun că trebuie simplificate mecanismele de confiscare a averii funcționarilor și demnitarilor, dar și limitarea imunității deputaților, ar fi primele două proiecte de modificare a Constituției pe care ar putea să le propună majoritatea parlamentară. Ce credeți despre aceste intenții?
Igor Boțan: „Mai multe partide politice, inclusiv cele parlamentare au pledat pentru modificarea Constituției, dar dacă ne referim la cele trei fracțiuni parlamentare, toate aceste trei fracțiuni parlamentare au promis alegătorilor că vor iniția modificarea Constituției. Și acest lucru este interesant din punct de vedere, hai să spunem așa, politic, nu știm dacă aceste intenții vor fi duse până la capăt, pentru că Curtea Constituțională oricum va decide dacă admite spre examinare aceste inițiative.”
Curtea Constituțională va decide dacă admite spre examinare aceste inițiative...
Europa Liberă: Dar de ce ar putea să nu admită Curtea Constituțională spre examinare aceste intenții?
Igor Boțan: „Pentru că, dacă ne referim la confiscarea extinsă a averilor, Curtea Constituțională, dacă îmi amintesc bine, încă în 2015 a dat o hotărâre prin care spune că legislația penală a Republicii Moldova prevede astfel de mecanisme, totuși, dacă avem în vedere articolul 46 din Constituția Republicii Moldova care apără proprietatea privată și prezumă că proprietatea cetățeanului este licită, deci, organele abilitate ale statului sunt cele care trebuie să demonstreze că proprietatea este agonisită în mod ilicit, doar după aceasta este posibilă confiscarea acestei averi. Deci, eu nu cred că Curtea Constituțională își va modifica această atitudine față de proprietatea privată care trebuie apărată și acest lucru este unul fundamental în Constituția Republicii Moldova. Dar să vedem cei care au promis astfel de lucruri cetățenilor cum își vor argumenta această inițiativă, pentru că, la urma urmei, există instituțiile abilitate: ANI-ul, Autoritatea Națională pentru Integritate și dacă acolo apar discrepanțe între cele declarate și veniturile de asemenea declarate ale cetățenilor, da, nu cred că cineva poate ridica impedimente în examinarea acestor discrepanțe, dar limitarea imunității deputaților mie mi se pare o inițiativă care este prematură, ținând cont de...”
Europa Liberă: De ce? Cei din majoritatea parlamentară spun că se va propune ca pentru infracțiunile de spălare a banilor, corupere pasivă, trafic de influență și îmbogățire ilicită să nu se aplice imunitatea parlamentară deputaților.
Igor Boțan: „Păi, dar imunitatea parlamentară completă, anularea acesteia este cerută de Partidul „Șor”, eu nu cred că PAS-ul vrea să fie cumva asociat cu inițiativele Partidului „Șor”, pentru că, până la urmă, oricum organele competente trebuie să demonstreze că proprietatea unui deputat sau a altuia este agonisită în mod ilicit după care să aibă loc această lipsire de proprietate. Deci, mie mi se pare că aici este loc pentru ca deputații să se gândească foarte bine, dar vom vedea inițiativele pe care le vor înainta Curții Constituționale și vom vedea cum Curtea Constituțională în cadrul jurisprudenței pe care a dezvoltat-o de-a lungul anilor rezolvă astfel de probleme.”
Oricum, organele competente trebuie să demonstreze că proprietatea unui deputat sau a altuia este agonisită în mod ilicit...
Europa Liberă: Dle Boțan, dar poate e bine totuși să explicăm în ce condiții poate fi modificată Constituția?
Igor Boțan: „Constituția poate fi modificată de către parlament cu votul a 68 de deputați, pentru asta PAS ar mai avea nevoie încă de cinci voturi și cred că, din punct de vedere propagandistic, Blocul Socialiștilor și Comuniștilor va aplauda dacă acest lucru se va întâmpla cu efortul comun al PAS-ului și al Partidului „Șor”. Mie mi se pare că aici lucrurile trebuie foarte bine cântărite, eu sunt de acord că și acest lucru s-a întâmplat, legislația Republicii Moldova prevede modalitatea de confiscare extinsă a proprietății, dacă este demonstrat că aceasta a fost agonisită în mod ilicit, iar imunitatea parlamentară când în parlament avem o formațiune politică cu majoritatea absolută, ridicarea acestei imunități se face foarte rapid, sigur că la cererea procurorului general. Deci, oricum organele care investighează au nevoie de instrumentariul de care dispun deja, dar să vedem ce va urma.”
Europa Liberă: Legea Supremă poate fi modificată și printr-un referendum constituțional.
Igor Boțan: „Poate fi modificată și printr-un referendum constituțional, dar aici iarăși va fi nevoie de intervenția Curții Constituționale. Noi am avut referendumuri constituționale de modificare a Constituției, după care am avut hotărâri ale Curții Constituționale în care s-a declarat că referendumul poate avea valoare doar de susținere a unei modificări făcute de către parlament. Deci, poporul de unul singur prin referendum până la votul parlamentului nu poate modifica Constituția, asta a fost o explicație pe care a dat-o Curtea Constituțională după referendumul din 5 septembrie 2010 care, chipurile, era unul constituțional, dar care nu a fost validat din cauza prezenței joase a cetățenilor, iar Curtea Constituțională ulterior s-a asigurat că lucrurile nu ar fi putut fi rezolvate, chiar dacă referendumul era unul valid. Deci, încă sunt lucruri pe care Curtea Constituțională trebuie să le stabilească cu precizie, pentru că la sfârșitul anilor ‘90 Curtea Constituțională a spus că referendumul poate avea doar valoare confirmativă, iar modificarea Constituției se face doar de către parlament.”
Europa Liberă: Dvs. mai cunoașteți, articolul 13 din Constituție rămâne a fi mărul discordiei în rândul politicienilor, pentru că se insistă și chiar există și o decizie a Curții Constituționale să fie modificată denumirea corectă a limbii, din limbă moldovenească în limbă română.
Igor Boțan: „Curtea Constituțională a adoptat hotărârea la care vă referiți Dvs. la 5 decembrie 2013 și a introdus noțiunea de „bloc constituțional”. Potrivit acestei noțiuni de bloc constituțional, Declarația de independență a Republicii Moldova a devenit parte a Constituției, și nu doar parte a Constituției, dar având putere juridică mai superioară decât textul Constituției, dar ne-am convins că lucrurile nu sunt așa de simple, oricum parlamentul trebuie să intervină și să modifice articolul 13, astfel încât să revenim la decizia pe care a luat-o Curtea Constituțională, că limba oficială din Republica Moldova este limba română și acest lucru ar fi foarte binevenit din punctul meu de vedere. De asemenea, trebuie modificat și articolul 118 din Constituție, care prevede că justiția în Republica Moldova se realizează în limba moldovenească, e scris, trebuie modificat și acolo și mai există un lucru interesant, care a fost făcut de Curtea Constituțională. În acea hotărâre din decembrie 2013, Curtea a stabilit că Declarația de independență, având putere juridică supremă peste Constituție, are clauză de eternitate, ceea ce înseamnă că articolul 142 din Constituție privind caracterul independent și suveran al Republicii Moldova nu poate fi modificat, deci și această hotărâre mai transmite un mesaj deputaților, mă refer la cei socialiști și comuniști care vor modificarea Constituției pentru a întări aspectele referitoare la independența și suveranitatea Republicii Moldova. Deci, acest lucru Curtea Constituțională l-a decis încă în 2013, așa că toate promisiunile deputaților de la putere și din opoziție despre modificarea Constituției mie mi se par mai degrabă jocuri politice, care sunt departe de lucrurile foarte importante pe care trebuie guvernarea deopotrivă cu opoziția să le soluționeze.”
Europa Liberă: Și încă un aspect important, fiind ales deputat, fostul președinte Voronin a spus că el ar fi fost ultimul șef de stat legitim al Republicii Moldova. Liderul comuniștilor a ținut să evidențieze din nou opinia sa precum că decizia Curții Constituționale din 2016 prin care s-a revenit la procedura de alegere directă a președintelui de către popor a fost una ilegală, așa spune el.
Dl președinte Vladimir Voronin greșește amarnic...
Igor Boțan: „Dl președinte Vladimir Voronin greșește amarnic și trebuie să-i amintim dlui președinte că Curtea a stabilit un lucru corect, procedura de modificare a Constituției în anul 2000 a fost încălcată. Din acest punct de vedere, mai degrabă dl Vladimir Voronin nu a fost un președinte, hai să spunem așa, foarte legal, dar eu nu sunt de acord cu acea decizie a Curții Constituționale, pentru că dacă Curtea Constituțională lua în considerare unitatea materiei constituționale, readucând Republica Moldova la alegerea directă a șefului statului, trebuia să-i întoarcă șefului statului și toate împuternicirile pe care le avusese acesta odată cu adoptarea Constituției. Așa că dl Vladimir Voronin mai bine nu s-ar agăța de această problemă, pentru că, formal, el a fost ales cu încălcarea Constituției dacă Curtea a stabilit, și eu cred că a stabilit corect, că procedura de modificare a Constituției a fost încălcată și dl Vladimir Voronin știe că el a fost inițiatorul încălcării procedurii, pentru că în cea de-a doua lectură domnia sa a insistat ca alegerea șefului statului în parlament, care era avizată de Curtea Constituțională, să se facă nu cu mai mult de jumătate din deputați, ci cu trei cincimi. Deci, domnia sa a fost inițiatorul încălcării procedurii și poartă răspundere pentru acest lucru, trebuia să insiste ca această modificare pe care a făcut-o să fie avizată de către Curtea Constituțională, lucru pe care nu l-a făcut, de aceea ar fi bine să nu insiste, pentru că dacă insistă tot domnia sa cade sub suspiciune că a avut mandat nu tocmai legal, iar Curtea a stabilit dacă s-a încălcat procedura. Și eu cred că e corect ca Curtea să-și revadă această jurisprudență și să-i întoarcă președintelui împuternicirile pe care parlamentul le-a modificat de o manieră ilegală, pentru că a încălcat procedurile.”
Europa Liberă: Dar cunoașteți Dvs. că s-au făcut tentative să fie elaborat un alt proiect al Constituției și pe timpul lui Mihai Ghimpu, când era președinte interimar, și pe timpul lui Igor Dodon, în mandatul său precedent. Părerea Dvs. – e nevoie de a îmbunătăți Legea Fundamentală sau e nevoie de o nouă Constituție, pentru că undeva se prăfuiește acel proiect de nouă Constituție?
Igor Boțan: „Proiectul pe care l-a inițiat dl Mihai Ghimpu se numea „redacția nouă a Constituției” și trebuie să recunoaștem că acel proiect a fost bine întocmit, el a fost înregistrat în parlament, dar nu a mai fost votat. E ușor de găsit acel document și acel document prevede foarte clar că limba oficială e limba română, că șeful statului se alege direct de către cetățeni, deci multe din aceste lucruri puteau fi soluționate prin acest proiect, dar nu a fost să fie. Acum, dacă ne referim la lucrurile care au rămas nerezolvate, ele persistă de bună seamă și cu articolul 13 lucrurile trebuie clarificate. Cum așa, avem o hotărâre a Curții Constituționale, iar această hotărâre e ca și în suspans? Da, deputații au încercat în 2018, în luna noiembrie, să modifice articolul 13, având la bază hotărârea Curții Constituționale, și nu au putut face acest lucru. Deci, aceasta înseamnă că forul legislativ cumva ignoră hotărârea Curții Constituționale și nu există proceduri clare care să aducă lucrurile la un numitor comun și al doilea lucru este cel la care m-am referit. Dacă Curtea Constituțională a stabilit în 2016 că procedura a fost încălcată la modificarea Constituției din anul 2000, lucrurile trebuie aduse la un numitor comun. Dacă am revenit la alegerea directă a șefului statului și dacă principiul unității materiei constituționale este unul de bază, atunci șefului statului trebuie să i se întoarcă împuternicirile de care a fost lipsit pe nedrept prin acea modificare împotriva procedurilor a parlamentului. Deci, sunt lucruri care trebuie soluționate și alte lucruri ar fi de precizat, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale ar putea fi date într-o redacție mult mai explicită, astfel încât și forul legislativ, și guvernul să poată acționa de o manieră mai rapidă.”
Europa Liberă: Dar ziceam că și Igor Dodon, când era șef de stat, a constituit un grup de lucru, format din experți constituționali, care să elaboreze și ei un proiect de lege?
Partidul Socialiștilor nu mai insistă pe ideea unei republici prezidențiale...
Igor Boțan: „Da, săptămâna trecută s-a împlinit exact un an de zile de când Igor Dodon a semnat decretul de constituire a grupului de experți constituționali pentru modificarea fundamentală a Constituției, după care dl Igor Dodon a pierdut interesul pentru această inițiativă. Mai mult de atât, colegul d-sale, dl Furculiță, a declarat că Partidul Socialiștilor nu mai insistă pe ideea unei republici prezidențiale, mă rog, dacă era Dodon președinte, era bine ca Republica Moldova să fie republică prezidențială, dacă nu mai este, atunci să fie parlamentară și chiar a insistat pe revenirea la alegerea șefului statului în parlament. Deci, este o mostră care arată cât de serioși sunt politicienii din Republica Moldova. Și mai există un aspect: Igor Dodoin și Vladimir Voronin insistă de asemenea pe modificarea Constituției, așa cum spuneam, consolidarea articolelor referitoare la suveranitate și independență, dar aici apare o problemă...”
Europa Liberă: ...și neutralitate.
Igor Boțan: „Da, și neutralitate. Despre neutralitate, Curtea Constituțională a oferit o hotărâre cu explicații foarte bune, din punctul meu de vedere, încă la 2 mai 2017 în privința suveranității și independenței. Aici există lucruri foarte importante care, înainte de a veni cu propuneri de modificare a Constituției, cei din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor ar trebui să discute între ei. Noi avem, pe de o parte, documente oficiale ale Partidului Comuniștilor, luările de poziție oficiale ale președintelui Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, care la plenara a XIV-a a partidului din 16 decembrie afirma că Igor Dodon a comis lucruri reprobabile. Dl Voronin a confirmat că, într-o perioadă de criză, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, care este garantul suveranității și independenței, s-a ascuns la Ambasada Federației Ruse. Și asta este o declarație pe care d-sa o declară drept a fi certă și apare problema: dacă cel care avea atribuții de a asigura suveranitatea s-a ascuns la ambasada unui stat străin, cum poate această persoană să insiste pe consolidarea suveranității și independenței Republicii Moldova?
Dacă cel care avea atribuții de a asigura suveranitatea s-a ascuns la ambasada unui stat străin, cum poate această persoană să insiste pe consolidarea suveranității și independenței Republicii Moldova?
Deci, ei ar trebui să se lămurească între ei ce înțeleg prin suveranitate și dacă un șef de stat, care e responsabil pentru suveranitate și independență poate proceda de o astfel de manieră, având un conflict intern aici, în Republica Moldova, să se ascundă pentru a-și apăra propria securitate pe teritoriul unei ambasade străine. Sunt lucruri care chiar merită să fie discutate înainte de a fi aranjate pe hârtie și transmise Curții Constituționale. Și mai sunt încă multe, multe lucruri foarte interesante.”
Europa Liberă: Apropo, despre neutralitate Curtea Constituțională a statuat că armata a 14-a, armata Rusiei staționează ilegal și e calificată drept armată de ocupație aflată pe teritoriul Republicii Moldova?
Igor Boțan: „Da, este adevărat. Curtea Constituțională a stabilit că teritoriul din stânga Nistrului este teritoriu ocupat de către Federația Rusă, este adevărat, și și-a argumentat această decizie prin hotărârile CEDO, care fac Rusia responsabilă pentru controlul de facto al unei părți a teritoriului Republicii Moldova. Curtea Constituțională spune că statutul de neutralitate este rezultatul voinței politice exprimate de către legislatorul constituant al Republicii Moldova. Că acest teritoriu este ocupat s-a stabilit după ce Federația Rusă a refuzat să-și scoată armata, iar dacă luăm în considerare faptul că Declarația de suveranitate a Republicii Moldova se presupune că are o valoare mai înaltă decât Declarația de independență, atunci conflictul transnistrean totuși a avut loc după declararea suveranității Republicii Moldova, iar faptul că Federația Rusă s-a angajat să-și retragă forțele armate de pe teritoriul Republicii Moldova, dar la un moment dat a refuzat să facă acest lucru a motivat Curtea Constituțională să declare că teritoriul din Transnistria este ocupat de către Federația Rusă. Sunt lucruri foarte subtile care merită să fie discutate și în societate, iar clasa politică atunci când se agață de astfel de probleme trebuie să fie foarte conștientă că aceste probleme sunt cu barbă lungă și există multe argumente care pot devaloriza aceste inițiative, precum sunt cele privind neutralitatea, suveranitatea, independența, articolul 142, articolul 13 și multe-multe alte lucruri.”
