Este opinia analistului Igor Boțan, director al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), expusă într-un interviu săptămânal la Europa Liberă.
Pe 19 august 1990, un grup de deputați găgăuzi au proclamat „Republica Autonomă Sovietică Socialistă Găgăuză”, cu capitala la Comrat, în cadrul RSSM. Două zile mai târziu, autoritățile de la Chișinău au declarat decizia ilegală.
„Această dată este considerată importantă de către găgăuzi pentru că atunci au obținut ceea ce numesc ei autodeterminare, un lucru care contează pentru această comunitate”, a explicat Boțan.
Activiști și membri ai Adunării Populare de la Comrat se pregătesc să marcheze data de 19 august cu depuneri de flori la muzeul fostului bașcan Stepan Topal, care a jucat un rol central la proclamarea republicii autonome găgăuze și care a condus structura nerecunoscută din 1990.
În 1994, a fost creată Unitatea Teritorial Administrativă Găgăuzia cu un statut juridic special. Împărțită în trei raioane, Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești, Găgăuzia are în total o populație de 135.000 de oameni, sau aproximativ 5% din populația R. Moldova.
Pregătirile de marcarea datei de 19 august coincid cu o serie de mitinguri organizate în Găgăuzia de activiști antiguvernamentali, care critică scumpirea energiei și produselor alimentare. Portalul Nokta de la Comrat relatează că la asemenea manifestări se fac apeluri la separarea de R. Moldova.
Analistul Igor Boțan crede că manifestările nu au potențial de destabilizare a situației din R. Moldova, Găgăuzia fiind o regiune preponderent rurală, de mici dimensiuni.
