Veaceslav Negruța scrie pentru Gazeta de Chișinău că liderii politicului autohton au o tradiție, probată și confirmată ani de zile: în iulie, pe la miez de noapte, boțesc toate „proiectele extrem de importante” în ședințe de finalizare a sesiunii de primăvară-vară, după care își trimit ridicătorii de mâini în concedii bine meritate. „Așa a fost pe vremea lui Plahotniuc (cu cele trei identități ale sale), așa continuă și acum, pe vremea lui Dodon-vodă cel mincinos”, afirmă Negruța. Autorul enumeră câteva interese care trebuie îndeplinite până la alegeri, scrie Negruța. „Datoriile, sectorul energetic și rețelele de distribuție, căile ferate, produsele agricole, în special cerealiere, „băncile” din stânga Nistrului și multe altele – sunt câteva din temele pe care și le-a asumat Dodon personal pentru ultima sută de metri în schimbul unui vot organizat, cerșit lui Kozak prin Krasnoselski”, afirmă autorul.
RISE.md publică epilogul investigației „Frăţia privatizării”, în care se afirmă că foste active ale statului privatizate la începutul anului 2019 de un grup de firme, caz dezvăluit de reporterii RISE, au fost returnate statului. Este vorba de fosta cantină a Guvernului și aproape două mii de metri pătrați din Casa Presei. La un an de atunci, companiile care le-au privatizat au acceptat să le întoarcă statului, în schimbul returnării banilor plătiţi, se scrie în material.
Într-un editorial pentru Ziarul de Gardă, Petru Grozavu scrie că la puțin peste o lună de la ultima sa vizită în Rusia, Igor Dodon a plecat iarăși la Moscova. Autorul menționează că Dodon este la strâmtoare și că vin alegerile. „În aproape 4 ani de mandat, Igor Dodon nu a realizat nimic din ce a promis, și pe plan extern, și pe intern. În relațiile cu comunitatea euro-atlantică rămânem în izolare, cu vecinii – ca mâța și câinele, dar și relația cu Rusia nu s-a schimbat, cu excepția faptului că Dodon ne-a făcut, formal, „observatori ai Uniunii Euroasiatice” și s-a dosit sub călcâiul lui Putin”, consideră Grozavu. În rest, în problema principală a relațiilor cu Rusia – diferendul transnsitrean, nicio schimbare, subliniază autorul. „Nu e cea mai fericită situație pentru un președinte care își dorește nu doar un al doilea mandat la șefia statului, ci se visează un al doilea Putin în Moldova”, afirmă Petru Grozavu.
Într-un editorial pentru agenția IPN, Victor Pelin scrie că finanțarea ocultă a partidelor politice din Republica Moldova reprezintă un pericol imens pentru interesele statului, nu contează despre ce partide este vorba și sursele lor de finanțare. El scrie că șeful statului și deputații PSRM, care în vorbe promovează independența Republicii Moldova, de fapt, fac parte sau cooperează cu structuri ostile intereselor țării. „Este importantă investigarea legăturii activității analitice a reprezentanților PSRM și cazurile scandaloase de finanțare a formațiunii”, afirmă Pelin.
Despre lumea post Covid-19 scrie Iulian Chifu pentru portalul Deschide.md. El scrie că pandemia de coronavirus a adus deja schimbări majore la nivelul comportamentului uman, al societății, al politicului, lidershipului, democrației și perspectivei relațiilor internaționale. „Deși nu știm cât va mai dura și cât de permanente vor deveni aceste schimbări, la nivelul relațiilor internaționale se prefigurează marile mutații care arată o reașezare a relațiilor comerciale, economice și de putere cu China”, consideră autorul. În acest context al crizelor suprapuse, determinate de criza de coronavirus, statele autoritare și cu preponderență cele cu lideri populiști par a fi marii perdanți în vremuri de criză unde acțiunea e singura care contează iar fuga după imagine și avantaje e sancționată de public, scrie autorul. „Ceea ce contează cel mai mult în raportul dintre victorie și înfrângere în criză este ceea ce faci cu puterea, cum o folosești și cui îi profită acțiunea ta”, conchide Chifu.
Jurnaliștii portalului Anticorupție.md scriu că prim-ministrul Ion Chicu a fost prins cu minciuna de internauți, după ce, într-o postare pe pagina sa de Facebook, a făcut referire la lidera PAS, Maia Sandu, precum că în perioada mandatului dânsei de ministră a fost înregistrată, sub pavilion moldovenesc, nava maritimă de care se leagă recenta explozie din capitala libaneză. În material se scrie că mai mulți internauți au reacționat imediat și au arătat că premierul minte și manipulează. „El a scris că nava cu pricina a fost înregistrată pe 23 februarie 2012, în perioada când lidera PAS era în funcția de ministru, însă Maia Sandu a preluat conducerea Ministerului Educației cu patru luni mai târziu, la 24 iulie 2012”, scrie Anticorupție.md.
TV8 scrie că ambasadorul Franței este pe deplin solidar cu afirmațiile Excelenței Sale Peter Michalko, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, și subliniază că Moldova s-a angajat față de UE să asigure ca procedurile judiciare, imparțiale și complete, privitor la fraudele bancare masive din 2014/2015 să fie elaborate în cel mai scurt timp și ca persoanele presupuse responsabile să fie deferite justiției, inclusiv în cadrul procedurilor Curții de Apel. „Franța este atașată de respectul acestui angajament”, se arată în mesajul ambasadei Franceze la Chișinău.
