Altercații, busculade și vot acompaniat de huiduieli în ședința de joi a Parlamentului, pe fundalul vocii revoltate a mulțimii care protesta în fața sediului Legislativului. A urmat apoi adoptarea cu ridicata a mai multor proiecte de legi controversate, de către deputații socialiști și cei ai Partidului Șor împreună cu deputații considerați tradițional transfugi... Punctul de vedere asupra celor întâmplate și celor ce urmează exprimat de Igor Munteanu, președintele Comisiei de control a finanțelor publice, deputat din partea Platformei Demnitate și Adevăr, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA.
Europa Liberă: Așadar, altercații și busculadă în Parlament, urmate apoi de un conveier al proiectelor de lege pus în funcțiune de socialiști și deputații Platformei „Pentru Moldova”... Ce se întâmplă, ce trebuie să înțeleagă cetățenii din toate acestea?
Igor Munteanu: „Păi, este clar că această majoritate încropită de nevoie între PSRM și această formațiune fluidă, care se numește „Pentru Moldova” și grupul Șor, contează în acest moment pe un fel de lovitură de stat. Pentru că într-o singură zi au fost votate în prima lectură o serie de legi extrem de toxice, care nu au avizele guvernului, nu au avizele ministerelor de specialitate și, evident, nu întrunesc acordul și nu întrunesc un consens nici măcar în cadrul comisiilor de specialitate din Parlamentul Republicii Moldova.
Mă refer, în primul rând, la schimbarea intenționată de către grupul Șor a spațiului de emisie și a timpului de emisie pentru limba română; mă refer, de asemenea, la trei legi - 388, 389 și 340 -, care aduce niște schimbări importante în relațiile dintre Chișinău, Guvernul central și Autonomia găgăuză, prin ceea ce eu aș numi chiar tentativă de federalizare a relațiilor și, respectiv, schimbarea bruscă, sacadată a subordonării Serviciului de Informație și Securitate de la Președinție sau de la președinte la Parlament, în condițiile în care aceeași formațiune politică - PSRM - și-a dorit ca pe perioada mandatului lui Igor Dodon SIS-ul să-i raporteze direct, personal, fără interferențe din partea Parlamentului. Toate aceste lucruri vorbesc despre faptul că tovarășii din Partidul Socialiștilor se grăbesc foarte mult, încalcă procedurile cu intenția clar declarată de a-și consolida pozițiile în perioada de după pierderea puterii politice de către liderul lor spiritual și politic, Igor Dodon, într-o perioadă tulbure în care ar putea să existe în gândirea lor un fel de dualitate politică, o dualitate între președintele ales și forța politică dominantă din Parlamentul Republicii Moldova.
Mai multe formațiuni politice pledează direct sau mai puțin direct pentru o resetare a scenei politice din Republica Moldova.
Evident, asta este o construcție sau o tehnologie politică, care ar trebui, într-un fel, să le confere mai multă putere în perioada dinaintea alegerilor parlamentare anticipate. Mai multe formațiuni politice, evident, pledează direct sau mai puțin direct, dar oricum pentru o resetare a scenei politice din Republica Moldova ca urmare a faptului că în acest moment asemenea voturi care încalcă regulamentul Parlamentului vorbesc despre disfuncțiuni esențiale în funcționarea parlamentarismului din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Și ce poate urma, totuși, dle Munteanu? Proiectele de legi adoptate, bunăoară, rămân pecetluite?
Igor Munteanu: „În primul rând, vreau să spun că felul în care s-au adoptat în prima lectură cele patru legi de bază, pentru că agenda pentru azi și mâine era, într-un fel, determinată sau dominată de subiectul Legii bugetului de stat, a politicii bugetar-fiscale și a bugetelor care sunt separate pentru asigurarea medicală și pentru protecția socială, asistența socială. În acest fel, socialiștii au dorit să insereze în agenda pentru aceste zile niște legi toxice, care să concentreze toată atenția pe chestiuni simbolice, pe federalizare, pe limba de stat, oarecum concurentă cu limba rusă, pentru ca să-și permită să adopte, fără niciun fel de îndoieli, cele patru bugete, de fapt, trei bugete și politica bugetar-fiscală, în condiții în care să nu li se pună întrebări suplimentare.
Fracțiunea noastră, Platforma Demnitate și Adevăr, are foarte multe întrebări serioase la conceptul care a fost pus la baza politicii bugetar-fiscale. Noi credem că așa cum este conceput acest document de către autori, de către Ministerul Finanțelor și de Guvernul Republicii Moldova nu ar trebui să fie adoptat. Proiectul este crud, el nu întrunește consens, felul în care este conceput și încropit și Legea bugetului pentru anul 2021 este imperfect, ar fi trebuit ca ambele documente să fie discutate pe îndelete în comisiile de specialitate și ar fi trebuit mai mulți actori să participe în procesul de consultări. Din punctul meu de vedere, încălcarea procedurilor a fost deliberată, deci a fost mai degrabă un fel de tehnologie de a ne pune în fața faptului împlinit și felul în care s-a comportat această majoritate încropită dintre Șor și PSRM vorbește despre faptul că posibil potențialul și capacitatea actualului Legislativ de a fi o autoritate respectată în Republica Moldova se apropie de final.”
Europa Liberă: Și totuși, la capătul zilei a rămas ce a rămas... Ce poate sau ar trebui să urmeze, ce așteptări pot avea cetățenii, în calitate acum, iată, și de spectatori surprinși de cele întâmplate în forul legislativ?
Igor Munteanu: „Până la o anumită limită suntem spectatori, pentru că dacă am adopta niște legi mai puțin importante, atunci probabil că rolul de spectatori ne-ar oferi desfătarea de acțiunile, de scena, de regia unor păpușari, ca să zic așa, dar întrucât aceste legi sunt importante, ne vor afecta personal, direct, ca cetățeni prin alocațiile mai slabe care se vor face pentru fondurile de pensii, prin șopârlele care se dau prin politica fiscală unor grupuri de camarilă politică, prin accize la țigări. Toate aceste jocuri de putere vorbesc despre faptul că noi avem obligația de a le contesta, le vom contesta în procedură legislativă și le vom contesta în procedură constituțională. Nu așa se adoptă în prima lectură sau, în general, nu se adoptă asemenea legi atât de importante cu atâta ușurință și libertinism, dar cetățenii trebuie să înțeleagă că o majoritate formată din PSRM și Șor, practic, a fost oficializată astăzi.
Putem vorbi despre existența unei coaliții ȘorDon - Dodon și Șor -, care funcționează în mod operativ ca o vendetă contra coaliției anterioare care a existat între Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor. Ei încearcă să-și regrupeze forțele și să dea o replică la alegerea președintei Maia Sandu în urma alegerilor din turul doi din 15 noiembrie al acestui an.”
Europa Liberă: Când vorbiți de contestare, înțeleg că vă referiți la întregul conveier de astăzi, ca să zic așa?
Igor Munteanu: „În primul rând, s-au adoptat legile pe care le-au propus chiar și în afara agendei formale. Vă dau un exemplu: s-au făcut modificări la componenta Biroului Permanent la o inițiativă care nu a fost acceptată de către Biroul Permanent al Parlamentului Republicii Moldova. Este o încălcare flagrantă, în condițiile în care noi contestăm acest lucru în sala de plen a Parlamentului stimații și nestimații noștri colegi din PSRM nici măcar nu au apelat la funcția elementară de a se consulta cu Direcția juridică a Parlamentului.
În al doilea rând, toate legile toxice pe care le-am menționat anterior, legate de statutul UTA Găgăuzia și elementele de federalizare pe care le-au introdus în conceptul acestor legi, nu au primit niciun fel de aviz din partea Ministerului Justiției, din partea Guvernului și, respectiv, se merge doar pe responsabilitatea acestei fracțiuni, care dorește, probabil, să răsplătească loialitatea votanților găgăuzi la ultimele alegeri printr-o cedare importantă și nemeritată de atribuții către o autonomie găgăuză. Și atunci, întrebarea directă este: câtă Republică Moldova mai rămâne în Autonomia găgăuză? Deci, trebuie să punem la îndoială intențiile acestei fracțiuni politice, care acționează în propriul interes, în propriul nume, și nicidecum nu în interesul național al cetățenilor acestei țări.”
Europa Liberă: Dvs., dle Munteanu, ați vorbit la un moment dat despre nevoia de revizuire a priorităților legislative și despre faptul că acest Parlament va trebui să plece dacă nu va fi capabil de această modificare a agendei priorităților, convocându-se alegeri anticipate. Trebuie să înțelegem că formațiunea pe care o reprezentați lasă sau mai lăsa cel puțin o șansă actualei componențe a parlamentului să se „reabiliteze”, astfel încât să-și ducă mandatul până la capăt sau cel puțin să supraviețuiască o vreme? Mai este valabil?
Parlamentul nu se poate închide ca o prăvălie care nu aduce profit.
Igor Munteanu: „Mai este valabil atâta timp cât perioada de pregătire a viitoarelor alegeri parlamentare, care va interveni ca urmare a unor situații prevăzute de Constituție, pentru că Parlamentul nu se poate închide ca o prăvălie care nu aduce profit, Parlamentul este instituția care funcționează exprimând suveranitatea poporului prevăzută în Constituția care stă la baza statului. Parlamentul va funcționa atâta timp cât este prevăzut să funcționeze în condițiile în care nu a mai intervenit niciuna dintre situațiile care îl face insolvent, adică îl închide. Respectiv, nu adoptă nicio lege sau nu poate să voteze pentru un prim-ministru după două încercări eșuate. Astea sunt situațiile prevăzute de Constituție, după care Parlamentul ar putea fi demis și, respectiv, nu putem spune că de mâine, din cauza faptului că și-a pierdut legitimitatea, Parlamentul pleacă. Va pleca doar atunci când intervin cele două situații despre care am vorbit.
Până la alegerile parlamentare, Parlamentul va funcționa și trebuie să producă legi care sunt conforme spiritului și literei Constituției. De asta spuneam că o reordonare a priorităților întotdeauna mai este posibilă.
De exemplu, nu putem să intrăm în iarnă fără adoptarea unui buget, dar acest buget trebuie să corespundă și acestui spirit de concurență dintre partidul aflat la guvernare și partidele de opoziție. Or, în acest moment nu este foarte clar cine e la guvernare și cine-i în opoziție.
Astăzi am văzut, după cum vă spuneam, o anumită căsătorie între Partidul „Șor” și Partidul Socialiștilor. Cât va dura acest lucru, nu este foarte clar, dar, din punctul meu de vedere, primul lucru pe care trebuie să-l spunem este că acest guvern, care a pus la dispoziția Parlamentului niște proiecte foarte proaste - politica fiscală, buget și bugetul asigurărilor medicale și asistență socială -, trebuie să plece, ar trebui să-și dea demisia acum, în decembrie. Asta ar fi o soluție bună, benefică pentru recuperarea pozițiilor pe care le pierde Parlamentul.”
Europa Liberă: Mai trebuie să înțelegem că Platforma DA va insista în continuare pe instalarea unui nou Guvern și amânarea, implicit cumva, a calendarului pentru anticipate?
Igor Munteanu: „Nu! Noi nu putem să amânăm calendarul pentru anticipate atâta vreme cât nu există în acest moment un calendar pentru anticipate. Alegerile parlamentare sunt posibile și, probabil, chiar necesare în anul 2021, dar nu există un calendar decât în condițiile în care apar cele două situații prevăzute în Constituție când Parlamentul este trimis în demisie - dacă nu poate instala un nou guvern sau dacă timp de 60 de zile nu adoptă niciun proiect de lege. Deci, nu putem să inventăm altceva.
Ceea ce ne dorim noi este ca tranziția de putere de la vechiul președinte la noul președinte să aibă loc cât mai degrabă. Ceea ce ne dorim foarte mult este să existe o colaborare pozitivă și constructivă între partidele serioase și responsabile din Parlament cu noul președinte. Ceea ce ne dorim, de asemenea, este ca actualul Guvern condus de Ion Chicu, care nu mai are niciun fel de susținere politică în Parlament, să plece în demisie și să permită în acest fel posibilitatea de a instala un Guvern care să fie mai capabil, mai calitativ și să reflecte oarecum opțiunile de răspuns la criză.
Noi ne confruntăm în continuare cu consecințele unele calamități galopante în domeniul sanitar, cu o compromitere a obiectivelor de politică fiscală și economică și anul 2021 nu va fi cu nimic mai iertător față de greșelile Executivului decât a fost anul 2020.”
Europa Liberă: De ce însă nu o moțiune de cenzură pentru debarcarea Guvernului Chicu, așa cum insistă, retoric cel puțin, PSRM și formarea unui Guvern care să vină cu o nouă politică bugetar-fiscală, cum iarăși a invitat cu generozitate Partidul Socialiștilor?
Igor Munteanu: „Vă răspund punctual. Deci, nu puteți să ne spuneți nouă, Platformei DA, că nu am avut sau nu avem curajul pentru o moțiune de cenzură. În iunie 2020, noi am propus o moțiune de cenzură care ar fi trebuit să schimbe acest guvern. Din păcate, nu ne-au ajuns trei voturi. Probabil că acum este rândul altor formațiuni politice să propună o moțiune de cenzură și dacă va apare, noi ne vom alinia cu certitudine. Doi: pe documentele pe care le-a prezentat acest Guvern, pentru că vorbim la timpul prezent, și nu la timpul condițional, noi am propus foarte multe amendamente și vom propune în continuare amendamente pentru ca să diminuăm erorile, greșelile sau, să zic așa, acțiunile deliberate de a compromite procesul bugetar din Republica Moldova. Mă refer la cazurile clare de avantajare a unor șopârle, a unor grupuri clientelare prin comerțul cu țigări, prin facilitarea unor tranzacții pe banii statului. La asta ne vom opune și vom lupta pe fiecare segment care ar putea să conțină asemenea tertipuri, dar noi nu ne permitem și nu avem suficiente voturi, sincer vorbind, noi, Platforma DA, să inițiem o moțiune de cenzură acum pentru care încă nu știm câte voturi vor fi prezente. Respectiv, dacă se va schimba situația spre bine, și eu sper la acest lucru, noi vom vota oricând pentru schimbarea acestui guvern, schimbarea acestui prim-ministru care sunt, evident, niște grupuri consumate, care au servit intereselor lui Igor Dodon prea mult și au făcut prea puțin pentru cetățenii acestei țări.”
Europa Liberă: Există cumva divergențe, din acest punct de vedere, între Platforma DA și partenerii acesteia din Parlament?
Igor Munteanu: „Partenerii noștri tradiționali sunt Partidul Acțiune și Solidaritate. Noi trebuie să spunem foarte ferm că, chiar dacă am avut alte opțiuni pentru primul tur, în al doilea tur alegătorii noștri au votat consecvent pentru schimbarea șefului de stat și au votat pentru Maia Sandu. Respectiv, victoria asigurată pentru Maia Sandu este o victorie a tuturor cetățenilor, inclusiv a celor care au votat tradițional pentru Platforma Demnitate și Adevăr. Respectiv, nu doar victoria ne aparține împreună, dar ne aparțin împreună și responsabilitățile care urmează după instalarea în funcție a noului șef de stat. De aici pornind, trebuie să avem o agendă cât mai mult compatibilă pentru anul 2021-2022, pentru că riscurile de a prăvăli misiunea de schimbare sunt foarte mari și, evident, nu ne vom lăsa partenerii în situație dificilă, după cum așteptăm o atitudine responsabilă și din partea partenerilor din fostul Bloc ACUM.”
Europa Liberă: Și pe final, dle Munteanu. Au fost numeroși oameni în stradă, în fața Parlamentului, indignați de ceea ce se întâmplă. În ce măsură potențialul protestatar al societății este de natură să modifice cumva evoluția lucrurilor acum, din punctul Dvs. de vedere?
Igor Munteanu: „Întotdeauna o masă de oameni care salută schimbarea sau care așteaptă schimbări din partea unor instituții ale statului este un factor benefic, dar eu nu aș pune toată greutatea acțiunii politice doar pe adunările mari de populație, mai ales într-o perioadă pandemică. Acum trebuie să lucrăm inteligent la lucrurile care pot să schimbe calitatea guvernării, la asigurarea funcționării justiției și la intrarea într-un mandat responsabil al noului președinte ales al acestei țări. De asemenea, este extrem de important ca planurile și mijloacele noastre să corespundă și să avem o agendă clară pentru cetățeni, cât mai articulat formulată și cât mai responsabil implementată în următoarele luni de zile, ca să ieșim din acest impas legislativ cauzat de șopârlele pe care le târâie după ei deputații din PSRM și cei din Partidul „Șor”.”
