Fostul ambasador moldovean în Statele Unite, Igor Munteanu, crede că „momentul Finlanda și Suedia”, țări până acum neutre care tocmai au decis să adere la NATO în urma agresiunii rusești în Ucraina, „invită și Republica Moldova să-și refacă strategiile” și să înceapă o discuție deschisă și serioasă despre propriul statut de neutralitate.
Fost deputat al Platformei DA și un critic al guvernării PAS, Munteanu a vorbit într-un interviu acordat Europei Libere.
„Trebuie să fie un moment de reflecție și de realizare a limitelor impuse prin articolul 11 din constituție, care stabilește o neutralitate fără conținut” și fără garanții de securitate, a spus Munteanu.
El crede că „războiul necruțător din Ucraina” și decizia Finlandei și Suediei de a depune cerere de aderare la NATO forțează R. Moldova să iasă din „albia somnolenței și inerției” pentru a găsi „calea cea mai adecvată”, nu neapărat cea mai scurtă, de a-și rezolva „cea mai gravă problemă” cu care se confruntă de la începuturile ei.
Igor Munteanu: Totul se leagă de această paradigmă de neutralitate, care a fost un viol geopolitic...
„Totul se leagă de această paradigmă de neutralitate care a fost, cum spuneam într-un anumit context, un viol geopolitic: forțarea unei capitulări a statului democratic R. Moldova din 1991 prin impunerea unei păci otrăvitoare și a unor limite de acțiune externă prin prevederea neutralității din 1994”, spune fostul ambasador moldovean la Washington.
El crede că, la trei decenii de atunci, există un moment potrivit pentru căutarea de soluții pentru problema transnistreană, îndemnând puterea de la Chișinău să-și facă asemenea planuri printr-o „coordonare acută” cu Kievul.
Această coordonare trebuie să genereze „soluții pentru democratizarea și demilitarizarea regiunii transnistrene condiționată de accesul la piață” a produselor din stânga Nistrului. Lipsa unor asemenea înțelegeri cu Kievul poate însemna pentru R. Moldova „o pierdere a posibilităților de a influența rezultatul procesului de reglementare după încheierea războiului de pe teritoriul Ucrainei”.
„Discuțiile cu Tiraspolul trebuie să fie privite într-un cadru mai larg, deja regional, în care o enclavă controlată de serviciile speciale rusești nu mai este tolerabilă”, spune Munteanu.
Un înalt oficial al Departamentului de Stat, Derek Chollet, a spus pe 17 mai la Chișinău că Statele Unite doresc să ajute armata moldoveană să devină „mai capabilă, mai eficace și mai modernă pentru a vă putea apăra suveranitatea și teritoriul”. Diplomatul american a fost al doilea oficial occidental care a oferit Chișinăului în ultimele săptămâni despre sprijin pentru întărirea armatei moldovene, pe fundalul războiului din Ucraina. Aflat în vizită pe 4 mai, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că Uniunea Europeană va oferi forțelor armate moldovene echipamente militare.
Și puterea de la Chișinău pare mai pregătită să accepte ofertele de ajutor militar occidentale, admite în interviul cu Europa Liberă, Igor Munteanu, dar el îndeamnă la mai mult: „Există o anumită schimbare, asta se percepe, dar pe de altă parte există și retractări, la fiecare pas. Atunci când Charles Michel a vorbit despre faptul că UE poate oferi asistență militară, imediat a urmat un comunicat al ministerului afacerilor externe, spunând că nu se referă la arme letale. Ce rezistență putem opune sau ce fel de apărare putem oferi cetățenilor, dacă nu ne înarmăm și vom flutura cel mult cu niște stegulețe la marginea drumului?”.
„Nimeni nu cere aderarea imediată la NATO”, spune în interviu fostul ambasador moldovean la Washington, răspunzând unei întrebări despre constrângeri pe care le-ar avea guvernarea PAS din cauza jocului politic intern, unde opoziția pro-rusă invocă faptul că opțiunea aderării nu este sprijinită masiv de cetățenii R. Moldova.
„Evident că se cere de pregătit în timp amendarea constituției, dar până atunci trebuie să obținem o recunoaștere a necesităților de dialog avansat cu Alianța Nord-Atlantică, ca un fel de consecință logică a Planului Individual de Acțiuni IPAP, trebuie să existe un dialog național și cu atingerea de parametri de transparență asupra deciziilor care privesc securitatea și apărarea”, spune Igor Munteanu.
Strângerea legăturilor cu NATO „ar permite extinderea posibilităților de instruire, de primire de echipament letal și de creare a unei convingeri printre cetățeni că armata își îndeplinește rolul, că prevederile constituționale nu reprezintă o acoperire nefastă pentru impotență și inerție”, mai spune Igor Munteanu în interviul cu Europa Liberă.
