Departamentul de Stat al Statelor Unite și-a dat publicității raportul anual despre respectarea drepturilor omului în lume, inclusiv în Republica Moldova, iar personajul moldovean cel mai proeminent al acestui raport a devenit președintele Igor Dodon. Printre exemplele de discriminare, este citată declarația sa homofobă de la Congresul mondial al familiilor pe care l-a organizat toamna trecută la Chișinău.
Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a fost singurul înalt demnitar care a reacționat scurt la constatările din raport vizând Republica Moldova. Șeful legislativului nu a ezitat să arunce săgeți spre opoziție, reproșându-i că s-ar plânge partenerilor din exterior.
„Contează să avem o evoluție pozitivă în evaluările respective. De la an la an situația este mai bună și asta ne bucură foarte mult, chiar dacă, evident, recunoaștem că sunt încă foarte multe probleme în țară pe care noi trebuie să le rezolvăm, dar cu siguranță noi nu o să le rezolvăm și nu o să găsim soluții dacă de fiecare dată politicienii, din lipsa unui sentiment de responsabilitate, nu vor face altceva decât să iasă la presă, să blameze unii pe alții fără să găsească flexibilitatea unui dialog civilizat și a unei cooperări.”
Încălcările la care se face trimitere în raportul Departamentului de Stat al SUA reprezintă o radiografie a evenimentelor din 2018, deloc îmbucurătoare și care pune degetul pe rană, crede juristul organizației Amnesty International Moldova Igor Stoica.
Un asemenea document ar trebui să-i responsabilizeze pe decidenți, însă în cazul Republicii Moldova lucrurile stau exact invers, spune juristul Amnesty, prima organizație care a luat atitudine în cazul profesorilor din rețeaua de licee Orizont, expulzați în septembrie anul trecut în Turcia. Guvernul de la Chișinău și-a atras critici atunci din partea instituțiilor internaționale pentru faptul că s-a bazat pe probe extrem de subțiri atunci când au încuviințat extrădarea.
„Cazurile care sunt menționate, problemele care sunt în Republica Moldova, inclusiv deportarea ilegală a profesorilor turci de către serviciile de securitate, cazul omorului lui Brăguță în custodia statului, cazul lui Serghei Cosovan care este într-o stare deplorabilă din punct de vedere medical şi se află în custodia statului și nu la tratament într-un spital civil și multe alte cazuri care arată că statul în loc să meargă în progresie, merge în direcție opusă, în regres.”
Raportul Departamentului de Stat mai remarcă faptul că „una din cele mai serioase probleme ale Republicii Moldova rămâne corupția (…) care este foarte răspândită în sistemul juridic și în alte structuri de stat”.
Directoarea executivă a Transparency International Moldova, Lilia Carasciuc, constată cu regret că încurajarea impunității a devenit o normă în justiția moldoveană:
„În țară, în loc să fie condamnați marii corupți sunt pornite dosare împotriva avertizorilor de integritate, avocații nu au acces la clienții din penitenciare pe dosare de rezonanță, organele anti-corupție și de drept rămân capturate și lucrează în interese politice. Faptul că pentru a câta oară aceste rapoarte ale Departamentului SUA reiterează problema corupției în Republica Moldova vorbește că guvernanții Republica Moldova sistemic nu se isprăvesc sau nu doresc să construiască un stat democratic de drept cu o economie liberă și perspectivă europeană.”
O concluzie generală a raportului Departamentului de stat e că retorica discriminatorie este prezentă în discursurile publice ale politicienilor moldoveni. Cap de listă este președintele Igor Dodon care în ultimii ani tot mai des este criticat de apărătorii drepturilor omului pentru derapajele sale retorice.
Directoarea de programe din cadrul organizației GenderDoc-M, Angela Frolov, crede că prin asemenea declarații, șeful statului face un mare deserviciu societății pe care, cel puțin, constituțional, are obligația să o reprezinte.
„Președintele este și garantul Constituției, ceea ce stă la baza fiecărei legi din R. Moldova și legile sunt documentele de bază care reglementează relațiile între cetățeni. Când un reprezentant al legii, un garant al Constituției, spune că un grup de oameni trebuie discriminat prin restrângerea unor drepturi, care este mesajul pe care îl primesc cetățenii? Că de fapt legea le permite să discrimineze, legea le permite să atace fizic și verbal, da, pentru că asta a spus cel care este garantul legii și eu cred că este foarte și foarte grav.”
Nu este pentru prima dată când declarațiile homofobe ale președintelui Igor Dodon sunt citate copios de către Departamentul de Stat al SUA. În raportul de anul trecut, declarațiile șefului statului au fost tratate cu îngrijorare pentru că promovează, spun autorii raportului, un discurs agresiv împotriva grupurilor sociale, care, potrivit președintelui Dodon, nu se încadrează în „tiparele familiei tradiționale”. Până la această oră, Președinția nu a comentat calificarea dată președintelui moldovean în raportul Departamentului de Stat al SUA.
