Igor Talmazan: „În Serviciul Vamal permanent au fost grupuri de interese, în funcție de cine era la conducere”

O convorbire cu directorul Serviciului Vamal, Igor Talmazan, despre asigurarea încasării veniturilor la bugetul de stat, despre luptă împotriva corupției şi anihilarea rețelelor de contrabandă la frontiera statului, despre problemele cu care se confruntă serviciul vamal.

Igor Talmazan: „Veniturile la bugetul național se cifrează în proporție de aproape 60% din veniturile acumulate în general, dar ținând cont de un anumit specific, adică o parte din taxele dreptului de import percepute, în procesul de funcționare a economiei, să-i spunem așa, ele sunt restituite și ulterior re-încasate. Când este vorba despre aceste impozite indirecte, când vorbim despre TVA sau despre accize, ele în proces sunt parțial restituite, dar oricum se regenerează și se compensează indirect din produsul final, dar proporția este de 60-70%, deși în funcție de lună.”

Europa Liberă: În comparație cu alte state, pentru că aud deseori constatări de felul că nu ar trebui statul să conteze doar pe aceste încasări ale veniturilor din vamă?

Igor Talmazan: „Cu părere de rău, așa este. Nu ar trebui, statul ar trebui să aibă o economie dezvoltată, majoritatea impozitelor ar trebui să fie încasate din impozitele pe venit ale agenților economici sau din alte impozite care sunt reglementate de fiecare stat în parte. Dar economia Republicii Moldova, cu părere de rău, este așa cum este și la momentul actual acest echilibru este asigurat din banii care sunt transmiși de către conaționalii noștri care lucrează în afara țării.”

Europa Liberă: Ieri ați dat publicității un comunicat de presă din care o să citez: „Serviciul Vamal raportează încasări de peste 393 de milioane de lei în perioada 10-16 ianuarie anul curent, de asemenea, de la începutul lunii ianuarie Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat circa 690 de milioane de lei, fiind atestată o creștere de 56,7 la sută față de încasările din intervalul corespondent al anului trecut”.

Igor Talmazan: „Procentual, ele au crescut, dar dacă privim situația comparativ cu lunile precedente, adică cu lunile decembrie, noiembrie, ele sunt cu mult mai mici. Sperăm că aceste încasări sunt rezultatul unor declarări mai corecte a valorii în vamă, exercitării în mod corespunzător a obligațiilor colaboratorilor vamali, dar unii experți economici desigur au să argumenteze prin faptul că s-au majorat accizele, este inflație, devieri ale cursului valutar și multe alte aspecte, nu avem o analiză detaliată anume în partea ce ține de ce au crescut aceste încasări. Este evident că ele au crescut, orice formă am lua-o ele sunt mult mai mari, chiar și pe anul precedent, când am avut încasări de 27 de miliarde, au fost planificate 24 inițial, ele s-au majorat ulterior la 27 prin luna noiembrie, dacă nu greșesc, când au fost modificări la bugetul public național.

Pe anul acesta avem tot planificat 29 de miliarde, dacă nu greșesc, sperăm să menținem acest ritm. Eu știu că mulți privesc cu o anumită reticență, mulți ne critică pe motiv fie că economia nu se dezvoltă, fie că prea mult presăm agenții economici sau cetățenii din diasporă. Nu este chiar așa, noi încercăm să menținem acel echilibru, încasările de la cetățeni în general sunt cam în jur de 3,7-4%, în funcție de anumite luni, de aceea nu putem să spunem că am pus o presiune mai mare pe agenții economici, echilibrat încercăm să facem aceste încasări.”

Europa Liberă: Dar totuși foarte des din mediul oamenilor de afaceri se aud constatări că se fac presiuni mai ales pe cei care importă produse, mărfuri?

Igor Talmazan: „Sunt de acord cu Dvs., avem în permanență comunicare cu oamenii de faceri, probleme sunt multe, începând de la controlul vamal până la evaluarea, clasificarea mărfurilor, alte aspecte pe care le identificăm permanent, înseși serviciile care sunt prestate de către alți operatori implicați în procesul de vămuire. Dar aș vrea să precizez din start: Serviciul Vamal este o autoritate publică, care poate fi identificată ca un rău necesar.”

Europa Liberă: Adică, ce ar însemna „un rău necesar”?

Igor Talmazan: „Adică ar însemna că este o autoritate care orice am face, noi oricum nu vom fi pe placul cuiva, deoarece, să fim realiști, nimănui nu-i place când colaboratorul vamal efectuează un control al bunurilor personale la trecerea frontierei sau când calculează niște drepturi de import în situația în care agentul economic ar vrea să plătească mai puțin pentru drepturile de import, am în vedere TVA, accize, în funcție de mărfurile care sunt importate. De aceea, noi vom fi taxați în permanență, dar aș vrea să fim taxați și să fim cumva apreciați corect, probleme sunt, mai sunt acte de corupție, linii de contrabandă.

Dacă noi fortificăm măsurile de control, accelerăm puțin controlul, apar acele plângeri sau nemulțumiri din partea agenților economici că prea fortificăm măsurile de control, în situația în care noi relaxăm cumva măsurile de control, atunci apar plângeri din partea producătorilor autohtoni și de identificat acest mijloc de aur este foarte dificil, deoarece Serviciul Vamal în Republica Moldova este învestit și cu alte atribuții care îi sunt improprii Serviciului Vamal.”

Europa Liberă: Ca de exemplu?

Igor Talmazan: „În alte state aceste atribuții sunt îndeplinite de alte autorități publice, bunăoară, protecția concurenței sau măsurile de salvgardare cu care în mod normal ar trebui să se ocupe alte autorități publice și să identifice acele mărfuri sau acele bunuri care într-un fel sau altul dispun de anumite facilități în țara de proveniență și au undă verde pentru a fi exportate din țara de origine, dar într-un fel sau altul afectează economia și producătorul autohton. Este vorba în multe cazuri de evaluarea în vamă, mulți agenți economici se plâng pe faptul că adică este majorată valoarea în vamă, dar în situația în care vom relaxa aceste măsuri, atunci avem toate șansele în câteva luni de zile producătorul autohton în general să falimenteze. De aceea încercăm să asigurăm un mecanism echilibrat.”

Europa Liberă: Tocmai aceasta am vrut să vă spun și eu. Am discutat cu mai mulți reprezentanți ai mediului de afaceri și ei puneau o întrebare și mi se pare o întrebare legitimă – de ce cei care produc aici, pe interior, în Republica Moldova, nu pot ține piept concurenței? Pentru că prin vamă trece foarte multă marfă și această marfă uneori este evaluată mai mult la un preț simbolic, așa cred ei, decât prețul adevărat al acestei producții. Și atunci, producția din Republica Moldova rămâne fie pe câmp și se strică, se alterează, fie că unii dintre cei care au anumite afaceri, renunță la afaceri, pentru că nu sunt profitabile.

Igor Talmazan: „În fiecare caz putem privi lucrurile diferit. Așa cum am menționat, în alte state mai bine dezvoltate există un mecanism de protecție a pieței prin diferite instrumente. Este vorba de certificarea produselor. În Uniunea Europeană, anumite produse, nu aș vrea să nominalizez care state anume, pentru că nu ar fi corect din partea mea, nu sunt certificate și nu sunt admise pe piață, deoarece protejează producătorul autohton care produce bunuri mai calitative. În alte țări sunt stabilite anumite rigori în comparație cu niște măsuri compensatorii, adică, dacă anumite produse în țările de origine beneficiază de anumite facilități, ele sunt taxate cu o anumită marjă pentru a asigura un echilibru economic.

Noi importăm, spre exemplu, roșii din Turcia, noi cunoaștem foarte bine că în Turcia aceste roșii cresc de două ori pe an, totodată, avem încheiat un acord cu Turcia prin care sunt stabilite anumite cote la import. La ei prețul de producere este mult mai mic ca în Republica Moldova și noi avem niște indici orientativi, cum sunt și în Uniunea Europeană, apropo, pentru agenții economici care efectuează importuri în situația în care, conform actelor comerciale, ei vor să prezinte o valoare net inferioară decât e prețul de piață și s-ar produce niște importuri ca un fel de dumping care ar avea efecte negative asupra producătorilor autohtoni, atunci în situația în care sunt suspiciuni că această evaluare în vamă este incorectă, noi purcedem la majorarea valorii în vamă sau în situația în care nu se prezintă actele în mod corespunzător. Și prin multe aspecte de acest gen noi putem să invocăm circumstanțe diferite. De aceea eu am și menționat că una din sarcinile Serviciului Vamal este asigurarea securității economice a statului.”

Europa Liberă: Și vă reușește să asigurați această securitate alimentară, economică?

Igor Talmazan: „Încercăm să facem față, acum, cel puțin, facem față până la moment. Suntem în proces de reorganizare și de implementare a unui nou sistem de analiză a riscurilor, prin procesul de reorganizare urmează să comasăm mai multe subdiviziuni care sunt în cadrul Serviciului Vamal și vom crea acel mecanism cu care să asigurăm o stabilitate în importurile care sunt efectuate. Iată, noi suntem la intersecția mai multor drumuri comerciale, avem acorduri încheiate, la noi importurile se efectuează din țările CSI, din Turcia, din Uniunea Europeană și din alte țări desigur. Le-am menționat pe acestea trei, deoarece, conform acordurilor încheiate, sunt anumite facilități. Am vorbit și cu colegii de pe platforma parlamentară, poate într-o anumită măsură, cu excepția Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, noi ar urma să reexaminăm anumite acorduri, dacă ar fi posibil. Nu aș vrea să nominalizez statele, deoarece nu ar fi corect din partea mea, dar, reieșind din balanța importurilor și exporturilor, s-ar putea de făcut o analiză.”

Europa Liberă: Deci, deseori ea este negativă, în defavoarea Republicii Moldova?

Igor Talmazan: „Da, este negativă, în defavoarea Republicii Moldova în situația în care noi exportăm, de exemplu, de trei miliarde și ceva, dar importăm de șapte miliarde și ceva de lei, atunci este evident că acele facilități care sunt acordate pentru anumite produse sunt în defavoarea bugetului Republicii Moldova. Agenții economici desigur că au să aibă multe plângeri, n-au să fie de acord cu anumite acțiuni ale Serviciului Vamal, dar este un proces tare delicat, deoarece și unii agenți economici nu procedează corect, întreprind niște acțiuni de rea-credință, să le spunem așa, când importă din anumite țări în care își facilitează exportul nu este atât de asigurat traseul pentru verificarea exporturilor și poți să-ți scrii în acele facturi, în funcție de țară, orice dorești în ele și la orice preț...”

Europa Liberă: Și orice cantitate?

Igor Talmazan: „Și orice cantitate, de multe ori cantitatea nu prea coincide, pentru aceasta iarăși impunem linia a doua de control, adică pe linia antifraudă. Spre exemplu, o încărcătură cu fructe, noi punem întrebarea de ce sunt multe fructe sau legume pe piața neagră. Pentru că, conform actelor comerciale este declarată, de exemplu, o cantitate de patru tone, dar, de fapt, se importă cinci tone. Și acea diferență, dacă nu este depistată, ea se vinde în numerar și tot în numerar se procură acea cantitate. Respectiv încercăm să identificăm acele linii de contrabandă, dacă se poate de spus așa, fiindcă contrabandă este un termen general, contrabandă, dacă privim din punct de vedere legal, este o infracțiune în care prejudiciul trebuie să fie nu mai mic de 400 de mii, dacă a trecut prin posturile vamale, dacă în afară, pe linia verde este de 200 de mii. Adică nu toate faptele noi le catalogăm în general ca și contrabandă, dar de fapt ele sunt mai mici, deja dacă au intrat pe teritoriul Republicii Moldova e evaziune de la plata taxelor vamale și multe alte probleme.”

Europa Liberă: Cu mai multe ocazii se vorbește despre alte nereguli, precum că cerealele, zahărul sunt trimise peste hotare, ca după asta să fie importate în Republica Moldova și la alte prețuri?

Igor Talmazan: „Aici e puțin altfel.”

Europa Liberă: „Puțin altfel”, ce ar însemna?

Igor Talmazan: „Cerealele nu aș vedea de ce să fie exportate și ulterior importate. În privința zahărului, poate este invers – este importat în Republica Moldova? De fapt, noi importăm un anumit tip de zahăr și exportăm alt tip de zahăr. Aș vrea să vă spun o nuanță, la momentul de față examinăm aceste operațiuni. Însăși legislația vamală permanent a fost modificată, noi acum suntem într-un proces amplu de examinare a cadrului normativ cu privire la examinarea acelor facilități sau a celor regimuri vamale care nu sunt chiar corecte. Este vorba de acele antrepozite vamale, zone economice libere.

Uniunea Europeană, în principiu, nu este de acord cu modul în care funcționează la noi zonele economice libere, ele la noi au o anumită creștere economică, sunt benefice, creează locuri de muncă, dar sub aspectul integrării în legislația europeană ele nu se prea încadrează. Și acum vrem să identificăm acel mijloc de aur, deoarece va intra în vigoare Codul Vamal de la 1 ianuarie 2023 și sunt anumite modificări în partea respectivă și urmează să mai elaborăm un proiect de lege prin care să racordăm cumva legislația. Noi avem prea multe regimuri subtensive. Ce înseamnă aceasta? Adică la momentul efectuării importului nu se achită drepturile de import, prin dreptul de import am în vedere taxele vamale, TVA-ul, accize după caz, procedura vamală se achită în tot cazul, dar după Anul Nou deja n-o să mai fie încasată această taxă și prin această amânare a dreptului de import, de fapt, se prejudiciază într-un fel sau altul bugetul.

Spre exemplu, în România nu există atât de multe tipuri de facilități, cum la noi sunt prevăzute pentru antrepozite vamale, zone economice libere, alte regimuri vamale care suspendă drepturile de import. Și ceea ce spuneați Dvs. de zahăr sau alte bunuri că la momentul actual acest regim de antrepozit vamal acordă anumite facilități, într-adevăr au fost niște probleme și noi în prezent le examinăm. Nu pot să deschid prea mult paranteza, dar degrabă va fi înființat unul nou.”

Europa Liberă: Dar sub ce aspect le examinați?

Igor Talmazan: „Sub toate aspectele: dacă s-au introdus în principiu în Republica Moldova acele cantități care au fost declarate, dacă ele au fost scoase din acele antrepozite declarate la import, este vorba de carne și de alte produse pe care le-ați menționat Dvs., deoarece ce se făcea? Iată, acum de la 1 ianuarie s-au deschis cotele, așa e? Ce înseamnă cotele? Noi avem acord cu Uniunea Europeană și anumite tipuri de produse beneficiază de facilități vamale, în sensul că sunt scutite de taxele vamale. Ele se introduceau, la sfârșitul lunii noiembrie, se importau în Republica Moldova, se plasau în regim vamal de antrepozit vamal și, ulterior, la 1 ianuarie erau scoase din antrepozit, plasate automat pe piață și cumva erau acoperite integral aceste cote, nu chiar integral, dar parțial practic erau acoperite de câțiva agenți economici.”

Europa Liberă: Monopoliști?

Igor Talmazan: „Da, era un fel de monopol artificial creat. Acum noi monitorizăm ca aceste tranzacții să fie cât de cât corecte și fac aici un apel către agenții economici să fie corecți, să nu mai admită înțelegeri de cartel sau alte forme de eludare a cadrului normativ. Noi suntem cu ochii pe antrepozitele vamale, în special, monitorizăm zilnic cotele cum sunt administrate, cotele sunt administrate după formula: primul venit – primul servit, real marfa urmează să fie introdusă în Republica Moldova și achitate drepturile de import. Iată acesta este și mesajul. Eu cred că cine a avut de înțeles, o să înțeleagă.”

Europa Liberă: Carburanții astăzi au atins prețuri la cote maxime. Când trec vama, totul e OK în setul de acte?

Igor Talmazan: „Am examinat cap-coadă toate aceste tranzacții. În special s-a vehiculat despre faptul că o parte din acești carburanți sunt introduși în regiunea necontrolată de autoritățile Republicii Moldova, dar de fapt rămân aici pe loc, pe teritoriul Republicii Moldova, fără achitarea drepturilor de import. Am monitorizat acele tranzacții, poate au fost anterior devieri de acestea mai mari, care nu au rămas în sistemul informațional, dar la momentul actual importurile în regiune sunt de 7 sau 8% din volumul total de import care se efectuează integral pe teritoriul Republicii Moldova, adică indici că s-ar face niște evaziuni pe segmentul respectiv nu sunt.

Al doilea moment, să luăm sub aspect practic niște lucruri, carburanții se importă de la rafinării de către niște agenți economici mari, puternici, ei n-au să admită niciodată ca să elibereze acele documente vamale cu surplus de marfă sau invers, ei nici nu fac tranzacții cu agenți economici mici, agenții economici mici procură de la dealerii lor, dacă nu greșesc, de la aceste câteva companii mari și drepturile de import se achită la momentul introducerii în Republica Moldova. Este vorba de accize și TVA și ele se achită imediat, adică atunci când agentul economic ajunge în vamă, el urmează deja să aibă pe cont acei bani pe care urmează să-i achite pentru cantitatea integrală. Întreaga cantitate este sigilată, este cântărită, deoarece combustibilul se importă în tone, dar se comercializează în litri și în funcție de aceasta, adică densitate, chestii de genul acesta...”

Europa Liberă: Aici mari nereguli acum nu admiteți că ar putea să se facă?

Igor Talmazan: „N-am văzut, poate s-au făcut pe anumite segmente, dar numai în cazul în care n-au lăsat urme. Au fost ridicate unele întrebări în partea ce ține de importurile efectuate prin Portul Internațional Liber Giurgiulești. Am examinat complet și multiaspectual, dacă se poate așa de spus, și astfel de tranzacții. S-a vehiculat despre proiectul Mina 61, am examinat tot ce se spune acolo, dar în principiu chiar înseși operațiunile de import nu puteau fi cumva catalogate ca presiuni pe bugetul Republicii Moldova, întrucât ele se importă fără achitarea dreptului de import, ulterior, chiar dacă sunt reexportate din port, ele nu afectează bugetul, dar totuși suntem cu ochii pe astfel de tranzacții, încercăm să le monitorizăm și să vedem dacă nu se fac ilegalități pe segmentul respectiv.

Dvs. ați precizat despre prețuri, s-au majorat accizele acum, de la 1 ianuarie, și înainte de sărbători într-adevăr a fost importată o cantitate mai mare de produse petroliere și informația respectivă a fost transmisă la ANRE și deja este competența lor să aprecieze dacă acea cantitate care a fost importată până la Anul Nou este corelată cu prețul actual. Asta nu prea ține de competența Serviciului Vamal, odată ce s-au achitat drepturile de import, s-a declarat regim vamal de import și ele au ajuns pe teritoriul Republicii Moldova, aici sfera de competență a Serviciului Vamal se cam încheie, deja este ca livrare internă și ține de competența Serviciului Fiscal.”

Europa Liberă: Ați amintit ceva mai devreme despre tranzacțiile care se fac și la așa-zisa frontieră administrativă cu regiunea transnistreană. Eu atunci când trec Nistrul în cealaltă parte, foarte des aud întrebări de la oameni: de ce ar trebui să existe aceste puncte de control și puncte vamale pe acest segment administrativ?

Igor Talmazan: „Cetățenii din regiunea transnistreană pe teritoriul necontrolat de autoritățile din Republica Moldova, precum și agenții economici nu achită drepturile de import aici. Pe subiectul respectiv au fost foarte multe discuții, inclusiv pe aspectul politic că ar trebui să stabilim anumite taxe, și aici iarăși mă depășește ca competență dacă noi într-adevăr ar trebui să stabilim anumite taxe. Toate livrările când mărfurile se importă din regiunea transnistreană se achită drepturile de import, ele sunt tranzitate spre punctele de control vamale interne, unde se achită aceste drepturi de import și, implicit, când tranzitează pentru import în acea regiune, ele nu sunt achitate, sunt achitate acolo, un fel de buget al lor autonom. Este o problemă destul de delicată, dar nu suntem numai noi, Republica Moldova, implicați în soluționarea acestei probleme.”

Europa Liberă: Dar trebuie să existe totuși aceste puncte vamale?

Igor Talmazan: „Conform acordului încheiat în ’92, urmau a fi amplasate Serviciul Vamal și Serviciul Fiscal. Serviciul Fiscal la o anumită etapă s-a retras și a rămas numai Serviciul Vamal și desigur că Poliția Rutieră din acele localități. Altă formă de a menține cât de cât un echilibru și a asigura o securitate economică a Republicii Moldova prin neadmiterea actelor acestea de contrabandă la acest moment nu există și avem numai aceste puncte de control vamal intern, vreo 12, prin care asigurăm cât de cât un control la acele mărfuri care se introduc din regiunea transnistreană pe teritoriul Republicii Moldova și acela adică este teritoriul Republicii Moldova, dar necontrolat de către autoritățile din Republica Moldova. Este un subiect tare delicat, situația regională la moment nu este chiar bună, dar trebuie să revenim la această problemă și să identificăm o modalitate pentru a asigura integral securitatea economică a Republicii Moldova, deoarece la moment facilitățile care sunt acordate în acea regiune în coraport cu acest sistem de impozitare care este în Republica Moldova este diferit, fapt ce generează multe acte de contrabandă, de acestea mărunte, dar care influențează esențial asupra economiei Republicii Moldova.

Noi, Serviciul Vamal, nu prea facem față de sine stătător. Acum suntem în proces de reorganizare, examinăm posibilitatea fortificării capacităților antifraudă în sensul de a majora numărul echipelor mobile a colaboratorilor vamali care vor monitoriza toate intrările de mărfuri din regiunea transnistreană și, invers, tranzitarea spre regiunea transnistreană, deoarece s-au vehiculat și sunt bănuieli rezonabile că așa a și fost, că anumite mărfuri se declarau ca fiind import în acea regiune, dar, de fapt, ele rămâneau pe teritoriul Republicii Moldova și erau comercializate în numerar pe piața neagră.”

Europa Liberă: Deseori s-a vorbit despre acest aspect al problemei. Despre contrabandă să vorbim în continuare și dacă e tot atât de mare contrabanda care se face la hotare și vorbim despre țigări, țigările au fost și rămân a fi o marfă de contrabandă. Cum se explică acest lucru?

Igor Talmazan: „Anterior au fost acțiuni de facilitare a contrabandei, s-au creat niște grupuri de interese, grupuri care permanent s-au ocupat cu aceste acțiuni ilegale. Acum noi încercăm să facem față, noi n-avem niște măsurători interne care ne-ar proba cu certitudine care este volumul produselor de contrabandă, în special al produselor din tutun, aceste măsurători le fac alte organizații internaționale, am publicat și noi niște date, indicele contrabandei, cel puțin pe piața românească a produselor provenite din Republica Moldova, este în descreștere, este undeva la 3,5%, eforturile desigur că sunt în comun cu Poliția de Frontieră, cu alte structuri de abilitate, dar, bine, n-am vrea să ne îmbătăm cu apă rece, știți cum se spune.”

Europa Liberă: Cum să înțelegem, nu sunt suficient de precauți agenții de la vamă?...

Igor Talmazan: „Nu, nu este vorba de asta... Mai sunt cazuri că sunt implicați și agenți de la vamă, și colaboratori ai poliției de frontieră, în funcție de linia de contrabandă care a fost în timp structurată. Noi trebuie să avem niște eforturi comune cu România și cu alte țări europene pentru a conlucra...”

Europa Liberă: Păi sunt acorduri transfrontaliere...

Igor Talmazan: „Avem, avem acorduri transfrontaliere. Vedeți care e situația? Prin acțiunile de contrabandă, de fapt, este prejudiciată mai mult economia Uniunii Europene și economia României. Când se face această linie de contrabandă, puțini care se pornesc așa, haotic, în principiu este o înțelegere dintre mai multe părți implicate și noi încercăm de comun acord cu partea română să identificăm acele verigi slabe de la ei din posturile vamale, de la noi din posturile vamale. Nu putem să spunem că într-un proces de contrabandă sunt implicați numai funcționarii vamali din Republica Moldova. Să fim realiști, să spunem lucrurilor pe nume.”

Europa Liberă: Dacă ajung pe piața României sau mai departe de România, evident că sunt două părți.

Igor Talmazan: „Da, cineva le cere, cineva le întreabă și undeva se întâlnesc. Un alt moment pe care am vrut să-l precizez: ca atare fiecare stat își protejează securitatea economică prin verificarea mai mult a importurilor. La noi s-a mers pe calea că pentru a nu admite prejudicierea imaginii Republicii Moldova, noi verificăm la maximum și exporturile. Bine, mai sunt niște înțelegeri, eu sunt departe de gândul că actele de contrabandă mare și exporturile acestea mari cu țigări, spre exemplu, prin locuri special amenajate pentru țigări nu sunt înțelegeri prealabile fie cu colaboratori vamali, fie cu colaboratori ai Poliției de Frontieră și alte structuri. Adică atunci când se face o linie de contrabandă, ea se asigură din toate punctele de vedere că nimeni n-o să-i încurce.

Eu pot să garantez un lucru – în patru luni de zile de când sunt în Serviciul Vamal, cu siguranță n-am tolerat niciun fel de schemă, n-am desenat-o și nu m-am implicat în niciuna din ele, dar ele undeva mai funcționează. Acum avem mai multe operațiuni în desfășurare prin care încercăm să identificăm acele persoane, am purces la un proces de analiză completă a traversărilor frontierei, a mijloacelor de transport care traversează, a persoanelor care traversează. Am făcut o bază de date comună și identificăm acele persoane care în permanență fac acte de contrabandă, dar un moment – de ce se fac aceste acte de contrabandă? – Deoarece este diferența de preț, la noi accizele sunt mai mici, dar problema este că atunci când se majorează la noi accizele, deja o să generăm acte de contrabandă la noi. Noi, cel puțin, ca să nu fie prejudiciat bugetul Republicii Moldova trebuie să avem niște prețuri corelate cam aproximativ cu cele din Ucraina, care la fel este un mare producător de țigări. În situația în care noi vom admite un decalaj mare, atunci vom genera acte de contrabandă la noi în Republica Moldova, nu la export.

Acum, cel puțin, importul în Republica Moldova – știți care e paradoxul? – noi încercăm să luptăm cu contrabanda, dar, de fapt, bugetul Republicii Moldova pierde din considerentul că scad importurile, iar importurile scad din motivul că nu pleacă atâtea țigări prin contrabandă în Uniunea Europeană, acolo ele sunt mai scumpe. Eu sunt departe de gândul că pe teritoriul Republicii Moldova putem găsi țigări aduse prin contrabandă, deoarece nu este interes economic, ele nu sunt atât de scumpe la noi în raport cu alte țări. Toate capturile pe care noi le avem sunt marcate cu timbre de acciz, adică pe acele pachete de țigări deja s-au plătit impozite, accizele și TVA-ul și, întrucât în România sau în alte state europene sunt mai scumpe, ele pleacă încolo. Și anume prin contracararea actelor de contrabandă noi, de fapt, micșorăm importurile și, implicit, încasările la bugetul public național. Suntem într-o situație de paradox, dar noi verificăm în continuare exporturile, deoarece noi dacă vom relaxa măsurile de export, atunci o să fim catalogați că într-un fel sau altul permitem contrabanda.”

Europa Liberă: Dar cu excepția țigărilor unde încă mai este vădit contrabandă? S-a vorbit despre chihlimbar...

Igor Talmazan: „Au fost diferite scheme. La momentul actual, cel puțin, eu nu cred că ele sunt în așa măsură, mai avem anumite suspiciuni în partea ce ține de anumite produse medicamentoase dintre acestea numite anabolizante și încercăm să le monitorizăm, dar pe chestii din acestea mai majore care au fost anterior identificate, noi am ridicat dosarele, am identificat persoanele și am purces la un proces de analiză, ca să vedem, pentru că persoana care s-a ocupat cândva cu contrabanda e dificil să crezi că ea deja nu se mai ocupă cu contrabanda și s-a apucat undeva de lucru ceva serios. Nu prea credem în chestiile acestea și monitorizăm acest proces, dar din datele de care dispunem ele nu mai așa amploare. Mai avem anumite semnale în ceea ce ține, de exemplu, de importul aurului în Republica Moldova și vinderea lui pe piața neagră, de asemenea este o problemă, deoarece este greu de identificat, ia amploare comerțul cu substanțe narcotice, dar despre schemele acestea mari eu pot să vă spun un lucru: ele niciodată nu s-au făcut fără implicarea unor responsabili din cadrul autorităților publice. Eu nu vorbesc numai de vamă, inclusiv vama și poate până la cel mai înalt nivel.”

Europa Liberă: Deseori se zicea că și politicienii ar fi cei care protejează aceste scheme sau ajută ca să fie făcută această „contrabandă”.

Igor Talmazan: „Da, este adevărat, politicieni de multe ori au fost implicați, deoarece unii responsabili dintr-o structură sau alta au fost promovați de către politicieni. Noi am mai făcut niște permutări a anumitor persoane care erau prin posturile vamale sau prin alte structuri antifraudă din cadrul Serviciului Vamal, n-am vrea să nominalizez, fiindcă n-ar fi corect, atâta timp cât nu am o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care o anumită persoană e condamnată pentru săvârșirea actelor de contrabandă. De aceea n-o să nominalizez persoane, dar a fost așa ceva, avem astfel de informații, dar nu avem probe. Înțelegeți, contrabanda e un fenomen din astea care rareori lasă urme. Dacă s-a introdus o partidă mare de carne, de exemplu, un TIR de carne și el s-a vândut aici pe teritoriul Republicii Moldova, prin baza de date noi n-o să-l găsim. Fie că acea marfă cumva s-a alterat, fie a ieșit din Republica Moldova, tranzitul acesta documentar, persoanele care au fost permanent implicate în actele acestea de contrabandă sunt niște persoane foarte inteligente, fiindcă nu fiecare om se apucă de desenat o anumită schemă sau de elaborat un anumit proiect. De multe ori ele erau elaborate în afara Serviciului Vamal și pur și simplu erau puse pe masă.

Și erau instituite pe tot teritoriul Republicii Moldova și întrucât birourile erau separate, erau anumite persoane în cadrul Serviciului Vamal care coordonau mișcările respective, dar să cauți urme nemijlocit cumva documentate e cam dificil. Avem câteva subiecte acum pe care le examinăm, care lasă urme, finalitatea nu pot să v-o spun la acest moment, deoarece suntem pe parcurs, bănuiesc că sunt rezonabile, dar dacă o să putem să le controlăm ca o învinuire... Și-apoi multe alte momente. Dacă s-a adus, spre exemplu, mobilier, da? El a fost declarat ca mobilier de o anumită categorie dar de fapt era marfă de acoperire și acolo erau lucruri mult mai scumpe. Actele au fost perfectate, documentar totul e OK, s-au declarat scaune de o anumită calitate, dar s-au legalizat în numerar.”

Europa Liberă: Și atunci, diferența de preț este în câștigul celui care aduce marfa, da?

Igor Talmazan: „Diferența unde s-o identificăm? Da, desigur, este numerarul!”

Europa Liberă: Aveți de lucru?

Igor Talmazan: „Da, de lucru este. Noi avem mai multe proiecte acum în derulare și dacă o să mă întrebați care sunt prioritățile, atunci o să vă spun care sunt planurile noastre chiar pe termen scurt și pe termen mediu...”

Europa Liberă: Ajungem și la priorități, dar vreau să ducem gândul până la capăt și despre corupție. Mulți ani la rând s-a vorbit...

Igor Talmazan: „Și acum se vorbește...”

Europa Liberă: ...că această corupție este de proporții mari în cadrul Serviciului Vamal și că sunt vameși care au averi nejustificate pe care nu le pot dovedi. Acum scăpați de acești oameni, aveți cum să-i înlocuiți cu alții? Cum scăpați de corupția din Serviciul Vamal?

Igor Talmazan: „În primul rând, este greu de identificat complet acești oameni. O parte din ei au plecat, unii sunt pe drum, alții rapid s-au reprofilat, s-au prefăcut în „victime ale sistemului”. Sunt persoane de acestea, corupția există, este și la momentul actual, pot să afirm că poate nu în așa proporții, dar se mai practică acte de corupție, cum vorbesc unii vameși între dânșii, fiecare-i pe contul propriu. Au fost perioade diferite în cadrul Serviciului Vamal, au fost perioade când s-au colectat bani pe orizontală și s-au transmis pe verticală. Cel puțin m-am asigurat și sper că așa și este, de când lucrez în funcția de director al Serviciului Vamal pot să afirm cu certitudine că nu am luat niciun leu mită și nici n-am să iau, am evitat din start toate circumstanțele care ar putea să genereze astfel de fapte, am întreprins măsuri pentru a mai înlătura din funcțiile-cheie anumite persoane. Bine, mulți au plecat benevol, nu pot să spun și nu pot să-i învinuiesc pe toți de acte de corupție, a fost o presiune publică din astea prin care multe persoane au plecat din considerentul că era presiune publică și s-a invocat faptul că au fost implicați în acte de corupție și deja nu au mai rezistat și au spus că, decât să fie permanent taxați public, mai bine se retrag. Și s-au retras foarte multe persoane. Am făcut anumite permutări și cel puțin m-am asigurat pe moment că am tăiat acel...”

Europa Liberă: ...nod gordian?

Igor Talmazan: „Da, prin care banii erau colectați pe orizontală și se transmiteau pe verticală. La moment corupție există în posturi, eu am transmis un mesaj clar colegilor: „Acesta este un act intolerabil, persoanele care vor fi identificate vor fi atrase la răspundere în cel mai dur mod. Pentru ei în situația în care într-un anumit post vamal va identifica niște formule din acestea de partajare, de colectare și de redistribuire a mijloacelor financiare la pachet cu ei va pleca și șeful, și alți responsabili nemijlocit, deoarece înseamnă că nu pot gestiona acea subdiviziune”. Sunt anumite subdiviziuni în care avem dubii și suspiciuni că la moment se mai colectează bani, i-am luat în vizor...”

Europa Liberă: Care sunt aceste subdiviziuni sau nu vreți să le spuneți?

Igor Talmazan: „La noi tot timpul lumea s-a orientat spre posturile care erau cel mai mult traversate. Este vorba de Leușeni, Sculeni, Giurgiulești, Otaci, Criva și acolo mai sunt persoane care încă mai admit acte de corupție, îi cunoaștem, pur și simplu e mai greu de prins, dar cu timpul îi vom înlătura în general din acele subdiviziuni, dar sunt și alte posturi care nimeni nu știe de ele.”

Europa Liberă: Adică cum să nu se cunoască despre ele?

Igor Talmazan: „Iată așa, sunt niște posturi micuțe și acolo se colectau câteodată mai mulți bani decât într-un post de ăstălalt. Și a trebuit să permutăm niște persoane ca să ne dăm seama că, de fapt, s-au redirecționat și anumite linii de transport odată cu persoanele respective.”

Europa Liberă: Fluxurile...

Igor Talmazan: „Da. Noi avem 67 de posturi vamale și-i imposibil peste tot să facem o monitorizare deplină.”

Europa Liberă: Dar 67 nu sunt prea multe?

Igor Talmazan: „Sunt prea multe și acesta la fel e un domeniu pe care noi îl studiem acum la moment, examinăm posibilitatea de a ne retrage din anumite posturi, de a contopi unele posturi vamale și de a le comasa.”

Europa Liberă: Câți angajați activează în sistemul vamal?

Igor Talmazan: „Conform statelor de personal, sunt 1.721, în realitate, ținând cont de faptul că-i instituit moratoriu, ieri erau 1.537, dacă nu greșesc.”

Europa Liberă: Și e greu să găsiți persoane care să fie angajate în Serviciul Vamal?

Igor Talmazan: „E foarte greu. Problema cadrelor nu este o problemă doar în cadrul Serviciului Vamal. Problema personalului: unu – competent și al doilea – onest. Noi am făcut niște concursuri acum...”

Europa Liberă: Încă nu aveți adjunct.

Igor Talmazan: „Cu adjunctul tot este o problemă foarte mare. Sincer să vă spun, iată acum sunt în proces de examinare a două candidaturi, sper că vor trece acest test de verificări prealabile și vom putea nume persoane în funcțiile respective, deoarece de unul singur realmente nu fac față. Multe persoane au vrut în calitate de adjuncți pe care noi nu le-am agreat, alții, la care le-am propus și am discutat, mi s-au părut destul de competenți, au refuzat.”

Europa Liberă: De ce au refuzat?

Igor Talmazan: „Au refuzat, în primul rând, din cauza faptului că urmează a fi expuși public. O persoană competentă cu o anumită experiență în domeniu e foarte dificil de identificat, care, să spunem, nu are vreun schelet în dulap.”

Europa Liberă: Dar Dvs. sunteți un model. Iată, nu ați renunțat, ați venit în funcție, ați lăsat deputăția, ați venit la Serviciul Vamal...

Igor Talmazan: „Eu nu pot să spun că sunt model. Aș adresa un mesaj pentru toți colegii noștri, care n-au fost implicați în acte de acestea mari și chestii urâte, ei pot să lucreze în continuare fără să-și facă probleme. Eu sunt departe de gândul că dimineață până am ajuns la serviciu nu am încălcat și eu câteva reguli de circulație rutieră, de aceea haideți să fim realiști, noi n-o să găsim îngeri în sistemul de administrație publică, dar pur și simplu, chiar să luăm Serviciul Vamal, el a fost un sistem închis. Am făcut cunoștință practic cu aparatul central, cu tot colectivul și am discutat, am luat experiența fiecăruia în parte, de câți ani activează. Sunt persoane care activează de la 10 ani în sus, sunt persoane care activează 27 de ani, de la fondarea Serviciului Vamal, de 30 de ani de zile activează. În 30 de ani de zile, fiind un sistem închis, cumva s-au contopit între ei, adică cum se spune în popor, s-au nănășit, încumătrit, chestii de acest gen. Și iată, când mă uit în mesajele acestea, căci primesc o grămadă de scrisori anonime...

În Serviciul Vamal permanent au fost mai multe grupuri de interese și în funcție de cine a fost la conducere, permanent s-au preschimbat, s-au reintegrat, s-au permutat, sunt în funcție de inspectori simpli persoane care anterior au fost vicedirectori, șefi de posturi sunt inspectori prin nu știu ce posturi acolo, că-ți trebuie câte jumătate de oră să-l cauți măcar să știi în care direcție lucrează. A fost o permutare de asta permanentă de cadre și mai multe grupuri de interese, ei se cunosc foarte bine între ei și când este unul cumva puțin avansat, cealaltă echipă începe să-l măscărească într-o anumită măsură și să scrie tot ceea ce cunoaște despre el sau despre echipa cu care a lucrat, că iată persoana X a fost, este, atentează grav la securitatea economică a Republicii Moldova. Ele sunt toate formate de acestea model, adică statul a investit în niște persoane foarte mult ca să-i învețe să scrie și aceștia permanent, toată ziua scriu: „...Este, atentează grav la securitatea economică a Republicii Moldova, a gestionat diferite scheme de contrabandă cu Transnistria, cu țigări, cu chihlibar” și plus la aceasta el este cumătru cu o anumită persoană și acela într-adevăr l-a identificat ca fiind implicat, care a fost nemijlocit documentat ca fiind implicat în niște scheme de corupție și de contrabandă și a-l alipește într-o anumită măsură și încearcă deja și spală persoana respectivă, că ea este corectă. Nu, n-ai cum. Mai mult ca atât, majoritatea din colaboratorii Serviciului Vamal au mai lucrat prin posturi, cei care au mai lucrat prin posturi eu sunt sigur că pe undeva au mai călcat cu dreptul, cu stângul. Timpurile au fost diferite.

În Serviciul Vamal deja am patru luni de zile de când activez, am vorbit cu mulți colaboratori și mulți mi-au comunicat în felul următor: „Dl director, la o anumită perioadă – o anumită situație. Ni s-a spus să facem așa, am făcut așa, chiar pe domeniul antifraudă, ne-au spus că să nu ne implicăm, să lăsăm anumite linii să funcționeze și noi ca funcționari publici le-am lăsat”. Acum întrebarea este: A făcut el corect atunci sau nu? E tare dificil. De aceea am pornit o abordare puțin altfel, poate unii au să mă taxeze pentru acest lucru, dar dacă am să dau curs la toate scrisorile și la toate petițiile pe care le primesc zilnic despre toate persoanele, în general n-ar trebui să comunic cu nimeni, ar trebui să mă încui în birou și să nu discut cu nicio persoană, deoarece o anumită perioadă de timp a fost implicată în anumite acte. Apare altă întrebare: Atunci ce poți face? Nu poți doar să lichidezi Serviciul Vamal, nu poți să destitui din funcție 1.500 de persoane. Plus la asta, un vameș competent, deoarece activitatea vamală este o activitate foarte complexă, care cunoaște tot cadrul normativ, este un organ de administrare fiscală, deoarece colectăm diverse taxe, impozite care implică cunoștințe atât la evaluare, clasificare, taxare, este un volum foarte mare de informație, plus la aceasta și domeniul antifraudă tot este acoperit. Pentru a crește un lucrător vamal, am luat și am examinat cu colegii de la Centrul de instruire, un ciclu complet este de minimum doi ani de zile. Acum ce să faci, să lichidezi Serviciul Vamal și să angajezi alte persoane sau să tragi cumva o linie și să identifici persoane cât de cât oneste și să le promovezi?”

Europa Liberă: Sânge proaspăt trebuie să aduceți, pentru că se consideră că totuși prin această metodă ați putea să faceți un pic de curățenie inclusiv în acest sistem.

Igor Talmazan: „Sunt de acord cu Dvs. Asta și facem. Am început două etape, în primul rând, pe anumite segmente, chiar pe locurile care erau vacante și alte persoane care au plecat fie benevol, fie forțat, fie din cont propriu, de la caz la caz, pe domeniul antifraudă foarte multe locuri au rămas vacante. Am încercat să identificăm alți colaboratori cât de cât profesioniști și cel puțin aparent integri pe care să-i transferăm încoace în cadrul Serviciului Vamal. Activitatea în Serviciul Vamal este destul de interesantă și mulți poate au tentația și ar vrea să vină încoace să activeze, deoarece este o activitate vastă, este foarte mult de lucru. Pe alte segmente, pentru funcțiile vacante create pe parcurs, de la caz la caz, pentru 50 de funcții vacante au concurat, dacă nu greșesc, 350 de persoane.”

Europa Liberă: Înseamnă că e solicitat acest job?

Igor Talmazan: „Da, dar mai este o nuanță. E sunt departe de gândul că toți acei 50 care au câștigat acel concurs îs bine intenționați.”

Europa Liberă: Adică ei vin cu scopul?...

Igor Talmazan: „Ei vin cu scopul cum au venit și mulți alții, pentru că văd în acest Serviciu Vamal o sursă de îmbogățire ilicită. Ce avem noi în cadrul Serviciului Vamal pe moment? Toți colaboratorii Serviciului Vamal sunt foarte buni, competenți, onești, sunt și mai puțin onești, sunt și corupți. Avem de tot felul, așa-i? Dar ei nu sunt altceva decât cetățeni ai Republicii Moldova, este ceea ce a crescut societatea până la moment, este o reflecție a societății. Să le spunem lucrurilor pe nume, corupția nu este generată din cer, corupția este un act prin care două persoane sunt avantajate – una care dă, comite un act de corupție dând această mită și una care o ea. Respectiv, atâta timp cât actul acesta ilegal le avantajează pe ambele părți, ele sunt foarte dificil de identificat. Deja noi trebuie să mergem pe probe indirecte. Iată, spre exemplu, se importă, cum am vorbit inițial, o cantitate mare, un container sau un TIR cu anumite produse, el conform declarație vamale, declară anumite bunuri, ajunge la un funcționar vamal care verifică aceste bunuri și când ne uităm pe baza de date, respectiv dacă este redirecționat, că avem mai multe sisteme de analiză a riscurilor, e unul care e OK, dar e în proces de perfecționare, este redirecționat pe roșu și acest camion urmează a fi verificat total, supus unui control fizic total. Și când ne uităm că acest camion a fost verificat în timp de două ore sau o oră, sau 30 de minute, ceea ce este imposibil, atunci se nasc anumite suspiciuni și deduci că controlul respectiv nu a fost efectuat chiar corect. Dar acest lucru noi îl constatăm post-factum de multe ori și atunci pentru a face o reverificare deja e dificil, pentru că marfa ceea nu mai poate fi verificată.

Avem o anumită suspiciune o anumită suspiciune asupra colaboratorului respectiv, dar nu putem să ne încadrăm în timp sau mai este o problemă în cadrul Serviciului Vamal, deoarece permanent se vehiculează ideea că ar trebui permutați oamenii, de pus dintr-un post în altul pentru ca să asigurăm o trasabilitate. Este și chestia dată, da, ea e pe alocuri funcțională, dar ea-i cam dificilă, pentru că funcționarii publici, în special în Serviciul Vamal, ei sunt specializați pe anumite domenii. Iată, spre exemplu, dacă noi o să luăm un funcționar din postul vamal Rezina sau Lipcani, unde are o singură declarație pe lună, dacă o completează acolo sau avem posturi care în general nu au nicio declarație vamală perfectată, niciuna, și noi o să-l aducem la postul vamal industrial din oraș, unde un funcționar vamal are 80 de declarații pe zi, atunci noi o să-l blocăm.”

Europa Liberă: Nu s-ar descurca...

Igor Talmazan: „Absolut, complet. De aceea și spun că-s diferite, fiecare post vamal are specificul său și ciclul de importuri este complet diferit, de aceea e cam complicat să faci permutările acestea așa, aleatoriu.”

Europa Liberă: Să vă întreb și despre importul de mașini, importul de piese de schimb pentru mașini, pentru că s-a făcut multă zarvă și în jurul acestei probleme.

Igor Talmazan: „Iată noi ce avem cu piesele auto uzate. Sunt mai multe versiuni cum a apărut însăși această interdicție. Unele versiuni spun în felul următor: a fost o înțelegere de cartel prin care a coalizat un mare importator de piese auto. Are la drept la viață această versiune, alta spune în felul următor: nu, că s-au limitat aceste importuri din motiv de protecție a mediului, este și așa versiune. Acum este un proiect de lege pe cale de realizare...”

Europa Liberă: Dvs. ați fost funcționar în cadrul Ministerului Mediului?

Igor Talmazan: „Da, am fost funcționar în cadrul Ministerului Mediului.”

Europa Liberă: Viceministru...

Igor Talmazan: „Am fost și viceministru, și șef al Inspectoratului Ecologic. Iată cu piesele auto pot să spun foarte multe lucruri, cu piesele auto uzate... Un fost coleg, că am fost și deputat o anumită perioadă de timp, dl Alaiba a înaintat acest proiect în legislatura precedentă prin care s-a propus ca fie legalizat importul pieselor uzate. Deja când am venit în cadrul Serviciului Vamal, eu sunt pentru acest proiect de lege din ce considerent? Pentru că eu am înțeles deja în câteva luni de zile că noi să luptăm numai cu corupția așa, ad-hoc, asta este imposibil. De aceea am decis cu colegii: haideți să excludem acele circumstanțe care generează aceste acte de corupție. Actele de corupție sunt în principiu generate de majoritatea prohibițiilor care sunt la noi în Republica Moldova. Adică, noi nu avem producători de piese auto, dar, totodată, am stabilit prohibiție la importul pieselor uzate. Pentru multe mijloace de transport care deja s-au învechit piese nici nu mai sunt – unu și doi: fie sunt foarte scumpe, fie sunt de calitate proastă. Ele se aduc din anumite țări în care garanția calității nu există. Deja unii agenți economici, unele persoane declară că este mult mai convenabil să cumperi acele piese.

Dar eu vă spun din propria experiență, eu am o Toyota Corolla din 2005, pur și simplu deja anumite piese nu se mai produc, mașina este învechită și la ea piese nu există. Eu tot sunt în situația acelui cetățean care pur și simplu iată acum ca director al Serviciului Vamal n-o să mă duc nicăieri, la o dezmembrare de asta să caut, dar în mod normal oamenii umblă și caută la dezmembrări, însă stațiile de dezmembrări toate sunt ilegale. Și acum la noi ce se întâmplă? Majoritatea importurilor acestora clandestine care se aduc inclusiv prin bagaj neînsoțit pe care îl transmit concetățenii noștri din diaspora ele sunt pline cu piese uzate. Și atunci când vameșul le depistează, vameșul deschide acel portbagaj și actul de corupție sau această neglijență, că nu putem să-i spunem act de corupție, este foarte simplu, poate să vadă acele piese sau să se facă că nu le vede. De ce noi să nu-i oferim posibilitate populației să depună declarații vamale, să declare, să plătească niște drepturi de import, o sumă anumită, simbolică, căci n-o să ridicăm noi bugetul Republicii Moldova pe taxele care se achită la importul pieselor uzate, dar persoanele să nu mai fie tentate de a purcede la asemenea acte?

Noi am criminalizat societatea prin toate interdicțiile acestea care s-au pus în timp, de fapt, noi n-am făcut altceva decât să criminalizăm societatea, s-o impunem la niște acțiuni ilegale. Este aceeași chestie cu bagajele neînsoțite, aceeași chestie cu produsele alimentare și multe alte domenii. În paralel cu proiectul care este înaintat de Serviciul Vamal este proiectul care este înaintat de colegi cu privire la legalizarea importului pieselor auto uzate.

În Serviciul Vamal deja am elaborat proiectul și am discutat cu colegii în partea ce ține de mijloacele de transport auto înregistrate în alte state, adică cu numere străine. Este proiectul practic definitivat, urmează să discutăm pe platforma parlamentară forma cum va fi înaintat, deoarece noi în Republica Moldova avem în perioada 2006-2019 importate peste 156 de mii de mijloace de transport declarate prin acțiune, dintre care undeva 90% noi considerăm că ele nu mai există. Cetățenii le-au importat, n-au achitat drepturile de import și le-au comercializat la dezmembrări, stațiile de dezmembrări sunt ilegale toate.”

Europa Liberă: Toate sunt ilegale?

Igor Talmazan: „Nu sunt reglementate, cel puțin. La moment nimeni nu activează, în mod normal, ele ar trebui cum e în toată Uniunea Europeană să fie ca niște magazine în care acele mijloace de transport să fie dezmembrate, să fie aranjate într-o anumită ordine, să dispună de un aparat de casă și să elibereze bonuri de plată. Și pentru aceasta să plătească impozite. La noi s-a conservat problema aceasta din 2006 și acum multe probleme din acestea au explodat. Oamenii doresc soluționarea acestei probleme cât mai rapid. Ele necesită și puțină analiză, și niște detalii, să nu încercăm să legalizăm acuși niște chestii din acestea și să deschidem vreo linie de contrabandă sau ceva de genul acesta. De aceea, acelor mijloace de transport auto care au fost declarate prin acțiune să le stabilim o taxă pe care cetățenii real, chiar dacă au înstrăinat mijlocul de transport să poată să îl devameze, adică să achite o anumită taxă și să scape de acel mijloc de transport care nu există deja, deoarece el în baza de date a Serviciului Vamal figurează.

Noi am făcut o analiză care sunt resursele administrative ale statului pentru a documenta un caz de acesta de încălcare, deoarece declararea mijlocului de transport prin acțiune, încălcarea acestui termen atrage la răspunderea contravențională și, respectiv, cu impunerea la plata dreptului de import sau la contravaloarea mijlocului de transport în situația în care nu mai există. Și dacă luăm un mijloc de transport cu o vechime mai avansată, în medie, noi am calculat că contravaloarea acestui bun care se încasează la bugetul național de către Serviciul Vamal prin decizie este de 35 de mii de lei, apoi atunci resursele administrative pe noi ne costă de la 15 până la 20 de mii de lei și, plus la aceasta, noi am încărcat jumătate din Serviciul Vamal.

Echipele mobile caută să identifice aceste mijloace de transport, secțiile de proceduri contravenționale au câte 200 de dosare în procedură, ceea ce le-am pus o sarcină excepțională, deja le-am blocat cu totul, atunci statul este cointeresat cumva să scoată această sarcină de pe organele vamale și să încaseze niște drepturi de import. Oricare va fi soluția, iarăși vor fi foarte multe persoane nemulțumite. Din ce considerent? Eu, ca consumator de bună-credință în cazul de față, am procurat un mijloc de transport, am achitat dreptul de import, am achitat acel acciz la vamă, fie direct când am importat mijlocul de transport, fie indirect deja când am procurat mijlocul de transport. Noi avem peste un milion de mijloace de transport, efectiv un milion de cetățeni au achitat aceste drepturi de import. Altă parte, 150 de mii de cetățeni n-au achitat aceste drepturi de import. Acum, dacă noi vom exonera aceste drepturi de import, ce vor spune acele persoane de bună-credință care au achitat? Totodată, dacă vom pune mare, persoanele care n-au achitat nu vor fi de acord, pentru că-i prea mare și acum ca să identificăm o cale de mijloc o să fie foarte dificil, dar ne asumăm...”

Europa Liberă: Îmi dau seama că noi am mai putea discuta, de la 1 ianuarie 2023 va intra în vigoare un nou Cod Vamal. Ce modificări aduce?

Igor Talmazan: „Aduce modificări foarte substanțiale, putem să vorbim vreo două ore.”

Europa Liberă: Dar spuneți-le pe cele mai importante...

Igor Talmazan: „Pentru agenții economici vor fi modificări esențiale în sensul că vor fi simplificate procedurile vamale, vom trece la procedura de declarare electronică complet, dar noi pe parcursul anului vom trece, anumite regimuri vamale sunt facilitate, sunt conturate acele răspunderi pentru diverse încălcări care la moment sunt reglementate din cote procentuale, ele vor fi în sume fixe, sunt anumite facilități în coraport cu regimurile vamale, se introduce posibilitatea amânării drepturilor de import, asta este foarte important și în prezent nu există și multe, multe alte aspecte.”

Europa Liberă: Dar printre priorități, iată, în 2022 ce probleme se regăsesc?

Igor Talmazan: „Suntem într-un raport de conlucrare foarte mare cu Uniunea Europeană în partea ce ține de ține de facilitarea anumitor aspecte de comerț. Prioritatea zero...”

Europa Liberă: Prevederi incluse în Acordul de Asociere pe care îl are Republica Moldova cu Uniunea Europeană?

Igor Talmazan: „Noi am discutat despre problemele în care sunt implicați agenții economici, dar voiam mai întâi să spun în felul următor: procedura de control vamal intern, s-au vehiculat diferite versiuni că aceste zone de control vamal intern au fost ghidate de anumite interese particulare atunci când ele au fost create. Este vorba de anumite terminale vamale și servicii care sunt prestate. Agenții economici foarte tare nu sunt de acord cu faptul că urmează să achite niște taxe percepute de niște agenți economici privați pe partea ce ține de parcare, de diferite proceduri de cântărire, de descărcare/încărcare a mărfurilor ș.a.m.d. care într-adevăr sunt percepute. Problema care este? Statul nu dispune de niște localii special amenajate unde s-ar efectua aceste proceduri de control vamal, din care considerent unul din proiectele de bază este construcția unui terminal vamal multifuncțional modern, unde urmează să fie toate aceste zone de control vamal intern.”

Europa Liberă: Și ați identificat locația?

Igor Talmazan: „Da, este identificată locația, așteptăm acum avizul Uniunii Europene în partea ce ține de cofinanțarea acestui proiect. Din partea Uniunii Europene, din câte cunosc, o să fie un proiect cofinanțat în proporție de 30 de milioane de euro, noi...”

Europa Liberă: Dar la cât se evaluează proiectul?

Igor Talmazan: „Undeva la 60 de milioane, noi avem deja un proiect care anterior fusese elaborat, dar era după o altă formulă, de genul parteneriatului public-privat și noi nu suntem de acord să mergem pe acea formulă, noi considerăm că statul urmează să-și construiască această zonă. Ce înseamnă zonă de control vamal? Nouă ne trebuie un teren pe care să-l asfaltăm, să creăm acele utilități necesare pentru ca mijlocul de transport să poată fi examinat și, desigur, scanare, analiza riscului, monitorizare video și multe alte aspecte care vor soluționa atât problema corupției, în primul rând, și în al doilea rând, va facilita pentru agenții economici însăși efectuarea acestor proceduri de control vamal. Noi vom avea o practică unitară, este identificată locația, practic, noi...”

Europa Liberă: Unde ați identificat-o?

Igor Talmazan: „În regiunea aeroportului. Este o locație destul de bună, e la intersecția mai multor drumuri publice, problema de bază este pentru a scoate aceste terminale vamale care sunt acum în oraș și care blochează pur și simplu orașul și îngreunează circulația transportului rutier, deoarece agenții economici în majoritatea cazurilor efectuează transportul mărfurilor cu TIR-urile, iar TIR-urile nu sunt atât de manevrabile pentru a le folosi permanent.”

Europa Liberă: Și apropo, deseori se creează cozi în vamă și deci nervozitate, supărare, critică la adresa autorităților vamale.

Igor Talmazan: „Aceasta și este problema. Nu este un mare secret, toată lumea cunoaște că unde sunt cozi acolo este și arbitrariu, acolo este corupție și acolo apar diferite probleme. Atâta timp cât noi o să conturăm toate pârghiile acestea administrative în măsura în care să acordăm unui simplu funcționar vamal dreptul de a manevra cu legea așa cum îi place lui, atâta timp noi n-o să putem combate corupția și multe alte fenomene ilegale. De aceea noi trebuie să avem un terminal vamal unde distribuirea declarațiilor vamale să fie complet aleatorie după un sistem informațional, nu manual și nu în funcție de anumite preferințe în anumite calități sau preferințe în funcție de agenți economici și brokeri vamali și multe alte aspecte. Este complexă problema respectivă și acesta este un proiect prioritar. Desigur că al doilea moment important este pentru a începe totuși odată procedura de semnare a acordului cu România și în partea ce ține de controlul comun al frontierelor. Iată acestea sunt niște proiecte de bază care vor fi abordate chiar și la întâlnirea cabinetelor de miniștri.”

Europa Liberă: Acum, pe 11 februarie, la ședința comună a celor două guverne – de la Chișinău și București?

Igor Talmazan: „Da, la ședința comună. Noi am propus ca variantă un proiect-pilot, începerea cu un anumit post până vom sincroniza toate sistemele informaționale, schimbul operațional de date, vom vedea cum funcționează, ca proiect-pilot propunem portul vamal Cahul-Oancea, unde, cel puțin, traficul nu-i atât de intens și multe alte aspecte de acest gen. Dacă vom genera și vom începe procedura aceasta de control comun, atunci ne vom asigura că o mare parte din probleme vor fi soluționate. În pofida faptului că la moment suntem în proces de reconstrucție a trei posturi vamale de frontieră cu România, implicit, cu Uniunea Europeană, noi sperăm că totuși în viitorul apropiat ne vom integra în Uniunea Europeană și aceste posturi pe care le reconstruim complet acum să devină din posturi vamale de frontieră niște posturi vamale interne la care ușor și tare rapid le schimbăm destinația, dacă va fi necesar.”