În cadrul ședinței CEC din 29 august, vicepreședintele instituției, Pavel Postica, care a fost și membru al grupului de control a activității partidului, a spus că formațiunea a inclus în rapoartele financiare pentru perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2024, informații incomplete și superficiale.

Mai exact, datele prezentate de partid nu ar reflecta cheltuielile efectiv suportate pentru acțiunile și activitățile desfășurate în țară și peste hotare, potrivit raportului CEC.

„Reprezentanții partidului s-au eschivat de la prezentarea documentelor ce confirmă suportarea cheltuielilor pentru organizarea și desfășurare activităților politice. Ei au indus în eroare grupul de control prin prezentarea de acte care nu corespund realității”, a adăugat Postica.

Pe lângă Ministerul Justiției, CEC a sesizat și Procuratura Anticorupție, invocând faptul că au fost utilizare fonduri în proporții deosebit de mari, fără a avea documente ce confirmă legalitatea obținerii și folosirii banilor, pentru organizarea unor evenimente politice și sociale, în special în campania electorală pentru alegerile locale noi din 2 iunie din localitatea Tîrnova, raionul Dondușeni.

Reprezentanții Partidului „Renaștere” nu au fost prezenți la ședința CEC. Într-un comunicat de presă emis ulterior, formațiunea a negat constatările instituției și le-a numit „neîntemeiate”.

La mijlocul lunii august, Judecătoria Bălți, urmare a demersurilor Ministerului Justiției, a restricționat pentru prima dată, pentru o perioadă de 3 luni activitatea Partidului „Șansă”, altă formațiune apropiată lui Ilan Șor. Liderul partidului, Alexei Lungu, declara atunci că nu există motive care ar justifica această hotărâre.

• Vezi și: Decizie finală: Blocul „Victorie-Pobeda” nu poate participa la scrutinele din 20 octombrie

Partidul „Renaștere” a încercat să participe în campania electorală pentru scrutinul din 20 octombrie ca parte a blocului electoral „Victorie-Pobeda”, dar înregistrarea acestuia în cursa electorală a fost respinsă de CEC și de instanțele judecătorești, care au invocat mai multe nereguli la etapa de constituire.

La 29 august, CEC a respins și cererea de înregistrare a grupului de inițiativă în susținerea deputatului neafiliat, Vasile Bolea, membru în biroul politic al partidului „Renaștere”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Associated Press a relatat că Steffen Hebestreit, purtătorul de cuvânt al guvernului federal, a spus că expulzații erau „delincvenți condamnați”, dar nu a dat detalii despre delictele lor. Afganii au plecat cu o cursă a companiei aeriene din Qatar de la Leipzig, cu destinația Kabul.

Ministra de Interne Nancy Faeser a numit decizia o „chestiune de securitate” pentru Germania.

Germania nu are relații diplomatice cu talibanii, ceea ce obligă guvernul să lucreze cu ei prin alte canale.

Presa afgană a relatat că fiecare din cei 28 de deportați a primit câte 1000 de euro la plecare.

AP anticipează că este puțin probabil ca acțiunile de vineri să conducă la o dezghețare mai largă a relațiilor dintre Germania și talibani, mai ales după emiterea, săptămâna trecută, a primului set de legi pentru „prevenirea viciilor și promovarea virtuților” în Afganistan. Printre acestea se numără cerința ca femeia să își ascundă fața, corpul și vocea în afara casei.

Ministrul german de externe Annalena Baerbock a criticat legile privind moralitatea, repostând pe X condamnări formulate de colege ale sale din politica europeană.

Presa germană notează că deportările se pregăteau de mai multă vreme, dar observă că au avut loc la o săptămână după un atac mortal cu cuțitul în orașul Solingen, în care suspectul este un cetățean sirian care solicitase azil în Germania.

Suspectul ar fi trebuit să fie deportat în Bulgaria anul trecut, dar a dispărut pentru o perioadă și a evitat deportarea. Duminică s-a dispus reținerea sa pentru suspiciune de crimă și apartenență la o organizație teroristă, în așteptarea unor investigații suplimentare și a unei posibile inculpări.

Gruparea militantă Statul Islamic a revendicat atacul de vinerea trecută, fără a furniza dovezi. Organizația a declarat pe site-ul său de știri că atacatorul i-a vizat pe creștini și că a comis atacurile „pentru a răzbuna musulmanii din Palestina și de pretutindeni”. Afirmația nu a putut fi verificată independent.

Au existat, de asemenea, dezbateri privind imigrația înaintea alegerilor regionale de duminică din regiunile Saxonia și Turingia din Germania, unde se așteaptă ca partidele anti-imigrație, precum populistul Alternativa pentru Germania (AfD), să obțină rezultate bune.

• Te-ar putea interesa și: Băiatul de 15 ani înjunghiat marți seară la Berlin este moldovean, confirmă MAE

În iunie, cancelarul Olaf Scholz a promis că țara va începe să deporteze din nou infractorii din Afganistan și Siria, după un atac cu cuțitul comis de un imigrant afgan, soldat cu moartea unui ofițer de poliție și rănirea altor patru persoane, la Mannheim. El a promis de asemenea că deportările se vor face cu respectarea drepturilor omului, dar activiștii pentru dreptul la azil cred că asta este imposibil.

Ministra de Interne Faeser a anunțat joi un plan de înăsprire a legislației privind cuțitele, potrivit agenției germane de presă dpa. Împreună cu alți oficiali din coaliția de guvernare, ea s-a angajat, de asemenea, în timpul unei conferințe de presă, să faciliteze deportările.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Administrația Prezidențială de la București a transmis că Iohannis va transmite un mesaj ferm de sprijin și încurajare pentru autoritățile și cetățenii R. Moldova, în efortul de reformă și democratizare, de implementare a principiilor statului de drept și de securizare a parcursului european.

„Președintele României va face un apel către toți partenerii internaționali pentru continuarea oferirii de asistență comprehensivă, predictibilă și susținută Republicii Moldova, pe toate planurile, mai ales în contextul războiului de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei și al tuturor riscurilor care decurg din această situație de securitate complexă”, se menționează în comunicat.

Președinția de la Chișinău a precizat că cei doi șefi de stat vor semna cu prilejul acestei vizite „Declarația comună cu privire la cooperarea bilaterală pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova”. Ulterior, cei doi președinți vor vizita Aleea Clasicilor și vor depune flori la bustul poetului Mihai Eminescu.

• Te-ar putea interesa și: Țările baltice au semnat o declarație de sprijin a integrării R. Moldova în UE
  

În ultima perioadă la Chișinău au venit mai mulți oficiali străini. Cu ocazia Zilei Independenței în R. Moldova au venit cei trei președinți ai statelor baltice, care au semnat și o declarație de sprijin a integrării R. Moldova în Uniunea Europeană și adresat mesaje de felicitare cetățenilor.

La începutul acestei săptămâni, președinta Maia Sandu a anunțat că a fost testată la COVID-19 și nu a participat la manifestațiile organizate cu ocazia Zilei Independenței.

Câteva zile mai devreme, la 21 august, la Chișinău a fost și cancelarul german, Olaf Scholz, care a promis, alături de președinta Maia Sandu, că Germania va ajuta în continuare R. Moldova „din răsputeri”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Emmanuel Macron a spus că acordarea cetățeniei lui Durov face parte dintr-o strategie de a permite sportivilor, artiștilor și altor străini care au învățat limba să devină cetățeni francezi.

„I-am acordat cetățenia lui Durov, care a învățat franceza, la fel ca și pentru unii sportivi și artiști, și cred că este ceva bun pentru țara noastră. Voi continua să fac asta de fiecare dată”, a spus Macron.

Pavel Durov, în vârstă de 39 de ani, a fost reținut pe aeroportul Le Bourget în weekend și a fost acuzat pe 28 august de mai multe infracțiuni legate de presupuse activități ilicite în aplicația de mesagerie.

Procurorii francezi îl acuză pe Durov de complicitate la permiterea traficului de droguri și a partajării de imagini de pornografie infantilă pe Telegram și de refuzul de a oferi informațiile cerute de autoritățile care investighează activitatea ilegală de pe platformă.

Durov, născut în Rusia, are cetățenie în Rusia, Emiratele Arabe Unite și arhipelagul caraibian St. Kitts și Nevis și a fost eliberat condiționat pe o cauțiune de 5 milioane de euro și cu condiția să se prezinte la o secție de poliție de două ori pe săptămână și să rămână în Franța.

• Te-ar putea interesa și: Patronul Telegram, Pavel Durov, inculpat și plasat sub control judiciar
  

Președintele francez a spus că nu știa că Durov va veni în Franța și că nu avea în agendă o întâlnire cu CEO-ul Telegram.

Întrebarea a apărut după ce presa franceză a relatat că Durov ar fi spus poliției, la arestarea sa pe 24 august, că intenționează să se întâlnească cu Macron.

Avocatul lui Durov a spus că este „absurdă” acuzația că șeful Telegram ar putea fi implicat în orice infracțiune comisă în aplicație.

„Telegram respectă în toate privințele regulile europene privind tehnologia digitală”, a declarat avocatul David-Olivier Kaminski.

La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat Franța să nu transforme cazul în „persecuție politică”, subliniind că Durov este un „cetățean rus” și că „vom urmări ce se întâmplă în continuare”.

Dacă acuzațiile procurorilor vor ajunge în instanță, Durov riscă o pedeapsă de până la 10 ani de închisoare și o amendă de 500.000 de euro.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Statul Major General a transmis pe 29 august că avioanele F-16 ucrainene s-au angajat într-o luptă aeriană împotriva rachetelor rusești.

„În timpul apropierii de următoarea țintă, s-a pierdut contactul cu unul dintre avioane. După cum s-a dovedit mai târziu, avionul s-a prăbușit, pilotul a murit”, a scris armata ucraineană pe contul său de Facebook.

O comisie specială a Ministerului Apărării investighează cauzele accidentului, a declarat Statul Major.

În SUA, Sabrina Singh, purtător de cuvânt adjunct al Pentagonului, a declarat că a văzut rapoartele despre prăbușirea F-16, și a adăugat că nu are cunoștință de nicio cerere de asistență de la incident.

„Voi spune, în linii mari, că aviația de luptă este foarte complexă”, a spus Singh. „Suntem foarte mândri să instruim piloți aici în Statele Unite, iar aliații noștri pregătesc piloți și pentru Ucraina. În fiecare zi zboară cu aceste avioane.”

Forțele aeriene ucrainene au raportat că numele pilotului avionului căzut era Oleksi Mes și că acesta a murit în timp ce respingea un atac rusesc masiv. În timpul bătăliei aeriene, trei rachete de croazieră și o dronă au fost distruse, au declarat forțele aeriene.

• Citește și: Ce impact vor avea pentru Ucraina noile avioane F-16?
  

Wall Street Journal a scris pentru prima dată că un F-16 a căzut în Ucraina pe 26 august. Un oficial american anonim a declarat pentru WSJ că, potrivit primelor rapoarte, avionul nu ar fi fost doborât de focul inamic și probabil s-a prăbușit ca urmare a unei erori de pilotaj.

De cealaltă parte însă, CNN a relatat că, potrivit propriilor surse, armata ucraineană nu ar crede că eroarea pilotului a fost cauza incidentului. Ancheta asupra accidentului, în care vor fi implicați și experți internaționali, este în curs de desfășurare.

Vestea că unul dintre puținele avioane F-16 ale Ucrainei a fost distrus vine pe fondul insistențelor Kievului de a primi avioane de lupta occidentale pentru a face față atacurilor Rusiei.

Ucraina speră că aeronavele vor aduce un avantaj pe câmpul de luptă forțelor sale, în special pentru a doborî rachetele rusești și pentru a ajuta la protejarea trupelor de pe linia frontului.

În același timp, avioanele de fabricație americană F-16 sunt ținte valoroase pentru forțele Moscovei.

Știre preluată de la Europa Liberă România

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a spus într-o postare pe Telegram joi seară ca accidentul a avut loc în timpul atacurilor masive de luni ale Rusiei, cu rachete și drone, asupra Ucrainei, adăugând ca pilotul a murit.

Kievul spune că aparatele de luptă F-16 au fost folosite pentru a respinge atacul rusesc, doborând patru rachete de croazieră, dar la apropierii de o nouă țintă legătură cu un avion a fost pierduta.

„După cum sa dovedit mai târziu, avionul s-a prăbușit, pilotul a murit”, se arată în declarația Statului Major. O comisie specială ar investiga incidentul. Locul producerii acestuia nu a fost precizat.

Relatările inițiale arată că avionul nu a fost doborât de focul inamic, a spus și oficialul american care a fost sursa inițială a știrii.

Mai degrabă, accidentul a fost cel mai probabil rezultatul unei erori de pilotaj, a scris Wall Street Journal.

Ucraina a folosit avioanele F-16 pentru prima dată în luptă pentru a doborî rachete rusești în timpul atacurilor din această săptămână, potrivit președintelui Volodimir Zelenski.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina a testat prima rachetă balistică produsă în țară, spune Zelenski

Vestea că unul dintre puținele avioane F-16 ale Ucrainei a fost distrus este o lovitură majoră pentru Kiev, care a pledat pentru avioane cu câteva luni înainte ca președintele american Joe Biden să dea în sfârșit undă verde țărilor europene să transfere aeronavele către Ucraina anul trecut.

Kievul speră că aeronavele vor aduce un avantaj pe câmpul de luptă forțelor sale, în special pentru a doborî rachetele rusești și pentru a ajuta la protejarea trupelor de pe linia frontului.

Dar sunt, de asemenea, vulnerabile la rachetele rusești de apărare aeriană și reprezintă o țintă de mare valoare pentru forțele Moscovei.

Cu contribuția Europei Libere România

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ambulanțele de marca Renault, de tip B sunt produse în 2024 și sunt dotate cu echipamente medicale de ultimă generație, potrivit Ministerului Sănătății.

Ambulanțele de tip B sunt destinate intervențiilor de urgență și transportului medical asistat al pacienților.

Autospecialele au fost distribuite în raioanele Anenii Noi, Dubăsari, Hâncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Ungheni, Briceni, Dondușeni, Edineț, Șoldănești, Florești, Glodeni, Râșcani, Sângerei, Telenești, Cantemir, Leova, Ștefan Vodă, Ceadâr-Lunga, Vulcănești și Comrat. Două au fost repartizate la Bălți și 11, în municipiul Chișinău.

În ultimii 2 ani, parcul serviciului de asistență medicală urgentă a fost reînnoit cu 184 de ambulanțe, achiziționate din diferite surse, din bugetul de stat sau cu suportul partenerilor internaționali.

• Te-ar putea interesa și: 40 de autobuze școlare, cumpărate cu suportul României, au fost distribuite direcțiilor raionale de învățământ

În total, Parcul de autosanitare al Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească are 444 de ambulanțe, dintre care 358 cu o uzură de 50%.

Până la sfârșitul anului alte 21 de autosanitare urmează să ajungă în țară.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Membrii CEC au spus că, deși a fost desemnat ca independent de un grup de cetățeni, la acel moment Tarlev încă era, potrivit datelor Agenției pentru Servicii Publice, lider al Partidului „Viitorul Moldovei”.

Mai mult decât atât, membrii grupului de inițiativă colectau semnături pentru candidatura fostului premier lângă bannerul formațiunii.

Pe de altă parte, reprezentanții grupului de inițiativă au susținut că Tarlev și-a suspendat calitatea de președinte și a delegat atribuțiile unui vicepreședinte, notează IPN.

Tarlev mai poate încerca să înregistreze un grup de inițiativă până pe 31 august.

La aceeași ședință, CEC a respins cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidaturii lui Vasile Bolea. La fel ca Tarlev, el a fost desemnat ca independent, fiind membru de partid.

Fostul socialist face parte din biroul politic al Partidului „Renaștere”, una din cele patru formațiuni afiliate oligarhului fugar Ilan Șor, care anterior au încercat să-l înainteze din partea blocului „Victorie-Pobeda”.

• Citește și: Blocul „Victorie-Pobeda” nu poate participa la scrutinele din 20 octombrie

Deputatul s-a apărat spunând că și-a dat demisia din partid și că niciunul din membrii formațiunii nu face parte din grupul de inițiativă.

Până în prezent, CEC a înregistrat 12 grupuri de inițiativă. Acestea urmează să strângă semnături pentru următorii candidați: Maia Sandu; Ion Chicu; Alexandr Stoianoglo; Octavian Țîcu; Tudor Ulianovschi; Renato Usatîi; Irina Vlah; Igor Munteanu; Victoria Furtună; Andrei Năstase; Alexandru Arseni.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Trump, candidatul republican la președinția SUA, a folosit marți hituri precum Money, Money, Money, The Winner Takes It All și Dancing Queen la mitingul său din St. Cloud, Minnesota, statul american cu cea mai mare populație suedeză, a relatat ziarul Svenska Dagbladet, preluat the Guardian.

Campania a prezentat, de asemenea, imagini filmate cu membrii ABBA pe un ecran video mare de pe stadionul de hochei, alături de mesaje care îi îndemnau pe susținători să doneze.

Universal Music, casa de discuri a grupului suedez, a declarat că nu i s-a cerut permisiunea de a folosi muzica sau videoclipurile ABBA de către oficialii din campania lui Trump și că filmările de la eveniment trebuie „imediat demontate și eliminate”.

Un purtător de cuvânt a declarat: „Împreună cu membrii ABBA, am descoperit că au fost difuzate videoclipuri în care muzica/videoclipurile ABBA au fost folosite la evenimentele lui Trump și, prin urmare, am solicitat ca această utilizare să fie imediat retrasă și eliminată”.

Ei au adăugat: „Universal Music Publishing AB și Polar Music International AB nu au primit nici o solicitare, deci nu a fost acordată nici o permisiune sau licență pentru Trump.”

Unul dintre membrii grupului, Björn Ulvaeus, ar fi declarat prin mesaj text agenției suedeze de știri TT: „Casa noastră de discuri Universal ia măsuri pentru a se asigura că acest conținut va fi înlăturat”.

• Te-ar putea interesa și: O artistă din secvența „olimpică” ridiculizată de Trump, Dodon și alți conservatori își dă în judecată haterii

Benny Andersson, Agnetha Fältskog, Anni-Frid Lyngstad și Ulvaeus nu sunt primii muzicieni care au luat protestat față de utilizarea muzicii lor de către campania lui Trump.

Céline Dion a protestat împotriva utilizării piesei My Heart Will Go On la un miting de campanie în Montana, în timp ce Beyoncé i-a interzis lui Trump să folosească Freedom, melodia principală a campaniei rivalei sale democrate Kamala Harris, după ce aceasta a apărut într-un videoclip al campaniei Trump.

Campania Trump nu a răspuns imediat la o cerere de comentarii, a scris Guardian. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În timpul vizitei, Emmanuel Macron și omologul său Aleksandar Vucic intenționează să discute un acord de cumpărare a avioanelor de luptă Rafale, produse în Franța, dar și teme precum energia sau inteligența artificială, transmit RFE/RL și Reuters.

E a doua întâlnire a lui Macron cu Vucic în acest an și urmează vizitei președintelui chinez Xi Jinping la Belgrad, în luna mai.

Într-un articol publicat joi în cotidianul pro-guvernamental sârb Politika, Macron a scris că Belgradul își poate menține poziția independentă „doar sub auspiciile UE”.

„Când războiul a izbucnit din nou pe continentul nostru, inițiat de Rusia, ideea că Serbia ar putea să-și caute propria cale în eternul joc al echilibrului între puteri este doar o iluzie”, a scris Macron, potrivit Reuters.

UE rămâne cel mai mare investitor al Serbiei și sute de mii de sârbi lucrează în companii deținute de investitori occidentali.

Miercuri seara, Aleksandar Vucic a declarat că există probleme nerezolvate legate de cumpărarea avioanelor Rafale, estimate la aproximativ 3 miliarde de euro (3,34 miliarde de dolari).

„Nu este o chestiune de preț, este o chestiune de anumite garanții. Ne luptăm cu asta de patru zile”, a declarat el, potrivit Reuters, care citează presa din Serbia.

Aleksandar Zivotic, profesor de istorie la Universitatea din Belgrad, spune că un acord de vânzare a avioanelor franceze ar însemna o ieșire de sub influența rusă.

„O astfel de tehnologie militară nu este cumpărată doar cu bani, ci și cu promisiuni de politică externă”, a spus expertul.

Belgradul a redus cooperarea militară cu Moscova după ce Rusia a invadat Ucraina și a condamnat invazia.

Însă, spre deosebire de UE și alte țări occidentale, nu a impus sancțiuni Moscovei.

Armata și forțele aeriene ale Serbiei au în dotare arme provenite atât din Rusia erei sovietice, cât și din occident: elicoptere și avioane de transport Airbus, radare de la Thales și rachete sol-aer Mistral produse de Franța.

Serbia - relație complicată cu UE

Palatul Elysee a anunțat anterior că Macron își va confirma sprijinul pentru integrarea europeană a Serbiei.

Serbia, care are din 2012 statut de candidat la aderarea la Uniunea Europeană din 2012, a iritat Bruxellesul prin menținerea legăturilor cu Rusia în timpul războiului său de agresiune împotriva Ucrainei și prin refuzul de a impune sancțiuni Moscovei.

Uniunea Europeană a transmis Serbiei pe 15 august că acest comportament nu este compatibil cu valorile UE și cu procesul de aderare.

Reacția UE a urmat întâlnirilor dintre vicepremierul sârb Aleksandar Vulin și oficiali de la Kremlin la Moscova.

Vulin a spus atunci că este mândru că Serbia „nu face parte din isteria anti-rusă” și nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale impuse ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.

Șeful Delegației Uniunii Europene, Emanuele Giaufret, la Belgrad, pe 28 august, a spus despre vizita președintelui Franței la Belgrad că e un pas important în drumul Serbiei către Uniunea Europeană.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În primul caz, CEC a respins cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatei independente Ludmila Corsun, după ce membrii comisiei au constatat că ea nu cunoaște limba română la nivel corespunzător.

În cazul lui Valeriu Pleșca, CEC a constatat că ședința Consiliului național politic al Partidului Social Democrat European (PSDE), la care a fost desemnată candidatura lui, nu a întrunit cvorumul. În plus, atunci când a depus actele, Pleșca era încă președinte al unui alt partid.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | De ce candidații la prezidențiale cer semnăturile moldovenilor?

PSDE a emis o declarație prin care și-a exprimat dezamăgirea în raport cu decizia instanței de a lăsa în vigoare hotărârea CEC, calificând-o drept „absurdă, neîntemeiată” și „motivată politic”.

„Valeriu Pleșca este o personalitate cunoscută în R. Moldova și este evident că, având susținerea celei de-a treia ca pondere forță politică din țară (în baza rezultatelor alegerilor locale generale) avea toate șansele să înregistreze un rezultat bun în alegerile prezidențiale”, se arată în declarația PSDE.

Până în prezent, CEC a înregistrat 12 grupuri de inițiativă. Acestea urmează să strângă semnături pentru următorii candidați: Maia Sandu; Ion Chicu; Vasile Tarlev; Alexandr Stoianoglo; Octavian Țîcu; Tudor Ulianovschi; Renato Usatîi; Irina Vlah; Igor Munteanu; Victoria Furtună; Andrei Năstase.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La începutul lunii august, Comisia Electorală Centrală (CEC) nu a înregistrat blocul electoral „Victorie-Pobeda” din cauza mai multor nereguli în actele depuse de aliații lui Șor. Decizia a fost atacată la Curtea de Apel Chișinău și apoi la Curtea Supremă de Justiție, care a declarat recursul depus de cele patru partide ca fiind inadmisibil.

Judecătorii instanței supreme și-au motivat decizia prin faptul că reprezentanții celor patru formațiuni politice nu au adus argumente suficiente în susținerea recursului la decizia Curții de Apel Chișinău.

Printre altele, autoritatea electorală a pus la îndoială desemnarea Marinei Tauber drept secretară executivă a blocului, ea fiind sancționată de guvernele occidentale pentru acțiuni de destabilizare a R. Moldova – sancțiuni ce au fost replicate de guvernul de la Chișinău.

La rândul lor, cele patru partide au declarat că neregulile invocate de CEC sunt „neîntemeiate” și „nu au nicio relevanță privind procedura de înregistrare” a blocului electoral.

• Te-ar putea interesa și: Activitatea partidului „Șansă” a fost limitată pentru trei luni, inclusiv pe perioada campaniei electorale

Din blocul electoral „Victorie-Pobeda” au vrut să facă parte patru partide: „Șansă” - condus de Alexei Lungu, „Renaștere” - condus de Natalia Parasca, „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei” - condus de Alexandru Beschieru, și „Victorie” - condus de Vadim Grozavu. Cele patru formațiuni sunt aceleași care au fondat la Moscova un bloc politic omonim.

Cele patru partide se opun deschis aderării R. Moldova la UE și pledează pentru apropierea de Rusia.

La CEC ele doreau să susțină candidatura deputatului Vasile Bolea la prezidențiale și să facă agitație pentru votul „Nu” la referendum. Între timp, Bolea a depus actele la CEC pentru a strânge semnăturile drept candidat independent.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ucraina a primit mai multe rachete cu rază lungă de atac din partea SUA și a unor țări europene, însă acestea sunt limitate și nu pot fi utilizate la întreaga lor capacitate. Această situație creează dificultăți Kievului, care caută noi soluții pentru a lovi instalațiile militare din interiorul Rusiei, utilizate pentru a lansa atacuri asupra forțelor și civililor ucraineni, scrie AP.

„Trebuie să ridicăm restricțiile privind utilizarea armamentelor împotriva țintelor militare ruse, în conformitate cu dreptul internațional”, a spus șeful diplomației UE aflat la final de mandat, Josep Borell, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe ai blocului comunitar la Bruxelles, unde urma să se discute și despre invazia Rusiei în Ucraina.

„Armamentul pe care îl furnizăm Ucrainei trebuie să poată fi utilizat la capacitate maximă, iar restricțiile trebuie să fie ridicate pentru ca ucrainenii să fie capabili să lovească locațiile din care Rusia îi bombardează. Altfel, armamentele oferite de noi sunt inutile”, le-a spus Borrell jurnaliștilor.

Vorbind alături de ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Dmitro Kuleba, Borrell a condamnat atacurile Rusiei asupra civililor și infrastructurii civile.

„Rusia vrea să bombardeze o țară europeană până la capitularea totală”, a spus el.

• Te-ar putea interesa și: Piloții ucraineni au început să folosească avioanele F-16 în luptele din Ucraina

Kuleba a spus că aliații Ucrainei vor trebui să se învinovățească pe ei înșiși dacă Rusia va învinge.

„Succesul Rusiei depinde de un singur lucru: capacitatea partenerilor de a lua decizii îndrăznețe. Dacă astfel de decizii sunt luate, Ucraina are succes pe front. Dacă nu sunt luate, atunci ei nu ar trebui să se plângă de Ucraina, ci de ei înșiși”, a spus Kuleba.

Șeful diplomației de la Kiev a insistat că Ucraina dorește să atace „doar țintele militare legitime” din interiorul Rusiei, lucru care poate fi realizat doar dacă aliații elimină restricțiile impuse la utilizarea armamentului furnizat de aceștia.

• Vezi și: Ucraina a testat prima rachetă balistică produsă în țară, spune Zelenski

De asemenea, el a îndemnat Occidentul să își îndeplinească promisiunile de a trimite rapid sprijin militar Ucrainei: „Noi plătim pentru toate aceste întârzieri, cu pagube și pierderi de vieți omenești”, a spus el.

Kuleba a cerut în special livrarea rapidă a sistemelor de apărare antiaeriană Patriot. El a îndemnat toate țările care s-au angajat să livreze sisteme Patriot cu luni în urmă să le livreze, în sfârșit.

Ucraina a declarat luna trecută că are nevoie de 25 de sisteme de apărare aeriană Patriot pentru a-și apăra pe deplin spațiul aerian și pentru a proteja țara de atacurile cu rachete rusești. (CB)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agenția France Presse amintește că aceasta este a doua catastrofă ecologică care lovește portul Volos, situat la trei ore și jumătate de drum cu mașina la nord de Atena, după inundațiile catastrofale care au lovit regiunea Tesalia anul trecut.

Acele inundații au reumplut un lac din apropiere care fusese secat în 1962 în încercarea de a combate malaria, „umflându-l” de trei ori peste dimensiunea sa normală.

„După furtunile Daniel și Elias din toamna anului trecut, aproximativ 20.000 de hectare de câmpii din Tesalia au fost inundate, iar diverși pești de apă dulce au fost duși de râuri spre mare”, a declarat Dimitris Klaudatos, profesor de agricultură și mediu la Universitatea din Tesalia.

De atunci, apele lacului s-au retras drastic, forțând peștii de apă dulce să se îndrepte spre portul Volos care se varsă în Golful Pagasetic și în Marea Egee, unde nu pot supraviețui.

Numai marți, autoritățile au îndepărtat 57 de tone de pești morți eșuați pe plajele din apropiere de Volos, iar eforturile de curățare au continuat miercuri.

Sosirile turistice în zonă au scăzut deja cu aproape 80% de la inundațiile de anul trecut, potrivit asociației locale a restaurantelor și barurilor.

„Acest pește mort va fi moartea noastră”, a declarat Stefanos Stefanou, președintele asociației. „Ce vizitator va mai veni în orașul nostru după asta?”

Autoritățile locale au deschis o anchetă pentru a cerceta calitatea apei și nivelurile microbiene din estuarul lacului Karla, precum și potențiala poluare din golf.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Arestat după ce a aterizat sâmbătă cu avionul său privat pe aeroportul Le Bourget, Durov a fost plasat în custodia poliției pentru aproape patru zile, iar miercuri a fost eliberat, dar pus sub acuzare și plasat sub control judiciar.

El a fost eliberat miercuri din arest sub supraveghere judiciară, inclusiv cu obligația de a furniza o garanție de cinci milioane de euro și interdicția de a părăsi teritoriul francez. Durov va trebui să se prezinte la secția de poliție de două ori pe săptămână, transmite BFMTV.

Arestarea sa, pentru douăsprezece infracțiuni, are legătură cu o anchetă mai vastă a justiției franceze privind crima organizată pe rețelele de socializare.

Printre aceste infracțiuni, Pavel Durov a fost inculpat și pentru „complicitate la difuzarea într-o bandă de crimă organizată de imagini cu minori de natură pornografică” și de „complicitate la traficul de droguri”.

Justiția franceză îi reproșează că nu a acționat împotriva utilizării platformei sale de bandele de criminalitate organizată, că nu a moderat mesajele utilizatorilor și că nu a colaborat cu anchetatorii.

Telegram, la rândul său, respinge aceste acuzații. Aplicația susține că a acționat „conform cu legislația UE”, în special DSA, o lege europeană care impune reguli pe platformele mari, inclusiv implementarea instrumentelor de moderare.

Durov ar mai fi și ținta unei anchete pentru „violențe grave” împotriva unuia din copiii săi, la Paris, a aflat miercuri seară AFP de la o sursă apropiată subiectului.

Această anchetă tocmai ar fi fost deschisă și încredințată biroului minorilor (Ofmin), a adăugat aceeași sursă, precizând că faptele ar fi fost comise împotriva unuia din fiii miliardarului franco-rus născut în 2017, în timp ce acesta era școlar la Paris.

Băiatul locuiește acum în Elveția împreună cu mama sa, care a depus o plângere în această țară în 2023, acuzându-și fostul partener de violență asupra unuia din copiii săi, a continuat sursa apropiată cazului.

• Te-ar putea interesa și: „Încetinirea YouTube”. Cenzura Kremlinului intră în ape necunoscute
  

Șeful Telegram, miliardarul franco-rus Pavel Durov, acuzat că nu a acționat împotriva difuzării de conținut infracțional pe rețeaua de socializare cu peste 900 de milioane de utilizatori, fusese transferat miercuri după-amiază din custodia poliției la Palatul de Justiție, în așteptarea inculpării sale predictibile, transmite Le Figaro.

Cazul lui Durov aduce în discuție o temă mai veche privind răspunderea penală a furnizorilor de aplicații și alimentează dezbaterea despre limitele libertății de exprimare, unde se încheie și unde începe aplicarea legii.

Politico a scris că autoritățile franceze au emis un mandat de arestare și pentru fratele lui Durov, Nikolai, cofondator Telegram. Ambele mandate ar fi fost emise în martie, dar procuratura din Paris a spus că nu comentează mandatele de arestare pentru că acestea sunt grevate de secretul anchetei.

În acest stadiu, singura persoană chestionată în acest caz este Pavel Durov, se arată într-un comunicat al procuraturii.

Arestarea lui Durov a pus în discuție și relația dintre Telegram, cu aproximativ 1 miliard de utilizatori, și o serie de guverne.

Președintele Emmanuel Macron, care împreună cu echipa sa folosește Telegram pentru a comunica, a luat prânzul cu Durov în 2018, ca parte a unei serii de întâlniri pe care liderul francez le-a avut cu antreprenori din domeniul tehnologiei, scrie presa franceză care citează o sursă apropiată lui Macron.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Associated Press amintește că Durov a fost reținut sâmbătă pe aeroportul Le Bourget al Parisului, în cadrul unei anchete judiciare deschise luna trecută, care implică 12 presupuse încălcări penale.

„Un judecător de instrucție a pus capăt arestului polițienesc al lui Pavel Durov și va dispune aducerea lui în fața instanței pentru o primă înfățișare și o posibilă punere sub acuzare”, se arată într-un comunicat al Parchetului din Paris.

Alte acuzații împotriva lui Durov, care este și cetățean francez, includ faptul că platforma sa este utilizată pentru materiale privind abuzul sexual asupra copiilor și traficul de droguri, fraudă și instigare la tranzacții de crimă organizată și că Telegram a refuzat să împărtășească informații sau documente cu anchetatorii atunci când a fost solicitat de lege.

Arestarea lui Durov în Franța a provocat indignare în Rusia, unii oficiali guvernamentali numind-o motivată politic și o dovadă a dublului standard al Occidentului privind libertatea de exprimare. Indignarea a fost luată în derâdere de unii critici ai Kremlinului, deoarece în 2018 autoritățile ruse au încercat ele însele să blocheze Telegram, dar nu au reușit, anulând interdicția în 2020.

• Te-ar putea interesa și: Reținerea fondatorului Telegram, extinsă până pe 28 august. Cine e Pavel Durov și de ce a fost arestat în Franța

În Iran, unde Telegram este utilizată pe scară largă în ciuda faptului că este interzisă oficial după ani de proteste care au contestat teocrația șiită a țării, arestarea lui Durov în Franța a determinat comentarii din partea liderului suprem al Republicii Islamice. Ayatollahul Ali Khamenei a lăudat în mod voalat Franța pentru că a fost „strictă” împotriva celor care încalcă regulile internetului.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat luni că arestarea lui Durov nu a fost o decizie politică, ci parte a unei investigații independente. Macron a spus pe X că țara sa „este profund angajată” față de libertatea de exprimare, dar „libertățile sunt exercitate într-un cadru legal, atât pe rețelele sociale, cât și în viața reală, pentru a proteja cetățenii și a le respecta drepturile fundamentale”.

Într-o declarație postată pe platforma sa după arestarea lui Durov, Telegram a declarat că respectă legislația UE, iar felul cum moderează postările este „în conformitate cu standardele din domeniu și în continuă îmbunătățire”.

„Este absurd să pretinzi că o platformă sau proprietarul acesteia sunt responsabili pentru abuzurile de pe acea platformă”, se arată în postarea Telegram. „Aproape un miliard de utilizatori la nivel global folosesc Telegram ca mijloc de comunicare și ca sursă de informații vitale. Așteptăm o rezolvare rapidă a acestei situații. Telegram este cu voi toți”.

• Vezi și: Reţeaua de socializare „Telegram” în vizorul autorităţilor germane

Durov este cetățean al Rusiei, Franței, Emiratelor Arabe Unite și al națiunii insulare din Caraibe St. Kitts și Nevis.

Ministerul de Externe al Emiratelor Arabe Unite a declarat marți că „urmărește îndeaproape cazul” și a solicitat Franței să îi ofere lui Durov „toate serviciile consulare necesare în mod urgent”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că speră ca Durov „să aibă toate oportunitățile necesare pentru apărarea sa legală” și a adăugat că Moscova este „pregătită să ofere toată asistența și sprijinul necesare” directorului Telegram în calitate de cetățean rus.

„Dar situația este complicată de faptul că el este, de asemenea, un cetățean al Franței”, a spus Peskov. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decizia a fost adoptată la ședința Guvernului de la București din 28 august. România vrea să cumpere – prin intermediul companiei naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța – acțiunile companiei Danube Logistics SRL (deținută de BERD) în Portul Internațional Liber Giurgiulești.

„Achiziția acestor acțiuni va duce la controlul majoritar al statului român (...) asupra Portului Giurgiulești”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului român, Mihai Constantin.

Potrivit lui Constantin, România vrea în acest fel să ajute Portul Constanța să devină „unul dintre cele mai importante puncte de convergență de trafic de marfă din această parte a Europei”.

Comentând intenția României, purtătorul de cuvânt al Guvernului Moldovei, Daniel Vodă, a explicat că la Giurgiulești funcționează două entități de infrastructură portuară: Portul Internațional Liber de la Giurgiulești, care aparține BERD, și Portul de stat, care este în proprietatea Moldovei.

Vodă a dat asigurări că „nu există nicio discuție cu privire la vinderea portului de stat”. El a mai spus că nu doar România este interesată de cumpărarea Portului Internațional Liber Giurgiulești, dar și Turcia, Regatul Țărilor de Jos și Danemarca.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În prezent, românii își apără spațiul aerian propriu și al alianței cu avioane F-16, care ar urma să fie retrase treptat, pe măsură ce vin cele ultramoderne, așa cum s-a întâmplat în trecut cu Mig-urile sovietice și avioanele LanceR.

Digi24.ro spune că va fi cea mai mare achiziție militară din România post-comunistă și că înnoirea completă a flotilei aeriene cu noile aparate se va încheia în 2040. Aceeași sursă menționează că adoptarea unei legi pentru această achiziție face parte din condițiile de acceptare a țării în programul de înarmare supravegheat de guvernul american.

Nu este limpede câte avioane F-35 va mai cumpăra România după acest prim set, de 32.

• Te-ar putea interesa și: România se așteaptă să semneze în următoarele luni contractul de achiziție F-35 cu SUA

Președintele Klaus Iohannis anunța încă din februarie 2022 că România va achiziționa modelul F-35, avionul de generația a 5-a produs de compania americană Lockheed Martin și care a început să fie cel mai selectat avion nou a multor state membre NATO.

De exemplu Polonia, alt membru NATO important din flancul estic, ca și România, a făcut în 2020 o comandă identică, anume de 32 de aeronave F-35, care ar urma să înceapă să vină în 2026. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Grupurile militante palestiniene au declarat că luptă cu soldații israelieni. Guvernatorul din Jenin, Kamal Abu al-Rub, a declarat că forțele israeliene au înconjurat orașul, blocând punctele de ieșire și de intrare și accesul la spitale și distrugând infrastructura din tabără.

Armata israeliană a confirmat că desfășoară acțiuni în orașele Jenin și Tulkarem din Cisiordania, dar nu a oferit mai multe detalii.

Israelul spune că operațiunile în Cisiordania sunt necesare pentru a dezmembra Hamas și alte grupuri militante și pentru a preveni atacurile asupra israelienilor, care s-au înmulțit de la începutul războiului.

Ciocnirile cu armata israeliană în Cisiordania s-au intensificat brusc de la începutul războiului Israel-Hamas din Gaza.

Cel puțin 652 de palestinieni din Cisiordania au fost uciși de atacurile israeliene de la începutul războiului din Gaza, început în urmă cu 10 luni, potrivit Ministerului palestinian al Sănătății.

Majoritatea au murit în timpul unor astfel de raiduri, care se transformă adesea în schimburi de focuri cu militanții.

Cel puțin 30 de israelieni, civili și soldați, au fost uciși de palestinieni în Ierusalim și Cisiordania în aceeași perioadă, potrivit cifrelor oficiale israeliene.

Israelul a capturat Cisiordania, Gaza și Ierusalimul de Est în războiul din Orientul Mijlociu din 1967. Palestinienii le vor pe toate trei pentru un viitor stat.

Israelul a construit zeci de colonii în Cisiordania, care găzduiesc peste 500.000 de coloniști evrei. Ei au cetățenie israeliană.

Cele trei milioane de palestinieni din Cisiordania trăiesc sub conducere militară israeliană, iar Autoritatea Palestiniană are un control limitat asupra centrelor populate.

• Te-ar putea interesa și: Poliția israeliană a arestat patru coloniști evrei pentru atacuri împotriva palestinienilor din Cisordania

Războiul din Gaza a izbucnit pe 7 octombrie, când militanții conduși de Hamas au atacat sudul Israelului, au ucis aproximativ 1.200 de persoane și au răpit 250.

Militanții încă dețin aproximativ 110 ostatici, dintre care aproximativ o treime sunt morți.

Israelul a răspuns cu o ofensivă care a ucis peste 40.000 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza.

Aproximativ 90% din populația Gaza a fost strămutată, adesea de mai multe ori, iar bombardamentele israeliene și operațiunile terestre au provocat distrugeri vaste.

Statele Unite, Qatar și Egipt încearcă de luni de zile să ajungă la o înțelegere privind o încetare a focului care ar duce la eliberarea ostaticilor rămași.

Dar discuțiile s-au împotmolit în mod repetat pentru că premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis „victorie totală” asupra Hamas, iar grupul militant a condiționat orice armistițiu de retragerea israeliană completă din teritoriu.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agenția France Presse a relatat că Salwan Momika, un irakian creștin care a ars Corane la o serie de proteste, și coprotestatarul Salwan Najem au fost acuzați de „agitație împotriva unui grup etnic” în patru rânduri, în vara anului 2023.

„Ambii bărbați sunt urmăriți penal pentru că în aceste patru ocazii au făcut declarații și au tratat Coranul într-un mod menit să exprime dispreț față de musulmani, pe baza credinței lor”, a declarat procurora-șefă Anna Hankkio.

Potrivit dosarului de acuzare, cei doi au profanat Coranul, inclusiv arzându-l, în timp ce făceau remarci disprețuitoare la adresa musulmanilor - într-unul din cazuri, în fața unei moschei din Stockholm.

„În opinia mea, declarațiile și acțiunile celor doi intră sub incidența dispozițiilor privind agitația împotriva unui grup etnic sau național și este important ca această chestiune să fie judecată în instanță”, a adăugat procurora.

Relațiile dintre Suedia și mai multe țări din Orientul Mijlociu au fost tensionate de protestele celor doi.

• Te-ar putea interesa și: Irakianul expulzat din Suedia pentru arderea repetată a Coranului cere azil Norvegiei

Protestatarii irakieni au luat cu asalt ambasada Suediei la Bagdad de două ori în vara anului 2023, provocând incendii în interior, cu a doua ocazie.

În luna august a anului trecut, serviciul suedez de informații Sapo a ridicat nivelul de amenințare la patru pe o scară de cinci, după ce arderile de Coran au făcut din țară o „țintă prioritară” pentru eventuale atacuri teroriste.

Guvernul suedez a condamnat profanările, menționând în același timp că libertatea de exprimare și de întrunire sunt protejate de Constituție.

La începutul acestei luni, procurorii l-au acuzat pe activistul de dreapta suedezo-danez Rasmus Paludan de aceeași infracțiune pentru un protest din 2022 în orașul Malmö, din sudul Suediei, care a inclus și arderea Coranului.

În octombrie 2023, un tribunal suedez a condamnat un bărbat pentru incitare la ură etnică prin arderea Coranului în 2020, aceasta fiind prima dată când sistemul judiciar al țării scandinave cu lungă tradiție liberală a judecat acuzația de profanare a cărții sfinte a Islamului.

Procurorii obișnuiau să spună mai înainte că, în conformitate cu legislația suedeză, arderea unui exemplar din Coran poate fi privită ca o critică a cărții respective și a religiei, fiind „absolvită” astfel de libertatea de exprimare.

Cu toate acestea, în funcție de context și de declarațiile făcute la momentul respectiv, asemenea acțiune poate fi considerată și „agitație împotriva unui grup etnic”, au constatat, mai nou, procurorii. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Până acum, Alexandru Iacob a fost secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale și, anterior, consultant principal în Direcția generală juridică de la Secretariatul Parlamentului.

Sarcina principală a lui Iacob la șefia vămii va fi „optimizarea și îmbunătățirea interacțiunii Serviciului Vamal cu mediul de afaceri, eliminarea factorilor de corupție, îmbunătățirea condițiilor de activitate a angajaților și digitalizarea”, a declarat la ședința Guvernului ministra Finanțelor, Victoria Belous.

• Te-ar putea interesa și: Șeful Vămii și-a dat demisia după cazul de corupție de la aeroport

Predecesorul său, Igor Talmazan, a plecat din funcție în aprilie, după ce oamenii legii au făcut percheziții într-un dosar de corupție, în care erau vizați șapte inspectori vamali de la aeroportul din Chișinău. Inspectorii erau bănuiți că luau de la pasageri mită, între 50 și 1.000 de dolari, pentru a le permite să treacă vama fără a-și declara bunurile.

Într-o adresare publică de rămas-bun, Talmazan a spus că la Serviciul Vamal „mai este mult de lucru în domeniul integrității instituționale și eticii profesionale”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Starmer a declarat, citat de Reuters, că dorește ca Marea Britanie să depășească relațiile tensionate ale guvernului conservator anterior cu aliații europeni și să pună îmbunătățirea acestor legături în centrul eforturilor sale de a stimula creșterea economică a Marii Britanii.

Marți, la Berlin, Starmer a vizitat Poarta Brandenburg, un punct simbolic, înainte de a se întâlni cu președintele Frank-Walter Steinmeier miercuri înainte de prâzns. Apoi, el a fost întâmpinat cu onoruri militare de cancelarul german Olaf Scholz în fața cancelariei federale, sub soarele strălucitor al verii târzii.

Laburistul Starmer va discuta cu Scholz, un coleg de stânga, social-democrat, despre un nou pact care, speră ei, va aduce un grad fără precedent de cooperare militară bilaterală și o mai mare colaborare în domenii precum comerțul și energia.

„Trebuie să facem un viraj în privința Brexitului și să reparăm relațiile rupte lăsate în urmă de guvernul [britanic] anterior”, a declarat Starmer într-o declarație. „Avem o ocazie unică într-o generație de a reseta relația noastră cu Europa”.

Marea Britanie și Germania, aliați NATO, țările cu cele mai mari cheltuieli în domeniul apărării din Europa de Vest, caută modalități de a spori cooperarea în domeniul apărării, în perspectiva unei posibile reduceri a sprijinului militar al SUA pentru Ucraina, dacă fostul președinte american Donald Trump revine la Casa Albă la începutul anului viitor.

• Citește și: Planurile noului prim-ministru britanic. Keir Starmer promite schimbări interne, dar menține sprijinul UK pentru Ucraina
  

Candidatul republican la președinția SUA a avertizat că, dacă va fi ales, va regândi în mod fundamental „scopul NATO și misiunea NATO”. De asemenea, el nu s-a angajat să trimită ajutoare suplimentare Ucrainei și a declarat că nu va apăra aliații care nu își măresc bugetele de apărare. Trump este „prins” într-o cursă strânsă cu vicepreședinta Kamala Harris în vederea alegerilor din 5 noiembrie.

Potrivit oficialilor, un parteneriat anglo-german în domeniul apărării ar putea semăna cu pactul de la Lancaster House dintre Marea Britanie și Franța, convenit în 2010, cu promisiunea de a crea o forță comună și de a folosi în comun echipamente și centre de cercetare în domeniul rachetelor nucleare.

În timpul călătoriei sale în Germania, Starmer va purta discuții și cu lideri de afaceri, inclusiv cu Armin Papperger, directorul executiv al producătorului german de armament Rheinmetall, care, potrivit unor relatări media de luna trecută, a fost ținta unui complot rusesc de asasinare. Kremlinul a declarat că informațiile respective sunt false și nu trebuie luate în serios.

După discuțiile din Germania, Starmer va merge la Paris, la ceremonia de deschidere a Jocurilor Paralimpice de miercuri seară și va găzdui joi un mic dejun de lucru cu directori din companii franceze din apărare, telecomunicații sau farmaceutică precum Thales, Eutelsat, Mistral AI și Sanofi.

El va discuta de asemenea cu președintele Emmanuel Macron la Palatul Elysée, după o întâlnire cu sportivii britanici participanți la Jocurile Paralimpice. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„În jurul orei 03:00 (ora Moscovei), patru UAV-uri au fost doborâte în regiunea Rostov. Potrivit datelor preliminare, nu există victime. Informaţia este în curs de clarificare”, a scris guvernatorul din Rostov, Vasili Golubev, pe Telegram.

Canalul Telegram Baza, apropiat de serviciile de securitate ale Rusiei, a scris că trei rezervoare de petrol au luat foc după ce două drone au căzut peste depozitul de petrol.

Acesta ar fi al doilea depozit de petrol din regiunea Rostov lovit de dronele ucrainene.

Pe 3 august, în urma unei operaţiuni a Serviciului de Informaţii al Apărării din Ucraina, a fost lovit cu drone un alt depozit important de carburanți şi lubrifianți din regiune.

• Te-ar putea interesa și: Rusia lovește iarăși Ucraina cu rachete și drone. Cel puțin patru morți. Drone și rachete doborâte deasupra Kievului

Separat, Alexander Gusev, guvernatorul regiunii Voronej, învecinată cu Ucraina, a declarat că resturile unei drone lansate de Ucraina deasupra regiunii au declanșat un incendiu „în apropierea unor obiecte explozive”.

De atunci, incendiul a fost stins, a susținut Gusev pe Telegram, iar locuitorii din două așezări, care fuseseră evacuați temporar, s-au întors la casele lor.

Miercuri dimineață, ministerul rus al Apărării a transmis că Rusia a doborât 12 drone lansate de Ucraina deasupra regiunilor Voronej și Rostov.

Autoritățile ucrainene susțin că atacurile aeriene urmăresc să distrugă infrastructura energetică, de transport și militară, esențială pentru efortul general de război al Moscovei.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Evenimentul va fi găzduit de Centrul Mediacor de la Universitatea de Stat din Moldova, iar intrarea va fi liberă.

Publicul va putea participa și la evenimentele speciale din cadrul Bookfest – lansări și prezentări de carte, discuții cu autorii, sesiuni de autografe, dar și la întâlniri cu personalități culturale de pe ambele maluri ale Prutului, printre care: Radu Paraschivescu, Cristian Tudor Popescu, Ioana Pârvulescu, Ionela Hadârcă, Radu Aldulescu, Cristian Preda, Mihaela Noroc, Liviu Stănescu, Bogdan Răileanu, Moni Stănilă, Svetlana Cârstean, Emil Hossu Longin, Ioan-Aurel Pop, Varujan Vosganian, Bogdan Creţu, Emilian Galaicu-Păun, Val Butnaru, Vitalie Ciobanu și mulți alții, potrivit organizatorilor.

Ediția 2024 a Salonului Internațional de Carte Bookfest Chișinău este organizată cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României, în parteneriat cu ministerele culturii de la Chișinău și București, dar și cu alte instituții preocupate de promovarea cărții și a lecturii. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit ultimelor date disponibile, în 2021 unul din cinci oameni înecați în UE a fost din România, arată Eurostat.

1033 de români au murit prin „înecare și submersiune” în acel an. În tristul clasament, vecina de la vest a Moldovei este urmată de la mare distanță de Franța (653 de înecați), Polonia (466) și Germania (457) – toate acestea fiind țări cu o populație mult mai mare decât a României.

• Te-ar putea interesa și: România: 11 milioane de arbori tăiați oficial în zece ani

Cele mai puține asemenea decese s-au înregistrat în Luxemburg (1), Malta (3) și Cipru (9) – ultimele două fiind insule din Mediterana, unde accesul la ape potențial periculoase este extrem de facil.

Eurostat remarcă faptul că în 2021 numărul deceselor prin înecare în Europa a crescut față de anul precedent cu 532, dar pe termen mediu tendința este descrescătoare. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te