Linkuri accesibilitate

Ilie Chirtoacă: Sub umbrela protecției datelor se încearcă de fapt mascarea unor litigii de judecată de interes public


Interviul dimineții cu un consilier juridic în cadrul organizației neguvernamentale Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

Posibilitatea de căutare a hotărârilor judecătorești după numele şi prenumele părților la proces este din nou suprimată pe portalul instanțelor de judecată. Reînnoite, paginile web ale mai multor instanțe naționale de judecată nu mai conțin această opțiune de căutare. Se revine oare la practica anului 2017, când autoritățile încercaseră să facă justiția mai puțin transparentă sub pretextul protejării datelor cu caracter personal? O convorbire la această temă cu Ilie Chirtoacă, consilier juridic în cadrul organizației neguvernamentale Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

Interviul dimineții: cu Ilie Chirtoacă (CRJ)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:34 0:00
Link direct

Europa Liberă: Pe paginile web ale mai multor instanțe, reînnoite și cu un alt aspect, a dispărut posibilitatea de căutare a hotărârilor judecătorești după numele părților din dosar. Ziarul de Gardă a citat reprezentanți ai Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești care au spus că modificarea ar fi operată la solicitarea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP). Solicitat la rândul său, Centrul și-a luat timp să pregătească un răspuns. Ce putem presupune că se întâmplă, dle Chirtoacă?

Ilie Chirtoacă: „Într-adevăr, pe 11 aprilie, Ministerul Justiției a transmis un comunicat de presă prin care ne-a informat că anumite pagini ale instanțelor judecătorești vor fi actualizate, lucru care este bun în esență, prin faptul că vor avea acces mai facil

Din paginile cu interfață nouă, cel puțin în șase instanțe la număr acum, iarăși lipsește posibilitatea căutării hotărârilor judecătorești după numele părților...

persoanele cu dizabilități, fie că ele sunt de vedere sau de auz, lucru care este îmbucurător. Totuși, ce lipsea din acel comunicat, dar am aflat pe parcurs, este că din paginile așa-zise noi, cu interfață nouă, ele sunt cel puțin în șase instanțe la număr acum, iarăși lipsește posibilitatea căutării hotărârilor judecătorești după numele părților.

De ce spune iarăși? Fiindcă este de fapt o problemă mai veche, care a început încă din 2013. Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost mereu pe poziția că acest câmp de căutare trebuie să lipsească. În 2017, am avut și proteste din partea societății civile, jurnaliștilor, care s-au împotrivit acestei decizii. Continuăm să fim de părerea că scoaterea acestui motor de căutare nu rezolvă nicidecum așa-zisa lipsa protecției datelor cu caracter personal a unor cetățeni, iar pe de altă parte, ne lipsește pe noi, societatea civilă, jurnaliștii, societate în general, de posibilitatea de a vedea acele hotărâri, ce s-a decis în ele și de a le identifica mult mai simplu.”

Europa Liberă: Atunci s-a renunțat în urma presiunii. Ce-ar fi putut să se întâmple acum ca cei care aparent fac exces de zel în a proteja datele cu caracter personal să recidiveze, ca să spunem așa?

Ilie Chirtoacă: „Cel puțin, din punct de vedere legal, nu există această justificare în prezent. Există acel regulament al Curții Supreme și al Consiliului Superior al Magistraturii care a pus capăt în 2017 disputei și a spus următorul lucru: Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești va asigura în mod permanent posibilitatea căutării hotărârilor judecătorești după numele părților. O spune negru pe alb regulamentul în punctul nr 13.

Din câte am cercetat și am văzut, chiar la ziua de ieri acest regulament nu a fost modificat, motiv pentru care mi se pare straniu că Agenția atât de ușor s-a lăsat înduplecată de

E ca și cum ai închide energia electrică pentru un oraș întreg din cauza că anumiți locatari s-au conectat ilegal la surs...

recomandarea Centrului și, mai mult decât atât, nu mi se pare în sine o soluție adecvată pentru a proteja datele cu caracter personal. E ca și cum ai închide energia electrică pentru un oraș întreg din cauza că anumiți locatari s-au conectat ilegal la sursă. Or, dacă anumite persoane fizice sau anumite litigii se bucură de protecția datelor cu caracter personal, acest lucru este valabil de exemplu pentru autoritățile publice, pentru companii, și atunci, dacă ele nu se bucură de același nivel de protecție, de ce n-aș putea să le identific după numele părților anume pe ele. Sper mult că este doar o fază de testare a acestor noi interfețe și nu vom avea în final aceeași dispută prin care pur și simplu dispare motorul de căutare.”

Europa Liberă: Posibilitatea de căutare a hotărârilor judecătorești după numele părților din dosar asigură, cum s-a spus, principiului fundamental al justiției transparente, potrivit căruia nu este suficient să se facă dreptate, trebuie să se vadă că se face dreptate... Cine poate fi interesat ca lumea știe cât mai puțin despre părțile din dosare?

Ilie Chirtoacă: „Evident că protecția datelor cu caracter personal este un drept, este un drept al persoanei, însă nu este unul absolut. Atunci când acesta balansează cu interesul public, cu interesul nostru, al tuturor, de a cunoaște anumite chestiuni care

în R. Moldova deseori, sub umbrela protecției, sau așa-zisei implementări a directivelor europene, se încearcă de fapt mascarea anumitor litigii de judecată în care există un interes public...

ne vizează pe toți, atunci prevalează acest interes public, iar sarcina fie a judecătorului, fie a părților care solicită, este să asigure această balanță, fiindcă ea îndreptată spre a proteja datele cu caracter personal, fie spre interesul public. Cine ar fi interesat?

După mine, în R. Moldova deseori, sub umbrela protecției, sau așa-zisei implementări a directivelor europene, se încearcă de fapt mascarea anumitor litigii de judecată în care există un interes public, dar în care există pe de altă parte un interesa ca despre aceste lucruri să se cunoască mai puțin.

Pentru mine este destul de straniu de ce la Curtea de Apel Cahul, la Curtea de Apel Comrat, la Curtea de Apel Bălți, la trei curți de apel a fost deja implementată noua interfață. Devine mult mai greu să găsim acele hotărâri. Or, cunoaștem că și acolo avem dosare de interes public în care am vrea să știm totuși care este finalitatea. Eu sunt sigur că aici Curtea Supremă, chiar în 2014, printr-o hotărâre irevocabilă a făcut o anumită claritate și a spus că există Constituția care spunea că ședințele de judecată sunt publice, există acel principiu al publicității dezbaterilor judecătorești și dacă regula este că o ședință este deschisă atunci decizia în urma acelor ședințe de judecată trebuie să fie una publică.

La fel, există excepții. Atunci când vorbim de sănătate, aspecte intime ale vieții, divorțuri sau chestiuni privind viața sexuală, și aici există excepții din start care nu permit unei asemenea hotărâri, sau numelui părților să fie publicate și după mine, legea ne spune clar, regulamentele sunt foarte clare, nu este clară doar intenția Centrului și obediența Agenției Naționale de Administrare Judecătorească.”

Europa Liberă: Ne amintim că încă în octombrie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat și un regulament care prevede că Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești va asigura, în mod permanent, posibilitatea căutării hotărârilor după numele părților. Un înalt reprezentant al Ministerului Justiției declarase atunci că intenția de restricționare a fost o greșeală, reparată ulterior... Cine are darul sau puterea să ignore asta?

Ilie Chirtoacă: „În mod normal, într-un stat de drept, ne supunem legii, Constituției, legilor organice și acelui regulament, având în vedere că este în vigoare, nu a fost modificat, el trebuie respectat. După mine, nu există temei pentru a schimba regulile de joc, atâta timp cât nu există un consens sau cel puțin o discuție publică, să

Într-un stat de drept, ne supunem legii, Constituției, legilor organice și acelui regulament; având în vedere că este în vigoare, nu a fost modificat, el trebuie respectat ...

înțelegem care sunt argumentele care stau la baza excluderii motorului de căutare. Până acum, atât în 2017, și în 2019 în ziua de azi, nu am găsit acele argumente suficiente din partea Centrului. Mai mult decât atât, Centrul recomandă atât CSM, cât și Agenției să excludă din hotărâri numele părților, să excludă motorul de căutare, ele la fel nu sunt publice! Motiv care ne lasă să ne gândim că poate există alte interese decât cel de protecție al datelor cu caracter personal, adică sub paravanul apărării drepturilor sunt de fapt alte interese.”

Europa Liberă: În februarie 2017 Plenul Curții Supreme de Justiție a hotărât să ridice o obiecție de neconstituționalitate, adică a sesizat Curtea Constituțională în privința restricționarea posibilității de a căuta hotărârile judecătorești după numele şi prenumele părților la proces pe portalul instanțelor de judecată... Aveți cunoștință cum au evoluat lucrurile în această privință?

Ilie Chirtoacă: „Nu pot să vă spun aici. Cert este că regulamentul CSM care a fost adoptat în 2017 este un regulament elaborat de către Curtea Supremă care a stabilit în mod foarte clar care sunt dosarele care se judecă în mod public, care sunt informațiile care trebuie neapărat din oficiu anonimizate și care sunt informațiile care nicidecum nu merită a fi depersonalizate.

După mine, principiul unei justiții publice, unui stat de drept, impun și rigorile de transparență a unui proces de judecată care se finalizează cu o hotărâre. Această hotărâre da, ea poate nu place unor anumite persoane, dar mai ales dacă este irevocabilă ea

Principiul unei justiții publice, unui stat de drept, impun și rigorile de transparență a unui proces de judecată care se finalizează cu o hotărâre...

trebuie să fie publică, iar publicul trebuie să o cunoască, să o consulte, să critice conținutul acesteia, dar să poată să se expună. Atunci când nu există această hotărâre, atunci când nu există posibilități de căutare, de identificare a hotărârilor judecătorești nu putem vedea justiția, vedem un circ al justiției și nu ne sunt clare nici argumentele care au stat la baza unei decizii. Deseori, în practică, am observat că unele hotărâri, în prezent chiar, sunt depersonalizate excesiv.

Dacă ar fi rezonabil să ne gândim că codul numeric personal sau adresa trebuie să fie anonimizate, atunci nu pot să spun același lucru despre suma mitei în cadrul unui proces de corupție, care la fel am văzut că deseori este anonimizat, lucru care pare să fie absurd și cred că aici ar trebui să fie concentrate eforturile atât a Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, a autorității de administrare, a Curții Supreme, pentru a face anumite recomandări, a Consiliului Superior al Magistraturii, iarăși, pentru a instrui persoanele care se ocupă cu depersonalizare, pentru a asigura acest echilibru între transparență, interesul public și protecția datelor cu caracter personal. Eu sper foarte mult că este doar o încercare nereușită și se va renunța la această inițiativă de a exclude motorul de căutare.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG