Linkuri accesibilitate

În esență... | Cum (nu) se vinde pământul în R. Moldova străinilor  


În R. Moldova sunt peste 2,3 milioane de hectare de terenuri agricole, dintre care 345 de mii de hectare sunt în paragină.
În R. Moldova sunt peste 2,3 milioane de hectare de terenuri agricole, dintre care 345 de mii de hectare sunt în paragină.

Autoritățile moldovene au luat toate măsurile legislative ca să nu permită vânzarea terenurilor agricole către cetățeni străini, dă asigurări, la Europa Liberă, Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA).

Cum (nu) se vinde pământul în R. Moldova străinilor 
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:32:19 0:00

Potrivit demnitarului, aceste măsuri au, inclusiv, menirea de a combate un fenomen existent deja: cetățeni sau companii străine cumpără prin interpuși locali terenuri în perspectiva de a intra de jure în posesia acestora atunci când, eventual, așa ceva ar deveni posibil. S-ar miza astfel pe un fel de „vânzare cu efect întârziat” printr-un subterfugiu de gajare a terenurilor.

Vorbind în podcastul Europei Libere „În esență...” pe tema noii legislații funciare [Codul funciar], care va intra în vigoare la 7 martie 2025, Vasile Șarban a precizat că noul Cod funciar aduce mai multe clarificări și facilitări ale proceselor funciare.

Prevederile din Codul funciar cu privire la tranzacționarea terenurilor stipulează clar, spune Vasile Șarban, că „se interzice procurarea terenurilor de către persoane străine și apatride”.

„Ministerul Agriculturii nu-și dorește ca să permită comercializarea terenurilor [agricole] către persoane străine”, a subliniat secretarul de stat al MAIA.

El și-a exprimat regretul că unii moldoveni, „în goană după venituri”, cumpără terenuri agricole pe banii străinilor în perspectiva posibilității ca cei din urmă să devină proprietari. Invitatul podcastului a precizat că și această situație a fost anticipată, astfel încât legea prevede că și în cazul în care un cetățean străin devine proprietar prin moștenire sau prin succesiune de drepturi ca urmare a gajării unui teren agricol, el e obligat, în termen de un an, să-l înstrăineze unui cetățean moldovean.

În R. Moldova sunt peste 2,3 milioane de hectare de terenuri agricole, potrivit datelor oficiale. Dintre acestea, circa 1,9 milioane sunt terenurile arabile, iar 345 de mii de hectare sunt cele în paragină. În proprietatea publică a statului sunt aproximativ 300 de mii de hectare; în cea a unităților administrativ teritoriale – ceva mai mult de 335 de mii de hectare. Mai bine de 1,7 mil. de hectare de terenuri reprezintă suprafața terenurilor agricole din proprietate privată. Numărul deținătorilor de terenuri agricole alcătuiește 1,2 milioane.

Soluții pentru terenurile lăsate pârloagă

Vasile Șarban explică în podcast și prevederile proaspătului regulament aprobat de Guvern, potrivit căruia terenurile agricole care nu vor fi prelucrate doi ani la rând vor putea fi gestionate de autorități. Ele vor avea dreptul să le transmită în arendă către agenții economici din sectorul agrar.

„Nu este vorba de expropriere, din contră”, a accentuat invitatul podcastului, precizând că măsura nu e un atentat la proprietatea privată.

Prețul pentru un hectar de pământ oscilează, în R. Moldova, în funcție de regiuni, de la 35 de mii de lei la aproximativ 120 de mii de lei.

Un scop țintit este și rezolvarea problemelor fitosanitare, deoarece „parcele nelucrate” sunt focare de dăunători și boli. Din punct de vedere juridic, terenurile respective rămân în posesia proprietarilor de drept, a accentuat Vasile Șarban. În plus, proprietarii, mulți dintre care sunt plecați peste hotare, vor primi bani pe arenda pământului pe un card bancare care va fi deschis de primăria respectivă.

Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare
Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

Alte chestiuni discutate în podcast

  • De ce a fost nevoie de un nou Cod funciar și care este deosebirea esențială dintre noul document și cel actual?
  • În ce măsură, în procesul de redactare a documentului final, s-a ținut cont sau au fost preluate unele propuneri din proiectul opoziției?
  • Noul Cod funciar și tipurile de tranzacții cu terenurile agricole.
  • Dacă străinii nu au dreptul să cumpere direct pământ în R. Moldova, ce i-ar motiva să investească în sectorul agrar?
  • Pe ce va pune accentul Chișinăul în negocierile cu Bruxelles-ul privind politicile funciare și când R. Moldova va trebui să-și ajusteze aceste politici la cele europene?
  • Cum ar putea evolua prețul la pământ în R. Moldova, odată cu aderarea ei, în perspectivă, la UE?
  • Cum statul își va proteja terenurile cu destinație agricolă de calitate superioară în condițiile noii legi?
  • Ce abordări noi va aduce viitorul sistem informațional „Cadastru funciar”? Cine și cum îl va gestiona și câte localități vor fi conectate la el?
  • Se mai poate afirma că R. Moldova este țara cu unul din cele mai fertile soluri din lume, de vreme ce au loc procese de degradare a acestora?

Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în [aproape] fiecare zi de luni; „Laboratorul Social” – în zi de marți; „Pe agendă” – în fiecare zi de miercuri și, în fiecare zi de vineri, podcastul de informații și analize „Dincolo de știri”.

  • 16x9 Image

    Eugen Urușciuc

    Lucrez în presă din 1992, după ce am absolvit Facultatea de Jurnalism de la Universitatea de Stat din Moldova. Pe parcurs, am făcut parte din echipele mai multor redacții locale și regionale. Iar în august 2022 m-am alăturat Europei Libere Moldova, unde sunt gazda Podcastului „În esență...” și scriu pe teme din domeniul justiției, economie, politică și drepturile omului.

Ascultă podcasturile Europei Libere

Previous Next

XS
SM
MD
LG